Informatii despre Castelul Tepes
   
Actualitate
Flash news

Despre instituţie
Conducere
Sediu - Castelul Ţepeş
Legislaţie
Informaţii de interes public
Buletin informativ
Fişe de evidenţă


Cimitire de onoare
Mausolee
Mormântul Ostaşului Necunoscut
Monumente
Lista morţilor de război

Arhivă evenimente
Paşi prin istorie
Proiecte
Raport anual

Utilitate publică
Manual strămutări

Arhiva foto
Achiziţii
Diplome de excelenţă
Anunţuri
Download
Tabere de voluntari
Vitrina de carte
Legături utile


HOME      CONTACT

 

 





Evidenţa, pe judeţe, a mormintelor şi operelor comemorative de război

 Monumente în suferinţă

  Portrete de eroi

  Prietenii ne scriu


DOCUMENTARE

Ostffyasszonyfa, Ungaria

Cultul Eroilor

Cimitirul de la Ţiganca, Republica Moldova

Lagărul de la Tuchola

Lagărul de la Karaganda, Kazahstan

 




CALENDAR ISTORIC

MARTIE (FLORAR)

1
Se naşte Constantin Ţucanu, veteran al Războiului de Independenţă, al celui de Al Doilea Război Balcanic şi al Primului Război Mondial (1854).
Ziua Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul
Ziua Automobiliştilor Militari.

2
Primul Război Mondial:
generalul David Praporgescu este distins post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a, „Pentru vitejia şi destoinicia cu care a condus personal operaţiunile trupelor de pe valea Oltului şi munţii Coţi în 1916, căzând grav rănit de o schijă de obuz când se afla în linia I de tranşee îmbărbătând pe soldaţi la luptă crâncenă contra inamicului, murind ca un erou din cauza rănilor căpătate” (1927).

Al Doilea Război Mondial: căpitanul de marină Costachescu C. Constantin, comandantul submarinului Delfinul, este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III (1943).

3
Generalul Gheorghe Avramescu moare la Jászberény, Ungaria (1945).

5
Primul Război Mondial
: Românii foşti militari austro-ungari, căzuţi prizonieri la ruşi şi aflaţi în lagărul de la Darniţa îşi asumă un angajament ce reprezintă de fapt prima declaraţie de Unire a Transilvaniei cu România: Noi, ofiţerii, gradaţii şi soldaţii români de neam, jurăm pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în armata română pentru dezrobirea ţinuturilor noastre româneşti de sub dominaţia Austro-Ungariei şi pentru alipirea lor la România (1917).

România semnează, la Focşani, protocolul de prelungire a armistiţiului cu Puterile Centrale (1918).

6
Se semnează, la Bucureşti, „Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor române de război din Republica Ungară şi al mormintelor ungare de război din România“ (2008).

9
Mareşalul Alexandru Averescu se naşte în oraşul Ismail, Basarabia (1859).

Al Doilea Război Mondial: locotenentul aviator Andrei T. Tudor este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III (1944).

Colonelul Anghelescu A. Gheorghe, comandantul regimentului 1 Doroban ţ i Dolj, este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III (1944).

12
Al Doilea Război Mondial
: maiorul Corobceanu Petre din regimentul 82 Infanterie este decorat cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III (1943).

13-17
Al Doilea Război Mondial
: armata sovietic ă atacă poziţiile româno-germane din istmul Parpaci, Crimeea (1942).

14
România se proclamă Regat (1881).

17

Al Doilea Război Mondial: a rmata sovietică forţează Nistrul şi intră pe teritoriul României (1944)

15
Al Doilea Război Mondial
: brigăzile mixte de munte şi cele de cavalerie şi-au schimbat denumirea în divizii de munte (1942).

18
Primul Război Mondial
: se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România şi Puterile Centrale, pe baza căruia vor începe la Bucureşti, 22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii (1918).

Osemintele a 14 eroi români sunt exhumate din Cimitirul comunal Boiţa (jud. Sibiu), fiind reînhumate în Cimitirul eroilor (1928).

Al Doilea Război Mondial: Armata 1 română încheie operaţiunea ofensivă în Munţii Javorina, Cehoslovacia (1945).

20
Al Doilea Război Mondial
: Armata 4 română încheie atacul poziţiilor apărate în Munţii Metalici de corpurile 17 german şi 5 ungar (1945).

Slt. post-mortem Ionuţ Cosmin Sandu moare în misiune în Afganistan (2008).

23
Al Doilea Război Mondial
: Căpitanul Barbu I. Gheorghe din Regimentul 30 Dorobanţi Muscel este decorat post-mortem cu Ordinul Mihai Viteazul cl. III cu spade (1945).

24
Moare Maria Drăgescu, pilot în escadrila sanitară din al Doilea Război Mondial, supranumită Escadrila Albă (2013).

25
Al Doilea Război Mondial
: Armata 1 română începe operaţiunea ofensivă pe direcţia generală Brno, forţând râul Hron (1945).

Armata 4 română începe operaţiunile în Munţii Tatra Mică (1945).

Trupele române contribuie la eliberarea zonei Banská Bystrica (1945).

Ziua Operaţiilor Psihologice.

26
Primul Război Mondial
: Bethmann-Hollweg, cancelarul Germaniei şi contele Ottokar Czernin, ministrul de externe al Austro-Ungariei, semnează Documentul de la Viena, prin care, în caz de victorie, se atribuie Austro-Ungariei teritoriul României (1917).

27
Basarabia se uneşte cu România prin decizia Sfatului Ţării (1918).

29

Al Doilea Război Mondial: trupele sovietice ocupă Cernăuţii (1944).

13.03.2017
Paşi prin istorie

Eroii de la Curtea de Argeş

Armata germană a amenajat un cimitir de campanie, în anii 1917-1918, în dreptul şoselei Curtea de Argeş - Aref, în imediata apropiere a Mânăstirii Curtea de Argeş. Necropola a fost reamenajată în forma actuală, în anul 1931, de către Societatea Cultul Eroilor.
În cimitir sunt centralizate osemintele a 506 militari români, germani şi austrieci.
Evidenţa nominală a eroilor români identificaţi, înhumaţi în Cimitirul eroilor de la Curtea de Argeş, poate fi consultată pe site-ul Oficiului la secţiunea Lista morţilor de război.


10.03.2017
Paşi prin istorie

Eroii de la Sebeş

În cimitirul ortodox din municipiul Sebeş, jud. Alba sunt înhumaţi 40 de eroi din Primul Război Mondial (38 sunt români şi 2 bosniaci) şi patru eroi români din Al Doilea Război Mondial.
Mormintele sunt dispuse pe trei rînduri paralele, fiind delimitate cu borduri din beton. La căpătâiul mormintelor sunt fixate cruci din beton mozaicat, pe care sunt inscripţionate datele de identificare ale eroilor. Parcela a fost amenajată în anul 1916.
Lista eroilor români identificaţi poate fi accesată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.



Comemorarea militarilor ruşi

Cu prilejul Zilei Apărătorului Patriei, în data de 22 februarie 2017, la Cimitirul Militarilor Sovietici din Capitală s-a desfăşurat ceremonia oficială de comemorare a ostaşilor căzuţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi înhumaţi în această necropolă.
Activitatea a fost organizată de către Ambasada Federaţiei Ruse în România cu sprijinul autorităţilor române. La manifestare a participat Excelenţa Sa, domnul Valeri Kuzmin – ambasadorul rus la Bucureşti, care a subliniat în cuvântarea sa importanţa momentului. Acesta, împreună cu ataşatul rus al apărării, domnul col. Alexandr Loghinov, a depus o coroană de flori în semn de recunoştinţă faţă de sacrificiul celor căzuţi.
De asemenea, la ceremonie au fost prezenţi şi au depus coroane şi jerbe de flori reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, veterani de război, ataşaţi ai apărării, delegaţi ai unor organizaţii non-guvernamentale şi ai societăţii civile.


15.02.2017

Adjutantul aviator Traian Dîrjan - ultima jertfă a piloţilor români de vânătoare

La 25 februarie 1945, Aeronautica Regală Română s-a implicat în ultima mare ofensivă din Al Doilea Război Mondial. În a cincea misiune a zilei, avioanele pilotate de căpitanul Constantin „Bâzu“ Cantacuzino şi de adjutantul Traian Dîrjan au intrând în contact vizual cu opt avioane germane Focke-Wulf Fw 190, angajându-se în lupta aeriană cu acestea. După ce căpitanul Constantin Cantacuzino a doborât un avion german, avioanele germane implicate în luptă s-au retas. În timp ce încercau să localizeze epava avionului inamic pe care l-au lovit, pentru validarea victoriei, piloţii români nu au observat patrula germană Messerschmitt Bf 109. Traian Dîrjan s-a prăbuşit aproape de liniile româneşti, iar Constantin „Bâzu“ Cantacuzino a scăpat cu viaţă, reuşind să se întoarcă la baza Grupului 9, unde a relatat despre cele întâmplate.
Vestea morţii adjutantului Traian Dîrjan a îndurerat inimile camarazilor săi de zbor. Pentru a respecta dorinţa eroului, Grupul 9 Vânătoare a transportat sicriul pe aerodromul Someşeni, fiind înmormântat alături de cel al tatăl său.
Pe piatra funerară au fost inscripţionate cuvintele: „Eroul adjutant aviator Dîrjan Traian, născut în 1920, din Grupul 9 Vânătoare, căzut vitejeşte la 25 februarie 1945 în luptele eroice împotriva fascismului“. Alte detalii [...]


13.02.2017
Paşi prin istorie

Eroii români de la Mircea Vodă

 

În perioada anilor 1926-1941, Societatea Cultul Eroilor a amenajat lângă gara de cale ferată din comuna Mircea Vodă, jud. Constanţa, Cimitirul internaţional de onoare Mircea cel Bătrân, în cadrul acestuia fiind centralizate osemintele eroilor care au murit în luptele din Doborogea.
În cadrul necropolei îşi dorm somnul de veci 5.360 eroi de diferite naţionalităţi, dintre aceştia 481 fiind înhumaţi în patru parcele: 120 români (100 identificaţi şi 20 neidentificaţi), 137 germani (125 identificaţi şi 12 neidentificaţi), 137 bulgari (125 identificaţi şi 12 neidentificaţi), 56 ruşi (identificaţi), 3 austrieci (identificaţi), 2 sârbi (identificaţi), 2 polonezi (identificaţi) şi 24 necunoscuţi. De asemenea, osemintele a 4.879 eroi necunoscuţi au fost depuse în cinci osuare – câte un osuar-monument în fiecare dintre cele patru parcele menţionate şi unul situat sub monumentul central.
În anul 2007, Cimitirul internaţional de onoare Mircea cel Bătrân a fost restaurat, prin cofinanţare, de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Prefecturii şi Consiliului Judeţean Constanţa, Arhiepiscopiei Tomisului şi Primăriei Comunei Mircea Vodă.
Evidenţa nominală a eroilor români identificaţi, ale căror oseminte sunt centralizate în Cimitirul internaţional de onoare Mircea cel Bătrân, poate fi accesată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista Morţilor de Război.


07.02.2017

Finanţarea restaurării mormintelor
şi operelor comemorative de război

 

O serie de morminte şi opere comemorative de război sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice.
Monumentele istorice sunt considerate ca aparţinând patrimoniului cultural naţional, iar în prezent se derulează un program de accesare de fonduri europene, valabil până în anul 2020, cu scopul conservării, protejării, promovării şi dezvoltării acestora.
Accesarea fondurilor europene se poate realiza individual de către unităţile administrativ-teritoriale, autorităţi ale administraţiei publice sau de către unităţi de cult, ori prin parteneriat între acestea, cu menţiunea că una dintre autorităţile menţionate trebuie să îndeplineaască atributul de lider în parteneriat.
Solicitanţii trebuie să dovedească faptul că deţin dreptul de proprietate publică/privată, dreptul de administrare sau de concesiune al bunului de patrimoniu.
Valoarea maximă a proiectului este de 25 milioane EUR, valoarea minimă fiind de 100.000 EUR, indiferent de clasificarea monumentului istoric.
Cererea de finanţare se poate trimite în format electronic, accesând site-ul www.inforegio.ro sau pe suport de hârtie la sediul Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională unde va avea loc implementarea proiectului.
Perioada de implementare a proiectului nu trebuie să depăşească data de 31 decembrie 2023.
Detalii suplimentare privind condiţiile specifice de accesare a fondurilor pot fi obţinute accesând fişierul Ghidul solicitantului.


Paşi prin istorie

Eroii români înhumaţi în municipiul Bacău la Poligonul de tragere şi Lazaret

 

Începând cu toamna anului 1916, în contextul în care Bacăul s-a aflat în apropiere de linia frontului, zeci de case şi imobile private au fost transformate în spitale şi în infirmerii. De asemenea, din cauza spaţiului limitat, militarii valizi au fost încartiruiţi câte 10-15 în camere în care, în condiţii normale, locuiau maxim cinci persoane. În scurt timp, tifosul exantematic a crescut numărul militarilor care au murit în timpul şi din cauza Primului Război Mondial.
Pe raza municipiului Bacău au fost amenajate două cimitire ale eroilor, Poligonul de tragere şi Lazaret.
Eroii înhumaţi în Cimitirul eroilor Poligonul de tragere au murit în perioada octombrie 1916 - februarie 1918, în spitale de campanie sau în infirmerii, fiind înhumaţi în 234 de morminte comune.
În cadrul necropolei au fost înhumaţi în total 9.607 eroi, din care sunt identificaţi nominal 4.056 români, 2 ruşi, un civil turc şi un prizonier german; 4.000 de ruşi sunt identificaţi după naţionalitate, iar 1.547 eroi sunt neidentificaţi.
În Cimitirul Lazaret sunt înhumaţi 54 de eroi identificaţi nominal, majoritatea provenind din rândul medicilor militari, alte câteva sute de eroi fiind neidentificaţi.
Evidenţele nominale ale eroilor români înhumaţi în cimitirele eroilor Poligonul de tragere şi Lazaret din municipiul Bacău, jud. Bacău, pot fi consultate pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.


Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

Lansează cea de-a V-a ediţie a concursului Eroul meu de ieri şi de azi!

în perioada 20 .01 – 07.04.2017

Aşteptăm participarea dumneavoastră!

Concursul cuprinde două cerinţe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanţii:

  • realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „ Eroul familiei mele şi trecutul ţării mele”;
  • redactarea unui eseu având ca temă „ Eroul familiei mele şi prezentul ţării mele”.

Vor fi declarate câştigătoare 7 lucrări (3 premii şi 4 menţiuni), care vor obţine cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul instituţiei, începând cu data de 14.04.2017.

Premiile constau în cărţi cu tematică istorică, iar lucrările participanţilor vor fi expuse într-un stand, cu prilejul   Zilei Porţilor Deschise, eveniment pe care Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îl va organiza în anul 2017, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I din Capitală.

Pentru mai multe detalii privind condiţiile de participare, vă rugăm să consultaţi Regulamentul Concursului.


 

PORTRETUL LUNII IANUARIE

Generalul Stan Poetaş mort la datorie în luptele pentru apărarea Basarabiei

 

Faptele de arme ale eroului general Stan Poetaş rămân, în istoria Primului Război Mondial, ca un puternic exemplu de dragoste de neam şi datorie.

Eroul s-a născut în comuna Ulmu, judeţul Brăila, în data de 5 decembrie 1870, într-o familie de ţărani. A urmat şcoala primară, gimnaziul, apoi şcoala militară, pe care a absolvit-o în anul 1889, cu gradul de sublocotenent. Ulterior a devenit comandant de pluton, iar în perioada Primului Război Mondial, a fost înaintat la gradul de colonel, oferindu-i-se cu această ocazie comanda Regimentului 40 Infanterie Călugăreni.

Între anii 1916-1918, generalul Poetaş s-a distins prin modul în care şi-a condus subordonaţii în luptă, pe fronturile de la Amzacea şi Topraisar, Călugăreni şi Meragi-Bei, Videle, Cartojani şi Mărăşeşti. „Nu ştiţi voi copii, că România noastră n-ar mai fi România, dacă am lăsa aceşti necruţători să înainteze ? Nu v-ar durea oasele până şi în mormânt când numele scump al ţării noastre s-ar şterge din cartea lumii şi când peste cuprinsul Ţării noastre dragi ar scrie duşmanul, cu mâna lui murdară, Ţara Ungurească sau Bulgaria ?”, le spunea el soldaţilor mobilizându-i şi încurajându-i pe câmpul de luptă.

În luna ianuarie 1919, generalul Poetaş se afla la comanda Brigazii 17 din Divizia IX Infanterie, care îşi avea sectorul de front în judeţele Hotin şi Soroca. Primise ordin să asigure frontiera Nistrului împotriva incursiunilor bandelor bolşevice, care terorizau şi propagau idei bolşevice revizioniste în rândul populaţiei româneşti din Basarabia.

În noaptea de 19 spre 20 ianuarie 1919, bandele bolşevice au trecut Nistrul şi au atacat trupele române în zona Atachi (azi Otaci, Republica Moldova), acolo unde staţionau două batalioane de infanterie şi două baterii de artilerie, aflate sub comanda generalului Stan Poetaş. În dimineaţa zilei de 23 ianuarie, acestea s-au angajat într-o luptă violentă cu inamicul, acesta fiind sprijinit puternic de către locuitorii satelor contaminate de propaganda bolşevică.

În cursul acestor încleştări, în zona satului Călărăşăuca, generalul Stan Poetaş a fost împuşcat, în timp ce îşi inspecta trupele. Iată cum descria Constantin Kiriţescu moartea tragică a eroului: „I-a fost dat să moară, lovit de un glonţ mişel tras din spate, acestui erou legendar al armatei române care la Tropaisar, Neajlov şi Mărăşeşti înfruntase moartea în faţă în cele mai dramatice momente ale războiului nostru”.

Eroismul generalului Stan Poetaş, o încununare a vitejiei şi a spiritului de sacrificiu dovedite de către militarii români pe fronturile Primului Război Mondial, este relefiat sugestiv de propriile cuvinte: „Să ştiţi copii iubiţi, că ultima mea voinţă a fost victoria sau moarte ! Termin spunându-vă la toţi: Voi fi acolo unde veti fi şi voi, iar voi să fiţi întotdeauna acolo unde voi fi eu”.


Eroul familiei mele

În urma analizării şi evaluării lucrărilor din concurs de către Comisia de evaluare, cele mai mari punctaje au fost obţinute de către următorii participanţi:

  • Locul I: Teodorescu Alexandru, Morteni, jud. Dâmboviţa;
  • Locul al II-lea: Frecuş Andreea, Morteni, jud. Dâmboviţa.

Participanţii vor primi diplome de participare.

Premiile, constând în cărţi cu tematică istorică şi diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate cîştigătorilor prin poştă.

Vă mulţumim pentru participare şi vă aşteptăm şi la ediţiile următoare.


 

Paşi prin istorie

Eroi români la Worms

 

 

Începând cu septembrie 1916, prizonierii români de pe frontul din Transilvania au fost încărcaţi în vagoane de marfă şi transportaţi în lagăre situate pe teritoriile Austriei, Franţei, Germaniei, Poloniei şi Ungariei.
Uneori, prizonierii români au ajuns la destinaţie şi după o lună de zile, fiind obligaţi să aştepte, în vagoanele care staţionau în gări, zile la rând.
Lagărul prizonierilor de la Worms, Germania, a fost folosit în special pentru internarea prizonierilor români şi ruşi.
Hrana improprie şi lucrul la asfaltarea drumurilor, constuirea liniilor de cale ferată sau secarea unor mlaştini au fost condiţiile în care au murit o serie de prizonieri.
Internaţi înaintea prizonierilor români, prizonierii ruşi au fost înmormântaţi individual, având şi un monument central cu rol comemorativ.
În schimb, prizonierii români au fost înhumaţi în gropi comune.
Până în prezent, în baza certificatelor de deces, specialiştii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat 168 de prizonieri români, care au fost înmormântaţi în Cimitirul eroilor din Worms.
Evidenţa nominală a eroilor români înhumaţi la Worms poate fi accesată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.
Unul din proiectele Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în anul 2017 constă în amenajarea unui monument al eroilor români la Worms, în conformitate cu Hotărârea Guvernului 821/2015, privind aprobarea Programului naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial.


 

actualitate

- Arhivă evenimente -

     

Copyright 2006 Oficiul Naional pentru Cultul Eroilor