Informatii despre Castelul Tepes
   
Actualitate
Flash news

Despre instituţie
Conducere
Sediu - Castelul Ţepeş
Legislaţie
Informaţii de interes public
Buletin informativ
Fişe de evidenţă


Cimitire de onoare
Mausolee
Mormântul Ostaşului Necunoscut
Monumente
Lista morţilor de război

Arhivă evenimente
Paşi prin istorie
Proiecte
Raport anual

Utilitate publică
Manual strămutări

Arhiva foto
Achiziţii
Diplome de excelenţă
Anunţuri
Download
Tabere de voluntari
Vitrina de carte
Legături utile


HOME      CONTACT

 

 





Evidenţa, pe judeţe, a mormintelor şi operelor comemorative de război

 Monumente în suferinţă

  Portrete de eroi

  Prietenii ne scriu


DOCUMENTARE

Ostffyasszonyfa, Ungaria

Cultul Eroilor

Cimitirul de la Ţiganca, Republica Moldova

Lagărul de la Tuchola

Lagărul de la Karaganda, Kazahstan

 




CALENDAR ISTORIC

DECEMBRIE (UNDREA)

1

Transilvania se uneşte cu Regatul României (1918)

Se dezveleşte monumentul eroilor comunei Tanacu, jud. Vaslui (2012).

Se dezveleşte Monumentul eroilor români din localitatea Branik, Slovenia, realizat din iniţiativa şi prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2008)

Se sfinţeşte monumentul eroilor almăjeni din comuna Bozovici, jud. Caraş-Severin (1931)

Ziua Naţională a României

2
Se naşte generalul de corp de armată Constantin Christescu (1866-1923), comandant, printre altele, al Armatei de Nord (noiembrie-decembrie 1916) şi al Armatei 1 (11 iulie – 30 iulie 1917).
Se dezveleşte monumentul eroilor români, în cimitirul din Tuma, Regiunea Riazan, Federaţia Rusă (2010)

3

Primul Război Mondial: Bătălia de pe Neajlov şi Argeş (Bătălia pentru Bucureşti), cea mai mare operaţiune de pe frontul românesc. Armata română se retrage înfrântă (1916).

Guvernul României părăseşte Bucureştiul şi se retrage la Iaşi (1916)

5

România preia oficial administraţia Dobrogei (1878).

Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie declară război Finlandei, Ungariei şi României (1941).

Se redezveleşte monumentul eroilor români de la Zwickau (Germania), restaurat prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2006)

6

Primul Război Mondial: trupele germane, bulgare şi turce intră în Bucureşti (1916).

Finlanda îşi proclamă independenţa (1917)

7
Primul Război Mondial: Grupul Cerna capitulează pe Olt, după ce a parcurs 200 km în spatele liniilor inamice.

Al Doilea Război Mondial: victoria armatei române la Eltigen opreşte tentativa de debarcare sovietică în estul peninsulei Crimeea (1943).

Japonia atacă complexul militar american de la Pearl Harbor (1941).

Se sfinţeşte Mausoleul eroilor de la Giurgiu, restaurat prin finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2007).

Ziua internaţională a aviaţiei civile

8

Moare, la Bucureşti, generalul Alexandru Cernat (1828-1893), sub conducerea căruia Armata română a ocupat reduta Griviţa I (1877)

Al Doilea Război Mondial: Canada şi Noua Zeelandă declară război României (1914).

Bătălia de la Stalingrad: militarii români doboară 16 avioane sovietice (1942).

Ziua Constituţiei României

9

Ziua Internaţională Anticorupţie

10

Se naşte generalul David Praporgescu (1865-1916), mort în luptele de la Olt.

România semnează Tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria (1919), după încheierea Primului Război Mondial.

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului

12

Primul Război Mondial: se încheie Bătălia de pe Cricov; trupele române se retrag spre Râmnicu Sărat (1916).

Se difuzează primul număr al ziarului oficial al autorităţilor germane de ocupaţie, Bukarester Tageblatt (Gazeta Bucureştilor), în limbile română şi germană (1916).

Al Doilea Război Mondial: România declară război Statelor Unite (1941).

Bătălia de la Stalingrad – începe ofensiva a patru mari unităţi blindate germane şi a trupelor din Armata a 4-a română, pentru sprijinirea trupele încercuite la Stalingrad

13

Ziua Tipografului

Ziua Tătarilor din România

14

Primul Război Mondial: în Bucureşti se instalează administraţia militară inamică (1916)

Ziua Direcţiei Operaţii

15

Ziua Cercului Militar Naţional

16

Al Doilea Război Mondial: vânătorii de munte români încheie operaţiunile militare în munţii Bükk (1944)

17

Generalul de corp de armată Aurel Aldea (n. 1887) moare în penitenciarul din Aiud (1949)

18

Se înfiinţează Muzeul Militar Naţional în incinta Palatului Artelor din Parcul Carol (1923).

Al Doilea Război Mondial : militarii români încep lupta la graniţa ungaro-cehoslovacă în zona localităţilor Sěrna şi Turna (1944).

Ziua Minorităţilor Naţionale

20
Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Stalingrad – sovieticii stopează ofensiva a patru mari unităţi blindate germane şi a trupelor din Armata a 4-a română (1942).

Generalul-locotenent Ion Dicezare (1916-2012) este distins de Regele Mihai cu Ordinul Mihai Viteazul pentru curajul, energia şi spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă în cele 110 misiuni la inamic, realizând 11 victorii sigure (1943)

21
Se sfinţeşte capela din cimitirul eroilor Sf. Constantin din municipiul Brăila (1930)
Se inaugurarează Monumentului eroilor români din oraşul Zwickau, Germania (1931)

22

Primul Război Mondial: începe Bătălia de la Caşin. O nouă ofensivă lansată de trupele germano-austro-ungare este oprită de Armata română pe Valea Caşinului, Valea Şuşiţei şi Valea Putnei (1916).

Mormântul Ostaşului Necunoscut al României este relocat de pe explanada Parcului Carol din Bucureşti la Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti (1958)

25

Generalul de divizie Ioan Arbore (n. 1892), combatant în Primul şi Al Doilea Război Mondial, moare în închisoarea Văcăreşti (1954).

Crăciunul – Naşterea Domnului  

27

Primul Război Mondial: se încheie Bătălia de la Râmnicu Sărat. Trupele ruso-române se retrag spre Focşani şi Siretul inferior (1916).

Ziua Centrului de Operaţii Psihologice

27-28

Al Doilea Război Mondial: Armata a 6-a sovietică atacă trupele române la Feodosia (Peninsula Crimeea). Militarii români se retrag pe un aliniament în afara oraşului (1941)

Desfăşurarea celei de-a opta sesiuni a Comisiei mixte româno-ruse

Marţi, 30 noiembrie a.c., la Moscova, s-au desfăşurat lucrările celei de-a opta sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 413 din 9 noiembrie 2006.
Ordinea de zi a discuţiilor a inclus mai multe subiecte de interes comun din acest domeniu pentru ambele state. În acest context, părţile au convenit asupra necesităţii realizării permanente a schimbului de date statistice referitoare la numărul militarilor români şi ruşi (sovietici) înhumaţi pe teritoriul ambelor ţări. Totodată, au fost prezentate proiectele viitoare de marcare a mormintelor de război din Primul şi al Doilea Război Mondial, precum a cele de cinstire a memoriei a militarilor români şi ruşi decedaţi şi înhumaţi pe teritoriul celor două state.
Cea de-a noua sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse urmează să se desfăşoare în anul 2017, la Bucureşti.
Colaborarea din ultimii ani evidenţiază interesul celor două părţi în dezvoltarea parteneriatului şi întărirea dialogului în scopul aplicării prevederilor Acordului interguvernamental dintre cele două state în domeniul mormintelor de război.


 

06.12.2016

Judeţul Teleorman în vâltoarea Primului Război Mondial

În contextul aniversării a 100 de ani de la sângeroasele bătălii desfăşurate de armata română în sectorul Zimnicea-Alexandria-Bucureşti, în perioada 11 – 30 noiembrie 1916, precum şi a sărbătoririi Zilei Naţionale a României, s-au desfăşurat în oraşul Zimnicea o serie de activităţi comemorativ-educative, organizate de către Şcoala Gimnazială nr. 2, în parteneriat cu autorităţile locale şi Catedrala „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, din localitate.
La simpozionul cu tema „Memoria trecutului. Judeţul Teleorman în vâltoarea Primului Război Mondial“ au fost susţinute comunicări referitoare la luptele din Primul Război Mondial. Simpozionul a debutat cu depunerea unei coroane de flori şi cu un moment de reculegere la Cimitirul eroilor din Zimnicea, la care au participat veterani, elevi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Expoziţia realizată de elevi a cuprins fotografii din timpul războiului şi documente, având ca scop marcarea Centenarului intrării României în Primul Război Mondial.


Paşi prin istorie

Ultimul Străjer al Capitalei

 

Bătălia pentru Bucureşti (29 noiembrie-3 decembrie 1916), desfăşurată cu scopul de a apăra Capitala, a avut loc în condiţiile în care Grupul Krafft înainta pe ambele maluri ale Argeşului, Grupul Kühne înainta pe frontul Drăgăşani-Roşiorii de Vede, iar Grupul Kosh, după ce a trecut Dunărea, înainta spre Bucureşti. Generalul Presan a conceput planul bătăliei în zona Neajlov, cu scopul realizării unei defensive la nord şi la vest şi a unei ofensive spre sud, cu scopul respingerii inamicului peste Dunăre.
Atacul decisiv al armatei române a fost planificat pentru ziua de 30 noiembrie 1916, începând cu ora 3 dimineaţa.
În încheierea ordinului de atac, generalul Presan a transmis militarilor români: “Lupta care începe mâine, fiind singura de care depinde soarta Neamului, nu admit retragerea ; de la soldat p ână la general, toţi trebuie să moară atacând!”.
După lupte violente, armata germană şi trupele bulgare şi turce venite de peste Dunăre au fost determinate să se retragă uşor în stânga Neajlovului, pe linia Mihăileşti-Bragadiru.
La 1 decembrie 1916, la ora 5 dimineaţa, generalul Falkenhayn a intrat în posesia unui ordin de operaţii al Armatei I române, potrivit căruia Armata I rămânea în defensivă, iar 3 divizii ale sale şi Grupul Apărarea Dunării urmau să atace să atace Grupul Kosch în flancul stâng şi din spate.
Generalul Falkenhayn a contracarat planul de operaţii al Armatei I române căzând în spatele acesteia, la 3 decembrie 1916 militarii români începând retragerea organizată de pe frontul de luptă. Conform martorilor oculari, “toată noaptea s-au zguduit casele de zguduirile camioanelor care au trecut. (...) În multe căruţe sunt răniţi, în altele ofiţeri culcaţi în paie. E retragerea”.
Bătălia pentru Bucureşti reprezintă cea mai mare bătălie din Războiul de Întregire în care a fost implicată Armata română în anul 1916. Pierderea luptei pentru Bucureşti a determinat retragerea acesteia din Muntenia şi stabilirea pe linia Râmnicu-Sărat –Viziru, iar ulterior pe Siret.
În timpul retragerii administraţiei române din Bucureşti, la 4 decembrie 1916, în cursul unui schimb de focuri cu o patrulă germană care acţiona în zona podului Băneasa, şi-a pierdut viaţa sergentul cavalerist Nicolae Păianu. Trupul neînsufleţit al acestuia a fost înmormântat chiar în apropierea locului unde s-a desfăşurat lupta.
În anul 1921, deasupra locului de veci al acestui erou, Societatea „Cultul Eroilor“ a ridicat un monument în memoria sa, creaţie a sculptorului Ernest Donneau. Cunoscut iniţial sub numele de Monumentul ultimului apărător al Capitalei, monumentul a intrat în conştiinţa publică sub denumirea de Ultimul Străjer al Capitalei.
Monumentul a fost realizat, la pietrăria Tomat & Co. Bucureşti, având forma unui obelisc dispus pe un piedestal, bogat ornamentat cu elemente simbolice, pe faţada căruia este montată o placă din bronz, turnată la fabrica „Industria Metalelor 11 Iunie“, cu textul: „Ultimului Străjer al Capitalei. 1916“.
În anul 2007, ca urmare a lucrărilor de fluidizare a traficului pe Drumul Naţional 1, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a coordonat activitatea de demontare şi reamplasare a monumentului Ultimul Străjer în faţa intrării Aeroportului Internaţional „Aurel Vlaicu“ din cartierul Băneasa, osemintele sergentului erou Nicolae Păianu fiind reînhumate la baza monumentului.
Ceremonia dezvelirii monumentului şi de sfinţire a mormântului, pe noul amplasament, a avut loc în data de 21 noiembrie 2007. Mormântul este marcat în prezent cu o placă din marmură albă, cu înscrisul: „Sergentul erou/Nicolae Păianu/m. 22 noiembrie/4 decembrie 1916“.
Operă comemorativă de război este inclusă în Lista monumentelor istorice, având codul B-III-m-B-19967.


Paşi prin istorie

Şarja la sacrificiu a Regimentului 2 Roşiori

 

 

 

Realizând un puternic cap de pod la Zimnicea, la 23 noiembrie 1916, trupele germane, turce şi bulgare au început să înainteze spre Bucureşti, ocupând satul Prunaru şi încercuind Divizia 18 infanterie, la 28 noiembrie 1916. Generalul Alexandru Referendaru, comandantul Diviziei 18 Infanterie, a ordonat o şarjă de cavalerie la sacrificiu, misiunea revenindu-i Regimentului 2 Roşiori, cu scopul reocupării satului Prunaru.
Ordinul de atac a fost înmânat, în plic, colonelului Gheorghe Naumescu, comandantul Regimentului 2 Roşiori, care, deşi se afla în stare de convalescenţă, ca urmare a unei operaţii la Spitalul Militar, a refuzat să rămână în rezerva escadronului 4, pornind în linie de atac cu trei escadroane.
Apăraţi de ceaţă, roşiorii români au dat peste cap primele rânduri de infanterişti germani, însă, în momentul în care s-au apropiat de satul Prunaru au fost seceraţi de mitralierele germane, instalate la ferestrele şi în podurile caselor. Cel puţin 250 de roşiori au murit în timpul şarjei, alţi 60 de călăreţi luptând pe jos, împreună cu militari din Regimentul 20 Teleorman.
Colonelul Gheorghe Naumescu, rănit în timpul şarjei, a devenit prizonier al bulgarilor, fiind internat în lagărul de prizonieri din Sofia, unde a şi decedat. Rămăşiţele pământeşti ale colonelului Gheorghe Naumescu au fost repatriate în perioada interbelică, fiind aduse în România şi depuse în cavoul familiei.

*

În anul 1933, Societatea Cultul Eroilor a amenajat la Prunaru un Cimitir al eroilor români, împrejmuit cu gard din beton, compus dintr-un monument central, un osuar şi din morminte individuale. Osuarul este situat la baza monumentului central, iar în jurul operei comemorative sunt amplasate 20 de morminte (7 comune şi 13 individuale), în care au fost centralizate osemintele a 34 de eroi români.
Monumentul reprezintă o frumoasă compoziţie, străjuită de un vultur din bronz, cu deschiderea aripilor de 3 metri, aşezat pe un soclu de forma unei stânci, având aplicată pe latura din faţă o placă din bronz pe care sunt inscripţionate, cu text cursiv, cuvintele regelui Ferdinand I al României, referitoare la şarja de la Prunaru: „Pilde frumoase au fost înscrise în cartea de aur a Cavaleriei noastre în ultimul război. La Prunaru, atacul, pe care eu l-aş numi nebun, al regimentului 2 Roşiori, a adăugat noi lauri cavaleriei. Acel regiment care se găsea în faţa tranşeelor inamice, a atacat cu adevărat spirit de călăreţ, înscriind astfel un nou fapt de arme, de care cavaleria noastră se va putea, cu adevărat, întotdeuna făli”.


Eroii României vor dăinui!

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a desfăşurat, în data de 28 noiembrie a.c., activitatea Eroul în sufletul copilului, cu sprijinul cadrelor didactice de la Grădiniţa de Copii „Floarea Soarelui“ din sectorul 5 al Capitalei.
În ciuda complexităţii temei alese, care se subscrie domeniului cultul eroilor, în raport cu vârsta mică a copiilor, profesionalismul cadrelor didactice implicate în desfăşurarea activităţii a facilitat comunicarea cu aceştia, iar curiozitatea firească specifică acestui public a contribuit la recepţionarea mesajului transmis de reprezentantul Oficiului.
Copiii cunosc noţiuni ca România, tricolor, eroi, paradă militară, statuie, garanţie a faptului că eroii nu vor fi uitaţi nici de generaţiile viitoare.
Această întâlnire ne demonstrează nouă adulţilor că memoria eroismului românesc se află adăpostită în locul care îi asigură dăinuirea - sufletul de copil.


Paşi prin istorie

Şarja nebunească de la Robăneşti

 

Pe frontul dintre Jiu şi Olt, Regimentele 4 şi 9 Roşiori au asigurat, la 20 noiembrie 1916, retragerea trupelor române, puternic presate de cavaleria germană.
La 23 noiembrie 1916, militarii germani din Divizia a 11-a Bavareză au început să tragă, din zona pădurii Pârşani şi a satului Robăneşti, în militarii Regimentului 4 Roşiori, care au continuat lupta pe jos.
Colonelul Călinescu, comandantul Regimentului 9 Roşiori, a ordonat o şarjă de cavalerie pentru distrugerea bateriei de artilerie germane, de la marginea pădurii Pârşani, sperând că manevra va sprijini Regimentul 4 Roşiori.
Căpitanul Alexandru Filitti s-a oferit să conducă Escadronul 3 în şarjă, având la dispoziţie 110 militari, la misiune fiind acceptaţi să participe, ca voluntari, locotenenţii Mora şi Iuliu Roşca.
Escadronul a pornit la atac în strigăte de „Ura! ”. Deşi artileriştii germani s-au retras, infanteria germană a rămas pe poziţii, trăgând cu mitralierele în plin.
Căpitanul Filitti şi locotenenţii Mora şi Roşca au fost răniţi, iar sergentul Gheorghe Donici - unchiul căpitanului Filitti şi veteran al Războiului de Independenţă (1877-1878) şi al Campaniei din 1913 - a fost împuşcat mortal, ţinându-şi în timpul atacului sabia în teacă.
În total, Regimentul 4 Roşiori a înregistrat trei ofiţeri şi 54 de soldaţi morţi, iar Regimentul 9 Roşiori a raportat un ofiţer mort şi un escadron distrus aproape integral.
Informat despre lupta de la Robăneşti, generalul-locotenent Viktor Kühne a considerat şarja „o nebunie”.
În memoria eroilor Escadronului 3 din Regimentul 9 Roşiori a fost dezvelit la Robăneşti, în anul 1921, un monument care le glorifică faptele.
Opera comemorativă a fost realizată de către un comitet de iniţiativă, în dreptul actualului drum judeţean Craiova – Teslui.
Monumentul este compus dintr-un piedestal din beton, în trei trepte, pe care se ridică un soclu de beton, de formă paralelipipedică, surmontat de un grup statuar din bronz, reprezentând un ostaş călare în plin asalt şi o femeie cu aripi de vultur purtând o coroană în mână.


Armata Română în Marele Război a ajuns la Londra

 

După vernisarea expoziţiei Armata Română în Marele Război la Paris, la 26 august 2016, şi la Târgu Jiu, la 26 octombrie 2016, imaginile şi documentele privind participarea armatei române la prima conflagraţie mondială au fost expuse în capitala Angliei, la 5 noiembrie 2016, cu sprijinul Ambasadei României la Londra şi în parteneriat cu Consiliul Local Harrow şi Şcoala Stag Lane.
La eveniment au participat cca. 200 de membri ai comunităţii româneşti din Harrow, Rekha Shah - primarul din Harrow, Navin Shah - reprezentant în Consiliului Londrei pentru Brent şi Harrow, Sachin Shah - liderul consiliului local şi Cristine Robson - reprezentanta Departamentului pentru Copii, Şcoli şi Tineret din cadrul Consiliului Harrow.
Domnul Dan Mihalache, ambasadorul României la Londra, adresându-se audienţei, a menţionat participarea României în Primul Război Mondial, ca aliată a Angliei, cu scopul realizarii României Mari.
Oficialii britanici au subliniat importanţa participării României la conflagraţia mondială, manifestându-şi aprecierea pentru sacrificiul soldaţilor români pe câmpurile de luptă.
Cu prilejul vernisării expoziţiei, elevii români ai şcolii Stag Lane au oferit un program artistic de cântece, poezii şi dansuri româneşti.


Paşi prin istorie

Bogdăneşti – una din necropolele eroilor de la Oituz

La 15 noiembrie 1916, trupele germane şi austro-ungare au încheiat a doua tentativă de rupere a frontului românesc în zona Oituz, fiind respinse dincolo de linia de frontieră.
Mulţi dintre militarii români care au murit în luptele din zona Oituz au fost înhumaţi în Cimitirul de campanie din comuna Bogdăneşti (jud. Bacău).
Necropola a fost reamenajată în forma actuală, în anul 1931, de Societatea Cultul Eroilor, având o suprafaţă de 770 mp. În cadrul cimitirului au fost centralizate osemintele a 3.033 de eroi români (74 identificaţi şi 2.872 neidentificaţi nominal), germani (86) şi a unei sore de caritate, în morminte individuale şi în osuarul amplasat sub monumentul central.
În ceea ce priveşte repartiţia pe grade a eroilor români identificaţi nominal, situaţia este următoarea: un colonel, un căpitan, 6 locotenenţi, 4 sublocotenenţi, 2 sergenţi, un plutonier, 5 caporali şi 54 de soldaţi.
Evidenţa nominală a eroilor români înhumaţi în Cimitirul eroilor din Bogdăneşti poate fi accesată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război, sau făcând click aici.


11.11.2016

„O altfel de lecţie de istorie: Ştiţi ce se sărbătoreşte astăzi ?“

 

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat astăzi, 11.11.2016, la Memorialul Eroilor Neamului din Parcul Carol I activitatea „O altfel de lecţie de istorie: Ştiţi ce se sărbătoreşte astăzi ?“.
La eveniment a participat doamna Otilia Sava, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, elevi din liceele bucureştene Decebal şi Ion Creangă, precum şi veterani din Teatrele de Operaţii.
În deschiderea activităţii, doamna secretar de stat Otilia Sava le-a evocat elevilor semnificaţia zilei de 11 noiembrie, când România sărbătoreşte încheierea Primului Război Mondial şi Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii.
Elevul Maior Ştefan de la liceul teoretic Decebal a îngenuncheat lângă statuia Pe aici nu se trece!, rostind cuvintele elevului Amilcar Săndulescu, în momentul în care a ales, la Mărăşeşti, sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut al României.
Lt. col. Ovidiu Lungu, comandantul Batalionului 2 Infanterie Călugăreni, le-a mărturisit elevilor că, deşi a fost prezent de trei ori în Teatrele de Operaţii, cele mai grele momente le-a petrecut în ultima misiune, când s-a ocupat de recuperarea a doi camarazi, şi că cea mai mare bucurie sufletească a avut-o în momentul în care i s-a raportat că efectivele trimise în misiune s-au întors in totalitate.
La încheierea activităţii, doamna secretar de stat Otilia Sava, elevii liceelor Decebal şi Ion Creangă şi veteranii din Teatrele de Operaţii au depus flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut al României, în semn de omagiu pentru eroii români care au murit pentru Întregirea României.


Împreună cu veteranii, prin istorie şi artă!

 

Veterani, elevi şi reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale au fost invitaţii Ministerului Apărării Naţionale şi ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor care, în colaborare cu membrii Asociaţiei Neamunit, au organizat spectacolul România din inima mea!, eveniment desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional, în data de 10 noiembrie a.c.
Cu acest prilej, micii artişti ai Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din Capitală au expus tablouri având ca temă „Castelul Ţepeş prin ochi de copil”, lucrări realizate în cadrul activităţii „Ziua Porţilor Deschise la Castelul Ţepeş” care a avut loc anul acesta în data de 28 mai.
Gazda momentului de vernisare a expoziţiei a fost doamna Otilia Sava, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, a felicitat copiii pentru tema pe care au ales-o - Castelul Ţepeş, acesta fiind sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, depozitarul memoriei eroismului românesc.
Programul artistic a fost realizat cu sprijinul AsociaţieiNeamunit şi susţinut de artişti români consacraţi, dar şi de tineri talentaţi care studiază în cadrul Colegiului Naţional de Arte „Dinu Lipatti”.
Spectatorii s-au bucurat de prezenţa tenorului Vlad Miriţă şi a artistului Sebastian Stan, precum şi de prestaţiile artistice ale violoniştilor Ioana Maria Tudor, Ştefan Aprodu şi Dragoş Rusanu.
Atât lucrările expuse, cât şi momentele din program au fost de înaltă ţinută artistică şi s-au bucurat de aprecierea publicului reprezentat în cea mai mare parte de elevi şi veterani de război.


Întâlnire bilaterală româno-slovacă privind întreţinerea mormintelor de război

În perioada 8-9 noiembrie a.c., la Bratislava, s-au desfăşurat lucrările celei de-a VI-a sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale româno-slovace pentru aplicarea prevederilor Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind mormintele de război, semnat la Bratislava, la 30 noiembrie 2006.
Delegaţia părţii române a fost condusă de către directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în calitate de co-preşedinte al Comisiei, având în componenţă şi reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Afacerilor Interne.
În timpul discuţiilor s-au abordat probleme de interes comun în domeniul îngrijirii mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti de pe teritoriul Republicii Slovace şi a celor slovace din România, precum şi activităţile dedicate aniversării Centenarului Primului Război Mondial – prilej de comemorare globală a eroilor primei conflagraţii mondiale.
Comisia a cinstit memoria eroilor Marelui Război prin depunerea de coroane de flori la monumentul amplasat pe platoul Murmansk din Bratislava şi a vizitat expoziţia amenajată la Galeria Naţională Slovacă, intitulată „Visul şi realitate. Arta şi propaganda 1939-1945“.
Activitatea Comisiei a contribuit la consolidarea relaţiilor româno-slovace în domeniul îngrijirii mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti şi slovace şi la identificarea unor proiecte de interes comun, pentru anii următori.


„ROMÂNIA DIN INIMA MEA”

LA PALATUL CERCULUI MILITAR NAŢIONAL

 

Joi 10 noiembrie 2016, începând cu ora 18.00, va avea loc la sala de festivităţi a Palatului Cercului Militar Naţional spectacolul intitulat „România din inima mea!”. Evenimentul, organizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Asociaţia Neamunit, se înscrie în seria manifestărilor dedicate împlinirii a o sută de ani de la intrarea ţării noastre în Primul Război Mondial.

Programul artistic realizat cu sprijinul Asociaţiei Neamunit va fi susţinut de artişti români consacraţi dar şi de tineri talentaţi care studiază în cadrul „Colegiului Naţional de Arte Dinu Lipatti”. Spectatorii se vor bucura de prezenţa tenorului Vlad Miriţă şi a artistului Sebastian Stan, precum şi de prestaţiile artistice ale violoniştilor Ioana Maria Tudor, Ştefan Aprodu şi Dragoş Rusanu. Elevul Robert Petre va recita poezia „Nu plânge Maică Românie”- creaţia unui soldat român necunoscut care a murit în toamna anului 1918, pe muntele Sorica din Carpaţii de Curbură.

Cu acest prilej, micii artişti ai Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din Capitală au fost invitaţi să îşi expună în sala de spectacol tablourile având ca temă „Castelul Ţepeş prin ochi de copil”. Elevii bucureşteni au realizat aceste picturi în cadrul activităţii „Ziua Porţilor Deschise la Castelul Ţepeş” care, anul acesta a avut loc în data de 28 mai.


O altfel de lecţie de istorie: Ştiţi ce se sărbătoreşte astăzi ?

Vineri, 11 noiembrie, cu ocazia Zilei Armistiţiului şi Zilei Veteranilor, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va organiza la Memorialul Eroilor Neamului, din Parcul Carol I, de la ora 13.30 activitatea intitulată „O altfel de lecţie de istorie: Ştiţi ce se sărbătoreşte astăzi ?“.
Ziua Armistiţiului marchează data de 11 noiembrie 1918 la care, prin semnarea unui armistiţiu între Germania şi puterile Antantei, lua sfârşit prima conflagraţie mondială. Ziua Veteranilor,  instituită prin Legea nr.150/2014 , celebrează sacrificiul militarilor care au participat la misiuni internaţionale de menţinere a păcii.
La manifestarea din Parcul Carol I vor participa militari veterani din teatrele de operaţii şi elevi de la două dintre instituţiile de învăţâmânt preuniversitar din Capitală - Colegiul Naţional „Ion Creangă“ şi Liceul Teoretic „Decebal“.
Activitatea se doreşte a fi o lecţie deschisă de istorie care să evoce, în cadrul unui dialog între militarii şi elevii prezenţi, simbolurile şi momentele de referinţă ale participării României la Primul Război Mondial.  


04.11.2016

Ceremonie comemorativă la Cimitirul Italian Ghencea din Capitală

 

Vineri, 4 noiembrie a.c., cu prilejul Zilei Forţelor Armate Italiene, s-a desfăşurat la Cimitirul de Onoare Italian Ghencea o ceremonie de comemorare a celor peste 1.750 de militari italieni căzuţi în cele două războaie mondiale şi înhumaţi pe teritoriul României.
În deschiderea evenimentului, ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti, Excelenţa Sa domnul Diego BRASIOLI, a rostit o alocuţiune în care a evocat sacrificiul militarilor italieni căzuţi în lupte, precum şi semnificaţia istorică a acestei zile pentru poporul italian. S-a subliniat, de asemenea, importanţa promovării constante a cooperării şi dialogului între naţiunile europene.
În cursul ceremoniei au fost depuse numeroase coroane de flori din partea mai multor instituţii ale statului român, misiuni diplomatice acreditate la Bucureşti, precum şi a unor asociaţii şi fundaţii româneşti şi italiene. La eveniment au mai participat şi reprezentanţi ai comunităţii italiene din România.
Au luat parte şi au depus coroane de flori domnul Ion OPRIŞOR, consilier prezidenţial din cadrul Departamentului Securităţii Naţionale şi doamna Otilia SAVA, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
În acest context, Ambasada Italiei în România a adus un omagiu şi eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial, prin depunerea unei coroane de flori la Cimitirul de Onoare Românesc Ghencea.


01.11.2016

Poiana Sărată în vâltoarea istoriei

 

Semnalăm apariţia volumului monografic „Poiana Sărată – un sat românesc din Carpaţi, în vâltoarea istoriei“, avându-l ca autor pe ing. Ciprian Hugianu, ediţie îngrijită de editura Eurocarpatica, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe.
Lucrarea face parte din colecţia Centenarul Marii Uniri şi are o semnificaţie aparte, prezentând istoria satului Poiana Sărată şi, implicit, a locuitorilor acestuia, care, în timpul celor două războaie mondiale, au trecut prin situaţii dramatice, determinate atât de distrugerile provocate de luptele din anii 1916-1917, cât şi de consecinţele Dictatului de la Viena (1940).
Pe lângă informaţii inedite, memorialistică şi fotografii valoroase din punct de vedere documentar şi etnografic, monografia conţine şi un capitol aparte, dedicat Cimitirului internaţional de onoare al eroilor de la Poiana Sărată, restaurat prin cofinanţare de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.
Autorul prezintă detalii şi despre mormântul locotenentului Nicolae Macarie, unul din primii eroi români care a murit în luptele din zona Oituz, la 27 august 1916, fiind înhumat în curtea bisericii din satul Poiana Sărată, dar şi monumentul eroilor germani din cimitirul catolic. În anexe sunt prezentate schiţe ale cimitirului eroilor, întocmite în perioadele de reorganizare ale acestuia, şi evidenţele nominale ale eroilor identificaţi, ale căror oseminte au fost centralizate în morminte şi în osuarul necropolei.
Prefaţa lucrării îi aparţine doctorului Ioan Lăcătuşu, care consideră satul Poiana Sărată o localitate martir, în contextul distrugerilor provocate de cele două conflagraţii mondiale.

*

Cimitirului internaţional de onoare al eroilor de la Poiana Sărată a fost amenajat ca cimitir de campanie în perioada 1916-1919, pentru a adăposti osemintele militarilor români, germani şi austro-ungari căzuţi în luptele din zona Oituz, în Primul Război Mondial.
În această regiune s-au desfăşurat, în perioada octombrie – noiembrie 1916, două mari bătălii pentru apărarea trecătorii Oituz.
Societatea Cultul Eroilor şi Aşezământul Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor au amenajat cimitirul eroilor de la Poiana Sărată în forma definitivă, în perioada anilor 1927-1945, centralizând osemintele a 2.047 de eroi români, germani, austro-ungari, ruşi, turci şi evrei în morminte individuale şi în osuarul necropolei. Dintre aceştia, 840 de eroi sunt identificaţi nominal. Repartiţia pe naţionalităţi este următoarea: 53 români, 416 austrieci, 340 germani, 9 ruşi, 8 unguri, 2 turci, 2 evrei şi 11 necunoscuţi ca naţionalitate.
În cadrul necropolei sunt înhumaţi, în patru parcele, 107 eroi români, germani, unguri, austrieci, evrei şi turci identificaţi, monumentul central având la bază un osuar în care sunt centralizate osemintele eroilor români şi de alte naţionalităţi, identificaţi şi neidentificaţi.
Lista eroilor identificaţi nominal, ale căror oseminte sunt centralizate în cimitirul internaţional de onoare de la Poiana Sărată, poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.

 


Comemorarea luptelor de la Targu-Jiu din Primul Razboi Mondial

Vineri 28 octombrie, în contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial, în municipiul Târgu-Jiu s-au desfăşurat două manifestări comemorative: la Cimitirul de Onoare Internaţional şi în Parcul Coloanei.
În Cimitirul de Onoare Internaţional s-a desfăşurat o ceremonie militară la care au participat şi au depus coroane de flori reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Ministerului Apărării Naţionale, Ambasadei Republicii Franceze la Bucureşti, Asociaţia Naţională a Veteranilor din România, Consiliului Judeţean Gorj şi ai Primăriei Târgu-Jiu. Ministerul Apărării Naţionale a fost reprezentat de către secretarul de stat al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentului, informare publică şi creşterea calităţii vieţii, doamna Otilia SAVA.
Cu acest prilej a fost evocată personalitatea Generalului Ioan CULCER, comandant al Armatei 1 Române în perioada 27.08-24.10.1916 şi a militarilor care au luptat eroic pentru oprirea ofensivei armatelor Puterilor Centrale. Festivitatea s-a încheiat prin depunerea unor coroniţe de flori la mormintele eroilor, de către elevi ai unor instituţii locale de învăţământ preuniversitar.
Evenimentul a marcat şi finalizarea lucrărilor de restaurare a necropolei menţionate prin grija şi contribuţia financiară a Primăriei Municipiului Târgu-Jiu, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi a Garnizoanei Târgu-Jiu.
La ceremonia din Parcul Coloanei a participat Preşedintele României, domnul Klaus IOHANNIS, primul-ministru, domnul Dacian CIOLOŞ, ministrul apărării naţionale, domnul Mihnea MOTOC, şeful Statului Major General, domnul general Nicolae CIUCĂ, personalităţi culturale, veterani de război şi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale.


Eroii români de la Stalingrad şi-au regăsit odihna veşnică

Într-o zi rece de toamnă ce marca Ziua Armatei României, osemnitele a 594 de eroi români căzuţi în lupta de la Stalingrad au fost reînhumate în cadrul Cimitirului de onoare românesc de la Rossoşka. Pornind de la datele de arhivă au fost realizate căutări şi sondări în teren pentru determinarea cu precizie a locurilor de înhumare româneşti din zonă, iar ca urmare a acestor acţiuni s-a reuşit exhumarea acestor oseminte din două locaţii Gromki şi Orehov, raionul Kletski, regiunea Volgograd. Militarii români descoperiţi au căzut la datorie în crâncenele confruntări din perioada noiembrie 1942 – februarie 1943. Alături de osemintele acestora au fost scoase la iveală plăcuţe de identificare şi alte obiecte care au aparţinut militarilor români. Lucrările efective au fost realizate de instituţia omologă rusă Asociaţia „Voennîe Memorialî” în baza prevederilor Acordului Interguvernamental Româno-rus privind regimul juridic al mormintelor militare.

Ceremonia de reînhumare a osemintelor celor 594 de militari români a demarat cu intonarea imnurilor de stat ale României şi Federaţiei Ruse şi a continuat cu alocuţiunile personalităţilor române: doamna Otilia Sava, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Excelenţa Sa domnul Vasile Soare, ambasadorul României la Moscova, precum ale celor ruse: domnul Vasili Tolociko, directorul general adjunct al Asociaţiei „Voennîe Memorialî”.

Slujba religioasă a fost oficiată de preotul militar Sorin Pitic, iar depunerea în mormânt a sicriilor militarilor români a fost realizată rând pe rând de către oficialii români prezenţi. Au fost depuse coroane de flori din partea Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Externe al României.

Activitatea a culminat cu sădirea la căpătâiul eroilor a unor crizanteme şi aprinderea de candele la plăcile comemorative de către participanţii români şi ruşi, dar şi de către ataşaţii străini acreditaţi la Moscova.

Activitatea de centralizare în Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka a osemintelor militarilor căzuţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul Federaţiei Ruse va continua şi în anii următori. Construită în anul 2015, prin efortul conjugat al Secretariatului General al Ministerului Apărării Naţionale, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi Ambasadei României la Moscova, necropola de război constituie primul aşezământ de acest gen construit pe teritoriul acestui stat. Alături de aceasta mai dăinuiesc alte 15 monumente comemorative închinate memoriei militarilor români morţi în prizonierat.

27.10.2016

Murind cu toţii pe poziţiile noastre, înseamnă că am luptat!

 

 

Superioritatea militarilor germani a determinat Grupul Jiu să lupte în retragere, în perioada 23-26 octombrie 1916. 
Dorind să oprească intrarea în Târgu Jiu a trupelor germane, generalul I. Culcer, comandantul Armatei I-a, a trasat planul unei ofensive care să dea peste cap liniile inamice. Strategia a fost agreată şi de generalul Dragalina, înlocuitorul generalului Culcer. Potrivit planului de operaţii, militarii Grupulu Jiu urmau să atace frontal trupele inamice, pentru a le fixa, iar Grupul Cerna, comandat de lt. col. I. Dejoianu, avea să atace trupele inamice din flanc şi din spate, venind de la Baia de Aramă. Detaşamentul Dejoianu a început marşul pentru a ajunge pe frontul de luptă la 25 octombrie 1916. 
Pentru a fi sigur că militarii Grupului Jiu nu vor părăsi poziţiile de luptă, la 26 octombrie 1916, colonelul I Atanasiu, comandantul Grupul Jiu, a emis un Ordin de zi, stabilind că militarii români trebuiau să reziste pe poziţii până la ultima picătură de sânge:

Din Înalt Ordin al M.S. Regelui poziţiile nu se vor părăsi decât atunci când va rămâne un singur om.
Murind cu toţii pe poziţiile noastre, înseamnă că am luptat.
Subsemnatul va veni pe poziţie cu ultima rezervă, pentru a muri împreună cu voi.
Rezistenţă până la ultima picătură de sânge.

Mobilizaţi de ordinul primit, militarii Grupul Jiu au luptat cu îndîrjire, iar după şase ore de luptă au respins inamicul de la podul peste Jiu, trecând la o luptă de urmărire. 
În schimb, Detaşamentul Dejoianu a atacat târziu la Raşoviţa, la şase ore de la implicarea în luptă a Grupului Jiu, retrăgându-se fără a mai lupta până la 3 noiembrie 1916. 
Victoria Armatei I-a române în lupta din 27 octombrie 1916 a generat inamicului pierderea unui important material de război, a 14 ofiţeri şi peste 1600 de prizonieri.
După succesul din 27 octombrie 1916, colonelul Atanasiu a consemnat în Ordinul de zi pe Unitate: Adresez cele mai călduroase mulţumiri, tuturor ofiţerilor şi soldaţilor, pentru bravura cu care au luptat astăzi, pentru îndepărtarea inamicului de ţară. Nu mă îndoiesc că începutul acesta bun, va fi urmat de acum înainte, aşa că înainte de sosirea zăpezii, un picior de inamic să nu se mai găsească în ţară. 
Familiile voastre, pe care le-am scăpat de pângărirea duşmanului, Vă sunt veşnic recunoscătoare. 
Înainte, dar, pentru cinstirea tuturor trupelor din acest grup, care de luni de zile stau strajă neadormită, la graniţele ţării .

*

Militarii români şi germani care au murit în luptele de la Jiu au fost înhumaţi în Cimitirul eroilor din municipiul Târgu Jiu. Necropola, amplasată în prezent pe strada Narciselor, a fost inaugurată de armata germană, la 17 noiembrie 1918, fiind amenajată pe un câmp de manevră, după planurile arhitectului peisagist R. Lange.


 

Ceremonie de reînhumare a osemintelor unor militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad



În contextul sărbătoririi Zilei Armatei României, la 25 octombrie va avea loc la Rossoşka, Federaţia Rusă, ceremonia de reînhumare a osemintelor a 594 de militari români căzuţi în luptele de la Stalingrad (astăzi, Volgograd), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Serviciul religios va fi oficiat de către un preot militar român.

Ministerul Apărării Naţionale va fi reprezentat de o delegaţie condusă de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava. La manifestare au fost invitaţi şi reprezentanţ i ai Ministerului Afacerilor Externe, oficiali din Federaţia Rusă şi ataşaţi militari străini acreditaţi la Moscova.

Proiectul de înhumare a osemintelor militarilor români într-un s ingur cimitir a fost demarat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încă din anul 2014. Inaugurat în anul 2015, cu prilejul Zilei Armatei României, Cimitirul de Onoare Românesc de la Rossoşka se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 metri pătraţi. Configuraţia acestui prim cimitir românesc de onoare din Federaţia Rusă este inspirată din modelul crucii latine – simbol primordial al creştinismului, al biruinţei şi al mântuirii. Forma crucii latine se regăseşte atât în modul în care sunt configurate aleile, cât şi în tipul monumentului comemorativ comun, amplasat în centrul platoului de ceremonii. Crucea comemorativă are o înălţime de patru metri şi este realizată din granit de culoare deschisă, iar la baza acesteia este fixată o placă din granit negru pe care este gravată inscripţia: „In memoriam militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad“. În partea superioară a aleii centrale şi de-alungul aleii transversale sunt montate 22 de plăci de granit negru pe care sunt inscripţionate numele localităţilor din regiunea Volgograd şi zona Kalmîkia în care au existat cimitire de campanie româneşti, de unde s-au exhumat sau urmează să fie exhumate osemintele eroilor români care vor fi aduse la Rossoşka.  

Anul trecut, statul român a realizat primele exhumări în regiunea Volgograd, fiind identificate rămăşiţele a 72 de militari români ce au fost reînhumate cu prilejul inaugurării cimitirului. Exhumările din regiune au continuat şi în anul 2016, iar în punctul de luptă Gromki au fost identificate osemintele celor 594 de militari români care vor fi strămutate în aşezământul social-cultural românesc de la Rossoşka.  

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a identificat mormintele a 4.345 de militari români căzuţi în lupta de la Volgograd şi înhumaţi în 65 de cimitir e de campanie şi în gropi comune.

Însumând numărul militarilor din cimitirul românesc şi din cel vechi, german, din localitatea Rossoşka, cifra militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad ce au fost înhumaţi se ridică la peste 1800 de militari.

În a nii următori va continua centralizarea osemintelor eroilor români căzuţi în campania din regiunea Volgograd, Republica Kalmâkia, cât şi din ţinutul Krasnodar.  

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a marcat, până în prezent, prin însemne comemorative de război, 15 locuri în care sunt înhumaţi militari români căzuţi în prizonierat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În continuare, oficiul va derula un program comemorativ mai amplu al eroilor români morţi în prizonierat în cele două războaie mondia le şi, anual, vor fi marcate câte 5-6 astfel de locuri.  

Conlucrarea din domeniu este reglementată prin prevederile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 413/2006.  

* * *

Pe timpul Campaniei din Est (iunie 1941 – martie 1944), Armata Română a fost încadrată în planul de luptă al Wehrmacht-ului, pe flancul de Sud: Ucraina-Crimeea-Marea Azov-Don-Stalingrad-Caucaz. În noiembrie 1942, trupele româneşti deţineau poziţiile cele mai vulnerabile de pe linia Donului şi în Stepa Kalmîkă, cu o slabă posibilitate de acoperire, o sumară înzestrare tehnică şi aproape fără rezerve, iar contraofensiva sovietică a condus la grele pierderi în rândul acestora, astfel că, pentru intervalul 15 noiembrie 1942 - 15 martie 1943, estimările indicau 15.566 morţi, 67.183 răniţi şi 98.692 dispăruţi.


Expoziţia itinerantă de fotografii „Pe urmele eroilor” a ajuns în garnizoana Miercurea Ciuc

În data de 14.10.2016, Brigada 61 Vânători Munte „General Virgil Bădulescu” Miercurea Ciuc a împlinit 25 de ani de existenţă. Momentul aniversar a fost marcat, în perioada 10-18.10.2016, printr-o serie de manifestări organizate în garnizoana Miercurea Ciuc, printre acestea numărându-se şi inaugurarea sălii de tradiţii militare din incinta brigăzii. Panglica inaugurală a fost tăiată de către locţiitorul şefului Statului Major General, domnul general locotenent Adrian Tonea, şi de către comandantul brigăzii, domnul general de brigadă Marius Giurcă.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la acest eveniment cu o expoziţie de 100 fotografii, ilustrând o serie de morminte şi opere comemorative de război reprezentative de pe teritoriul României, care au fost expuse în incinta brigăzii, mai exact în sala de tradiţii menţionată.


BRĂILA ÎŞI COMEMOREAZĂ EROII

Joi , 20 octombrie 2016, începând cu ora 10.00, în cazarma Batalionului 72 Geniu „General Constantin Savu” de la Brăila, s-a desfăşurat ceremonia de inaugurare a lucrărilor de amenajare a Ansamblului comemorativ dedicat eroilor neamului, locali şi naţionali care au luptat pentru înfăptuirea idealurilor României. Finalizarea complexului memorial este programată pentru anul 2018, în contextul împlinirii a o sută de ani de la finalul Primului Război Mondial şi de la Marea Unire.

La eveniment au luat parte preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, primarul oraşului Brăila, comandantul Garnizoanei Brăila, directorul Muzeului Brăilei Carol I, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere, personal militari şi invitaţi. Din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a fost prezentă o delegaţie condusă de directorul adjunct ce a rostit o alocuţiune în care a exprimat aprecierea instituţiei pentru un astfel de demers de cinstire a faptelor de arme ale militarilor români.

Având în vedere faptul că anul acesta s-au împlinit 100 de ani de la intrarea ţării noastre în Primul Război Mondial şi că prima etapă a proiectului constă în amenajarea unei alei dedicate angajamentului armatei române în această conflagraţie, Oficiul a pus la dispoziţia Garnizoanei Brăila o troiţă comemorativă maramureşană din lemn şi a contribuit financiar la realizarea proiectului.


EROII ROMÂNI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL AU FOST COMEMORAŢI LA CIMITIRUL „GHENCEA MILITAR”

 

Vineri, 21 octombrie 2016, s-a desfăşurat la Cimitirul de onoare al eroilor din Primul Război Mondial „Ghencea Militar” o ceremonie de reinaugurare a acestei necropole de război care a fost restaurată între anii 2014-2016 de către Ministerul Apărării Naţionale, prin structurile de specialitate.
Programul manifestării a inclus un ceremonial militar şi religios, intonarea imnului de stat de către o elevă de la o şcoală din Capitală şi rostirea, cu puritatea vârstei, a unor poezii cu tematică istorică de către copii bucureşteni.
La activitate, înscrisă în seria de manifestări prilejuite de celebrarea Centernarului Primului Război Mondial, au participat şi au depus coroane de flori doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, alături de domnul Florin-Daniel Şandru, secretarul de stat al Departamentului Centenar din cadrul Guvernului. În cuprinsul cuvântării sale, doamna Otilia Sava a evocat curajul eroilor care îşi dorm somnul de veci în această necropolă şi al căror sacrificiu a făcut România Mare.

Acest cimitir a fost amenajat, în forma lui actuală, în etape succesive, în perioada anilor 1921-1944, de către Societatea „Cultul Eroilor”, aici dormindu-şi somnul de veci 2.796 eroi români, cei mai mulţi morţi la datorie în urma „Bătăliei pentru Bucureşti”, unii în luptă, iar alţii în diferite spitale de campanie, din cauza rănilor căpătate pe front (Militar, Brâncovenesc, Colţea, Filantropia sau Mihai Vodă).


Paşi prin istorie

Generalul David Praporgescu:

A noastră este izbânda!

 

Generalul David Praporgescu, însoţit de ofiţeri, urcă pe poteca ce şerpuieşte spre Munţii Coţi, la 13 octombrie 1916, intenţionând să inspecteze poziţiile apărate de militarii români. Sunt militarii care au luptat cu îndârjire în urmă cu câteva zile, respingând puternica ofensivă germană şi înaintând 500 de m în poziţiile inamice, cu preţul morţii locotenentului Ganovici şi a 30 de grăniceri.
Generalul Praporgescu ajunge în locul unde militarii Regimentului 2 Infanterie sunt în repaos şi profită de ocazie pentru a discuta cu combatanţii.
Prin aer se aude şuierând un obuz.
Mai mulţi ofiţeri strigă simultan: „La pământ, domnule general!”
Soldaţii şi ofiţerii români s-au culcat la pământ din reflex.
Obuzul loveşte o stâncă şi explodează în apropiere.
Generalul David Praporgescu, rămas în picioare, întreabă dacă este cineva rănit şi se prăbuşeşte în mijlocul militarilor, cu sângele curgându-i pe gură şi pe nas. Alţi cinci ofiţeri sunt răniţi grav, iar 150 de soldaţi au răni minore.
Generalul David Praporgescu este aşezat pe o targă, spunându-le militarilor: „Nu slăbiţi credinţa, a noastră este izbânda!”.
Comandamentul Armatei 1 este anunţat, în scris, de şeful serviciului sanitar, despre decesul generalului Praporgescu, cauzat de o hemoragie internă în zona toracică.
Vestea morţii generalului Praporgescu este comunicată familiei acestuia, în mod verbal, de adjutantul său, ştirea consternând-o pe Maria, fiica în vârstă de 9 ani a eroului.
Marele Cartier General informează familia Praporgescu de moartea generalului prin intermediul unei telegrame: „Cu adâncă părere de rău vă aducem la cunoştinţă moartea în mod eroic, pe câmpul de luptă a generalului Praporgescu. Conform dorinţei sale sunteţi autorizaţi de a face înmormântarea rămăşiţelor sale pământeşti la Bucureşti”.
Generalul a fost înmormântat la cimitirul civil Bellu, la 16 octombrie 1916. La funeralii au participat ministrul de război, reprezentanţi ai Marelui Cartier General, militari din Corpul 1 Armată şi numeroşi cetăţeni.
Pentru a-l omagia pe eroul de la Coţi, casa din municipiul Turnu Măgurele în care s-a născut generalul Praporgescu a fost transformată în muzeu, iar strada Crinului din Bucureşti, unde eroul a avut domiciliul, a primit numele general Praporgescu, la iniţiativa edililor din municipiile menţionate .
În anul 1926, la 10 ani de la moartea sa, generalul Praporgescu a fost distins cu Ordinul Mihai Viteazul, clasa a 3-a, „pentru vitejia şi destoinicia cu care a condus personal operaţiunile trupelor de pe Valea Oltului şi Munţii Coţi”.
În memoria generalului Praporgescu au fost ridicate, în perioada 1925-1928, două opere comemorative de război.
Primul monument a fost dezvelit în satul Câinenii Mici (jud. Vâlcea). Monumentul, opera artistului Petru Buică, are forma unei cruci creştine. Soclul este din piatră, iar la baza acestuia curge un izvor. Pe latura frontală este montat un basorelief din bronz, reprezentând scene de luptă, iar o inscripţie menţionează modul în care a murit generalul Praporgescu: G-ral Praporgescu David eroul de la Olt comandant al Det. Lotru şi apoi al Corp. I Arm. respinge inamicul la Olt şi Coţi. Cade vitejeşte în acest loc în mijlocul soldaţilor săi la 30 sept. 1916 lovit de o schijă de obuz“.
Al doilea monument a fost realizat la iniţiativa Societăţii Cultul Eroilor, în satul Câinenii Mari (jud. Vâlcea). Operă a arhitectului Filip Gaster, monumentul este realizat din marmură albă. Pe soclu sunt inscripţionate cuvintele: În memoria şi veşnica amintire a generalului David Praporgescu, mort în ziua de 30 septembrie 1916. În semn de veşnica amintire şi ca îndemn pentru viitor, ca orice român să-şi jertfească viaţă pentru neam si ţară“.
Însemnul comemorativ este înscris în Lista monumentelor istorice având codul VL-IV-m-B-10021.


Eroii de la Poiana Sărată

 

Peste 700 de militari români, germani, austro-ungari şi ruşi, morţi în bătăliile din trecătoarea Oituzului, în perioada 1916-1917, au fost înmormântaţi în cimitirul de campanie din comuna Oituz, satul Poiana Sărată (jud. Bacău).
Ulterior, Societatea Cultul Eroilor şi Aşezământul Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor au amenajat cimitirul eroilor de la Poiana Sărată în forma definitivă, în perioada 1927-1945, centralizând osemintele a 2.047 de eroi români, germani, austro-ungari, ruşi, turci şi evrei în morminte individuale şi în osuarul necropolei.
După un amănunţit studiu de arhivă, cercetătorii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat, nominal, 840 dintre eroii de la Poiana Sărată – 53 români, 416 austrieci, 340 germani, 9 ruşi, 8 unguri, 2 turci, 2 evrei şi 11 necunoscuţi ca naţionalitate.
Lista eroilor identificaţi nominal, ale căror oseminte sunt centralizate în cimitirul internaţional de onoare de la Poiana Sărată, poate fi consultată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război, sau făcând clik aici.


Paşi prin istorie

Pe aici nu se trece!

 

Tentativa a trei divizii germane şi austro-ungare de a pătrunde în Valea Siretului, cu scopul de a da peste cap dispozitivul armatei române (tăierea comunicaţiilor cu Moldova şi primirea de sprijin de la trupele ruse) s-a soldat cu Prima bătălie de la Oituz (12-27 octombrie 1916).
Diviziile 15 Infanterie şi 2 Cavalerie, formând Grupul Oituz, comandat de generalul Eremia Grigorescu, au rezistat atacurilor trupelor germane şi austro-ungare, respingând unităţile inamice peste frontieră. Militarii români au luptat folosind deviza Pe aici nu se trece!, iar Divizia 15 Infanterie a fost supranumită Divizia de Fier. A fost un prilej pentru generalul Alexandru Averescu de a recunoaşte meritele Diviziei 15 Infanterie: Eroismul şi dispreţul morţei dovedit cu prisosinţă, îi dă dreptul la admiraţiunea şi recunoştinţa mea.
O a doua tentativă a trupelor germane şi austro-ungare de a pătrunde în dispozitivul armatei române din trecătoarea Oituzului este consemnată în perioada 10-15 noiembrie 1916, când a avut loc A doua bătălie de la Oituz.
Deşi Divizia a 8-a bavareză a atacat în unele zile chiar şi de opt ori, nu a reuşit să obţină un succes considerabil, luptele desfăşurându-se la baionetă, în noaptea de 13-14 noiembrie. Cel mai afectat a fost Regimentul 8 Vânători, care a pierdut patru comandanţi de companie şi patru sute de oameni. Militarii români, motivaţi de generalul Eremia Grigorescu, au rămas fideli devizei Pe aici nu se trece!, stopând planurile înaintării germane şi austro-ungare în zona Oituzului. Potrivit unui medic german din Divizia a 8-a bavareză, militarii români au luptat dispreţuind moartea, fiind îmbărbătaţi de comandant înaintea fiecărui atac: „Ori de câte ori pregătesc un atac se aude vocea unui comandant, care ţine o cuvântare, apoi izbucneşte un marş sălbatic, în sunetele căruia soldaţii se reped ca nebuni”.
A treia bătălie de la Oituz s-a desfăşurat în perioada 8-22 august 1917, trupele germane şi austro-ungare având o superioritate de 20 de batalioane în comparaţie cu Corpul 4 Armată român, comandat de generalul Gheorghe Văleanu.
Strategia ofensivei germane la Oituz a fost determinată de scopul de a pătrunde spre oraşul Oneşti, considerându-se că forţele române de la Mărăşeşti aveau să fie dislocate pentru a interveni în luptă.
După o pregătire de artilerie, care a durat câteva ore, germanii au ocupat sectoarele Cireşoaia şi Coşna. Contraatacul Corpului 4 armată român, deşi s-a soldat cu reocuparea sectorului Coşna, a fost respins la Cireşoaia, lupte violente având loc la şi Grozeşti (în prezent comuna Oituz). Deşi militarii germani au reocupat dealul Coşna, forţele române nu au mai permis pătrunderea în adâncime a militarilor inamici, care au renunţat la ofensivă, nedispunând de forţe proaspete.
Unul dintre militarii români care s-a remarcat în timpul Bătăliei de la Oituz a fost caporalul Constantin Muşat. Din cauza unei răni, în decembrie 1916, caporalului i-a fost amputat braţul drept, însă a refuzat să fie lăsat la vatră, motivând că va arunca grenade cu braţul valid.
La 14 august 1917, germanii au atacat puternic poziţia unde se afla caporalul Muşat, acesta murind în timp ce le striga camarazilor: Grenade, băieţi, daţi grenade!.
În memoria caporalului Muşat au fost dezvelite trei opere comemorative de război, în municipiile Buşteni (jud. Prahova), Bârlad (jud. Vaslui) şi Brăila (jud. Brăila).
Eroii de la Oituz sunt omagiaţi prin monumentul dezvelit pe dealul Coşna, la 19 septembrie 1931.
O parte din militarii români, germani şi austro-ungari, care au murit în luptele din zona Oituzului, au fost înhumaţi în cimitirul de campanie din satul Poiana Sărată. Comitetul central al Societatăţii Cultul Eroilor a reorganizat cimitirul de campanie, în anii 1927-1928, osemintele a 1.166 de eroi fiind depuse în morminte individuale şi comune.
A doua reorganizare a cimitirului eroilor de la Poiana Sărată, care i-a dat şi configuraţia actuală, a avut loc în perioada 1928-1930. Osemintele a 107 eroi identificaţi - 24 români, 31 germani, 37 austrieci, 8 ungari, 4 ruşi, 2 evrei şi un turc - au fost depuse în morminte individuale, grupate în patru parcele. În osuarul cimitirului au fost centralizate osemintele a 1.940 de eroi identificaţi şi neidentificaţi, exhumate în perioada 1928-1945.
Pe faţada monumentului central din cimitirul eroilor s-au inscripţionat cuvintele: „Nu vărsaţi lacrimi pe mormântul eroilor, ci mai curând slăviţii.
„Aici odihnesc eroii căzuţi pe aceste locuri în războiul 1916-1918“.
Cimitirul internaţional de onoare din comuna Oituz, satul Poiana Sărată a fost restaurat, prin cofinanţare, de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi de primăria comunei Oituz, fiind reinaugurat şi sfinţit în ziua de 8 octombrie 2016, în prezenţa unei numeroase asistenţe, în pofida timpului nefavorabil.


Paşi prin istorie

Eroii români de la Bartolomeu

Noaptea se aşterne peste linia ferată a gării Bartolomeu, la 10 octombrie 1916, după lupte crâncene, în care militarii români, aflaţi în retragere, au luptat contra unităţilor germane şi austro-ungare.
Sub scutul nopţii, germanii forţează şi trec linia ferată în flancul drept al gării Bartolomeu. O jumătate de companie românească se retrage din sector, însă nu anunţă şi cealaltă jumătate de companie, care rămâne pe poziţii, în flancul stâng, de-a lungul căii ferate de la Bartolomeu.
În zorii zilei, germanii montează două mitraliere la ferestra unui canton de cale ferată, trăgând din flanc în militarii români care sunt pe poziţii, de-a lungul căii ferate. Cei care nu sunt seceraţi de focul mitralierelor încearcă să se retragă, fiind omorâţi cu grenade de mână. Tranşeea improvizată de-a lungul căii ferate a devenit o tranşee a morţii: 168 de eroi români au intrat în istorie, după o luptă de două zile în care au blocat înaintarea germanilor, cu scopul retragerii armatei române.
Eroii de la Bartolomeu au fost înhumaţi lângă calea ferată.
Ulterior, căpitanul de cavalerie Ioan Iorga a coordonat amenajarea, în dreapta căii ferate de la Bartolomeu, a unui cimitir al eroilor cu o suprafaţă de 750 mp. Osemintele a 595 de eroi români din 10 regimente de infanterie, morţi în luptele de la Bartolomeu şi în jurul Braşovului, au fost centralizate în 13 morminte comune, marcate cu î nsemne de că pătîi din beton şi cruci metalice în terminaţie . Singurul erou identificat este c ă pitanul Sava Cristescu.
Monumentul central al cimitirului a fost conceput în forma unei urne funerare, având în terminaţie un vultur, simbolul avântului în luptă.
Pe latura frontală a operei comemorative s-a fixat stema Regatului României, menţionându-se, prin dăltuire, regimentele din care au provenit eroii, precum şi un citat aparţinându-i Reginei Maria:
Aici odihnesc ofiţerii şi soldaţii eroi din Rgt. de Infant. 6, 15, 2, 10, 21, 24, 45, 61, 35, 46, căzuţi pentru Patrie.
Patria Recunoscătoare scumpilor săi fii.
Nu vărsaţi lacrimi pe mormintele eroilor, ci mai curând slăviţi-i în cântece, aşa ca faima numelui lor să rămână un ecou prin legenda veacurilor.
Cimitirul eroilor de la Bartolomeu a fost inaugurat în ploioasa zi de 7 iulie 1921, în prezenţa Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, însoţiţi de principele moştenitor Carol şi de principesa Maria, primiţi cu urale şi aplauze de braşoveni.
Regele Ferdinand I a trecut în revistă gărzile de onoare a 15 regimente prezente la serbare. Un sobor religios, format din 10 preoţi, a oficiat slujba de pomenire a eroilor.
În discursul din timpul ceremoniei, V. Mateescu, prefectul judeţului Braşov, a predat monumentul şi cimitirul în grija municipiului Braşov.
Regele Ferdinand I şi Regina Maria, însoţiţi de suită, au depus crini albi la gropile comune ale eroilor, ceremonia încheindu-se cu defilarea trupelor.
Începând cu anul 1948, în contextul politic generat de sferele de influenţă stabilite după al Doilea Război Mondial, stema Regatului României a fost îndepărtată de pe monumentul eroilor din Bartolomeu, aceeaşi soartă având-o şi textul care menţiona regimentele din care au făcut parte eroii.
În anul 1972, din „considerente urbanistice”, cimitirul eroilor de la Bartolomeu a fost desfiinţat, cu scopul lărgirii căii ferate şi a amenajării unui sens giratoriu. Oseminele eroilor au fost strămutate în cimitirul eroilor Şprenghi, monumentul central rămânând amplasat între şosea şi calea ferată.


Paşi prin istorie

Traiască România Mare!

 

9 octombrie 1916.
Regimenul 10 Artilerie luptă în zona municipiului Braşov. Sublocotenentul (r) Nicolae Th. Brăiloiu moare la datorie în timp ce strigă: Ura, Trăiască România Mare! Corpul neînsufleţit al eroului este înmormântat de camarazi în satul Teliu, „la ieşirea defileului făcut de râul Buzău”, după ce a fost recuperat în timpul nopţii din apropierea liniilor germane.
Căpitanul Haralamb Constantin, din cadrul Regimentului 10 Artilerie, anunţă familiei decesul prin intermediul unei scrisori: S unt convins că-mi fac o datorie de conştiinţă dacă îmi permit să vă scriu aceasta. Fiul dumneavoastră, Nicolae Brăiloiu, a fost comandantul secţiei I în bateria a V-a din Regimentul 10 Artilerie, pe care subsemnatul o comand. Împrejurările în care şi-a dat sfârşitul îl ridică deasupra noastră a tuturor, căci chiar în clipa morţii a îmbărbatat trupa, strigând din toată inima: Ura, Trăiască România Mare! Aceste cuvinte ne-au impresionat adânc, căci Nicolae Brăiloiu ne-a dovedit pe deplin că a fost un erou. Pierderea lui, şi a celorlalţi camarazi ai noştri, ne-a umplut sufletul de durere şi am jurat să-i răzbunăm! Din partea bateriei a V-a, care s-a distins în luptele de la Ungra-Kohalom (Rupea), Flămânda şi Braşov, vă rugăm să primiţi admiraţiunea şi respectul ce se cuvin unor părinţi cu un asemenea fiu.
Osemintele eroului au fost exhumate de la Teliu, fiind depuse în cavoul familiei din cimitirul craiovean Sineasca, la 8 ianuarie 1922.
Ulterior, în anul 1925, Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918, cu bareta Ardeal a fost acordată post-mortem eroului Nicolae Th. Brăiloiu.
Născut la Craiova, la 8 decembrie 1892, Nicolae Th. Brăiloiu a absolvit liceul Carol I din Craiova, definitivându-şi studiile la Bucureşti, unde a devenit licenţiat în litere, doctor în drept şi a profesat ca avocat.


06.10.2016

Ceremonii dedicate comemorării eroilor din Primul Război Mondial înhumaţi la Poiana Sărată

 

În zilele de 7 şi 8 octombrie, se vor desfăşura în comuna Oituz, satul Poiana Sărată (jud. Bacău), mai multe activităţi cultural-comemorative în memoria eroilor care au căzut în bătăliile sângeroase purtate pe Valea Oituzului în Primul Război Mondial.
Vineri, 7 octombrie, de la ora 16, va avea loc, în sediul Aşezământului social-cultural Poiana Sărată, vernisarea unei expoziţii cu tematică istorică realizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor împreună cu Muzeul Militar Naţional Regele Ferdinand I. Evenimentul va fi urmat de lansarea cărţii Poiana Sărată – un sat românesc din Carpaţi, în vâltoarea istoriei şi de proiecţia unui film istoric pus la dispoziţie de Arhiva Naţională de Film. Programul cultural se va încheia cu un simpozion la care istorici de la instituţii de prestigiu ce activează în domeniu vor prezenta lucrări care se înscriu în tematica participarea României la Primul Război Mondial.
Sâmbătă, 8 octombrie, de la ora 10.30, la mormântul locotenentului Nicolae Macarie, din curtea bisericii din Poiana Sărată, va avea loc o ceremonie militară ş i religioasă şi un moment artisitic susţinut de un grup de copii din localitate. De asemenea, membrii Asociaţiei Tradiţia Militară vor executa exerciţii de reconstituire a scenelor de luptă din epocă. Participanţii la activităţi se vor deplasa apoi, într-un marş religios, spre Cimitirul internaţional de onoare al eroilor din Primul Război Mondial, unde va avea loc, de asemenea, o ceremonie militară şi religioasă.

***

În contextul manifestărilor dedicate împlinirii a 100 de ani de la bătăliile primei conflagraţii mondiale, Cimitirul internaţional de onoare al eroilor din Primul Război Mondial din comuna Oituz, satul Poiana Sărată, a fost reamenajat prin contribuţia financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi a Primăriei Oituz, în cadrul unui proiect de co-finanţare.
Activităţile de vineri şi sâmbătă, organizate de Ministerul Apărării Naţionale prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Consiliul Judeţean Bacău, Primăria Comunei Oituz şi Comandamentul Garnizoanei Bacău, au fost incluse în Programul national al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 821/2015, cu modificările şi completările ulterioare.


 

CÂND EROII NE VORBESC, NOI ÎI ASCULTĂM!

 

"Pentru onoarea patriei şi a drapelului,

pentru făurirea unităţii României,

noi am apărat pământul sfânt al ţării,

lăsându-vă vouă,

generaţiile viitoare,

o naţiune liberă şi independentă"

"Ne plecăm cu veneraţie

în faţa sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului,

apărători demni şi viteji ai fiinţei noastre naţionale,

iar la chemarea patriei

vom şti să ne jertfim şi noi

pentru păstrarea independenţei şi suveranităţii României"

La Mausoleul Eroilor Români de la Mateiaş şi la Cimitirul de Onoare Internaţional din comuna Lereşti, judeţul Argeş s-au desfăşurat vineri 23 septembrie, ceremonii de comemorare a eroilor români şi străini care au luptat şi au căzut eroic în luptele din zona cu o sută de ani în urmă, în toamna anului 1916.

La manifestarea de la Cimitirul de Onoare Internaţional din comuna Lereşti s-a desfăşurat o ceremonie militară în cadrul căreia s-a păstrat un moment de reculegere şi au fost depuse coroane de flori în memoria eroilor români şi străini care îşi dorm somnul veşnic în această necropolă. De asemenea, elevi ai Colegiului Naţional Militar “Dimitrie Cantemir” au susţinut un moment artistic la finalul căruia, împreună cu elevi ai Şcolii Militare de Maiştrii Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre “Basarab I” şi elevi ai şcolii din comuna Lereşti au aprins candele pe mormintele eroilor şi au depus coroane de flori pe crucile acestora.

Începând cu ora 13.00, la Mausoleul Eroilor Români de la Mateiaş a avut loc o ceremonie comemorativă la care a participat şi a depus o coroană de flori preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis. În semn de adâncă recunoştinţă pentru eroii români căzuţi în zonă, preşedintele a ţinut un discurs în cuprinsul căruia a subliniat obligaţia morală a generaţiei actuale de a duce mai departe proiectul de ţară – o Românie prosperă şi democrată în context european – a cărui temelie a fost pusă de eroii români care au murit în lupte acum 100 de ani. Participanţii la eveniment au păstrat un moment de reculegere şi au aprins candele pentru cinstirea jertfei şi liniştea sufletelor eroilor români care şi-au dat viaţa pentru ţară în Primul Război Mondial. La final, asociaţiile de reconstituire istorico-militară – “Tradiţia Militară” şi “6 Dorobanţi” – au executat exerciţii de mânuire de arme specifice epocii.

Primul Război Mondial a reprezentat un moment de cotitură în istoria statului roman care a făcut posibilă împlinirea idealul nostru naţional: realizarea Marii Uniri. Istoria consemnează că nicio circumstanţă internaţională favorabilă nu ar fi condus la acest rezultat pentru România fără curajul, devotamentul şi sacrificiul a sute de mii de eroi români. Un număr impresionant dintre aceştia şi-au pierdut viaţa în luptele din zona Argeşului şi îşi dorm somnul de veci în Mausoleul de la Mateiaş şi în Cimitirul de Onoare Internaţional de la Lereşti.

 


Manifestări dedicate Centenarului Primului Război Mondial, la Lereşti şi Mateiaş



Vineri, 23 septembrie, de la ora 9.45, în Cimitirul de Onoare Internaţional al Eroilor, situat în localitatea Lereşti, judeţul Argeş, se va desfăşura o ceremonie militară în cadrul căreia va fi păstrat un moment de reculegere şi vor fi depuse coroane de flori în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.  

De asemenea, elevi ai Colegiului Naţional Militar ”Dimitrie Cantemir” vor recita poezii, iar la finalul activităţii, împreună cu elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I“ şi elevi din localitatea Lereşti, vor aprinde candele la mormintele eroilor căzuţi pentru reîntregirea neamului.

Începând cu ora 13.00, la Mausoleul Eroilor români de la Mateiaş, ridicat în comuna Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş, va avea loc o manifestare comemorativă care va cuprinde, printre altele, depunerea unei coroane de flori, păstrarea unui moment de reculegere şi aprinderea unor candele în memoria militarilor care şi-au dat viaţa pentru ţară în Primul Război Mondial.

Asociaţii de profil vor susţine, în încheiere, un moment de reconstituire istorico-militară.

Ministerul Apărării Naţionale îi invită pe cetăţeni să asiste la toate aceste activităţi de comemorare a eroilor Primului Război Mondial, organizate la iniţiativa Primăriei municipiului Câmpulung şi a Primăriei comunei Lereşti.

România Întregită s-a clădit, în principal, prin sacrificiul ostaşilor căzuţi pe câmpurile de bătălie din ţară sau pieriţi în prizonierat, eroi care au pus binele naţiunii mai presus de propria lor viaţă.

Peste 330.000 de militari români şi-au pierdut viaţa în urma acestei conflagraţii mondiale, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populaţiei, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupaţie.

În Cimitirul de Onoare Internaţional din localitatea Lereşti sunt înhumaţi 94 de militari germani, 73 de militari austrieci şi 316 militari români. De asemenea, există şi 246 de morminte cu militari a căror identitate nu este cunoscută.  

În criptele Mausoleului Eroilor români de la Mateiaş sunt depuse osemintele a peste 2300 de militari români. Edificiul a fost construit între anii 1928 şi 1940, prin grija Societăţii „Cultul Eroilor“.


PREŞEDINTELE FRANŢEI LA MORMÂNTUL OSTAŞULUI NECUNOSCUT

Marţi, 13 septembrie 2016, preşedintele Republicii Franceze, domnul Francois Hollande s-a aflat într-o vizită oficială în România în cadrul căreia a exprimat disponibilitatea autorităţilor franceze şi a poporului francez de a dezvolta colaborarea cu ţara noastră atât în plan bilateral, în zone de cooperare specifice, cât şi în context european.
Cu acest prilej, începând cu ora 9.00, preşedintele Franţei a participat, în Parcul Carol I din Bucureşti, la o ceremonie de cinstire a sacrificiului militarilor români căzuţi în războaie pentru apărarea ţării.
După ce a salutat Garda de Onoare, Francois Hollande a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi a semnat în cartea de onoare a Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

***

După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franţei, a decis să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă. În semn de veşnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulţi, căzuţi pentru întregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Târgu-Ocna, Jiu, Prahova, Bucureşti, Dobrogea, Ardeal şi Basarabia. Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale eroului necunoscut a fost desemnat în cadrul unei ceremonii solemne la Mărăşeşti, fiind apoi adus la Bucureşti şi depus în cripta special amenajată din Parcul Carol I unde se află şi astăzi


Împlinirea a 97 de ani de la înfiinţarea Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”

 

Imediat după Primul Război Mondial, la iniţiativa generalului Arthur Văitoianu, lua fiinţă, prin Decretul Regal nr. 4106 din 12 septembrie 1919, Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, scopul acestei instituţii, aflată sub patronajul Reginei Maria, fiind acela de a identifica, centraliza şi amenaja pe teritoriul României, mormintele tuturor ostaşilor români sau străini căzuţi în timpul şi din cauza Marelui Război.
Înfiinţarea acestei instituţii era o datorie morală a statului român faţă de memoria celor aproximativ 330.000 militari români morţi în prima conflagraţie mondială, sacrificiul acestora stând, de altfel, la baza desăvârşirii unităţii naţionale a românilor, înfăptuită prin actele de unire de la Chişinău (27.03.1918), Cernăuţi (28.11.1918) şi Alba Iulia (01.12.1918), şi consfiinţită de jure în urma acordurilor de pace semnate de România în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris (din anii 1919-1920).
De-a lungul unei existenţe de 29 de ani (1919-1948), Societatea, care a funcţionat sub mai multe denumiri - Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” (1919-1927), Societatea „Cultul Eroilor” (1927-1940), Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor (1940-1947) şi Aşezământul „Cultul Eroilor” (1947-1948) - , s-a ocupat în mod direct de amenajarea a 118 cimitire de onoare, 84 cripte, 13 mausolee, 503 troiţe şi, nu în ultimul rând, de identificarea şi amenajarea, peste hotarele ţării, a peste 500.000 morminte de eroi români, câştigându-şi în acest fel un loc de frunte în istoria instituţiilor reprezentative ale statului român.
Problematica cultului eroilor, politizată de către autorităţile comuniste şi căzută în desuetudine în perioada anilor 1948-1989, a fost relansată după Revoluţia din 22 decembrie 1989, odată cu reintroducerea în sistemul de valori ale societăţii româneşti a tradiţiilor militare interbelice.
În acest context, în anul 2003 a fost elaborată o nouă legislaţie în domeniul mormintelor de război, şi anume Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cu completările şi modificările ulterioare, iar în anul 2004, prin Hotărârea Guvernului nr. 635 din 29 aprilie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, a luat fiinţă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, continuatorul de drept al Societăţii, fapt consfiinţit din punct de vedere legal prin prevederile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 286 din 19.11.2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 379 din 30 septembrie 2003.


 

Dealul Merezi – groapa comună a eroilor din Regimentul 2 Vâlcea

Regimentul 2 Vâlcea a realizat o recunoaştere ofensivă în direcţia satului Orlat, la 22 septembrie 1916.
După ce au luptat la baionetă cu militarii germani din Regimental 88 Infanterie, militarii români s-au retras în direcţia comunei Gura Râului.
În luptele de la Orlat, o subunitate din Regimentul 2 Vâlcea a luptat până la sacrificiu pe Dealul Merezi, situat în apropierea oraşului Sălişte, sat Fântânele (ex-Cacova). Militarii români au rămas fără contact direct cu propriul regiment , fiind încercuiţi pe timpul nopţii pe un teren muntos.
În luptele din timpul nopţii s-au remarcat prin vitejie fraţii Vasile şi Gavril Godeanu, ambii sublocotenenţii în rezervă. Vasile Godeanu a murit în lupta cu unităţile germane, subunitatea pe care o conducea fiind depăşită numeric şi tehnic de germani, în pofida ajutorului primit de la locuitorii din satul Fântânele.
Sublocotenentul în rezervă Vasile Godeanu s-a născut în comuna Lădeşti, satul Nisipi (jud. Vâlcea), fiind învăţător în momentul în care a fost încorporat. Fratele acestuia, Gavril Godeanu, a fost luat prizonier în luptele de pe Dealul Merezi, fiind internat în lagărul de prizonieri din oraşul german Krefeld. A fost eliberat şi s-a întors în România, în septembrie 1917, fiind remobilizat în cadrul armatei române.
Trupurile celor 75 de eroi români din Regimentul 2 Vâlcea au fost înhumate de locuitorii satului Fântânele, din ordinul jandarmeriei ungare, în tranşeele în care au murit. În anul 1923, locuitorii satului F ântânele au exhumat osemintele celor 75 de eroi, reînhumându-le într-un mormânt comun, amplasat pe platoul Augur, situat pe dealul Merezi, însă mult mai aproape de sat.
Anual, locuitorii din Fântânele au depus flori la mormântul comun al eroilor Regimentului Vâlcea nr. 2, prilej de a fi cântate versurile rapsodului popular Stana Miclăuş – intitulate Versurile eroilor din Regimentul 2 Vâlcea.
În anul 1973, un grup de iniţiativă din satul Fântânele, sprijinit de consiliul local, a împrejmuit mormântul comun de pe platoul Augur şi au montat, pe un bloc din piatră, o placă din bronz.
În anul 1976, prin munca voluntară a locuitorilor din satul Fântânele, sprijiniţi de consiliul local, s-a amenajat, la câteva sute de metri de platoul Augur, un monument dedicat eroilor satului Fântânele (8 eroi din Primul Război Mondial şi 15 eroi din Al Doilea Război Mondial) şi a celor 75 de eroi din Regimentul 2 Vâlcea.
Opera comemorativă a fost inaugurată la 28 decembrie 1978, inscripţia de pe monument amintind de sacrificial eroilor din Regimentul 2 Vâlcea: Spuneţi generaţiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpul de luptă pentru unitatea naţională a poporului roman ; Recunoştinţă ostaşilor Regimentului 2 Vâlcea, căzuţi eroic în lupta de la Dealul Merezi – septembrie 1916 – pentru desăvârşirea unităţii de stat a României.


 

Monumentele Marelui Război

 

În contextul Centenarului intrării României în Primul Război Mondial, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a editat albumul Monumentele Marelui Război, tipărit în condiţii grafice deosebite de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, prima lucrare de mari dimensiuni realizată pe această temă în România, în acest an.
În album sunt incluse scurte descrieri şi fotografiile a peste 400 de opere comemorative de război, care au fost dezvelite în 41 de judeţe ale României şi în municipiul Bucureşti, în memoria eroilor care au murit în luptă sau în prizonierat.
Cuvântul înainte, pe care îl redăm integral, îi aparţine doamnei Otilia Sava, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului:

Armata română înainta în Transilvania, în noaptea de 27 spre 28 august 1916, pentru a realiza unirea românilor, Regele Ferdinand I (1914 - 1927) îmbărbătându-i pe soldaţi cu gândul la victorie:
„Pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui.
Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei.
Cu Dumnezeu înainte!”
De la proclamaţia Regelui Ferdinand I s-a scurs un veac, iar România a aniversat, la 28 august 2016, 100 de ani de la intrarea în Primul Război Mondial (1916-1919).
Astfel, Ministerul Apărării Naţionale a organizat o activitate comemorativă solemnă, desfăşurată simultan în 100 de municipii şi oraşe din toate judeţele României şi din municipiul Bucureşti, numele a 30.000 de eroi români, morţi în luptă sau în prizonierat, fiind citite la 100 de monumente şi cimitire ale eroilor, de militari din cadrul a 100 de unităţi militare.
Cu acest prilej, Centenarul Marelui Război a devenit un moment care ne-a îndemnat la meditaţie.
În primul rând, gândurile noastre s-au îndreptat spre sufletele celor peste 300.000 de militari români, morţi în luptă sau în prizonierat, toţi punând interesul Patriei mai presus decât propria lor existenţă. Ei sunt eroii României Mari, caractere curate care au luptat pentru realizarea unui ideal naţional: Întregirea ţării.
În al doilea rând, „sufletele eroilor noştri şi-au croit drum spr e faimă ”, a afirmat, pe bună dreptate, Regina Maria (1914-1927). O faimă care nu a fost ignorată de contemporani. Încă din timpul Marelui Război şi mai ales în perioada interbelică, comitete de iniţiativă, formate din rudele eroilor, au demarat campanii de subscripţii publice, încheiate cu dezvelirea a mii de monumente în municipiile, oraşele, comunele şi satele României, în memoria eroilor români din Primul Război Mondial.
Sculptori renumiţi – Emil W. Becker, Spiridon Georgescu, Dumitru Măţăoanu ş.a. – şi-au dat concursul pentru realizarea unor adevărate opere de artă, care ne fascinează prin acurateţea detaliilor, determinându-ne să ne imaginăm momentele de glorie şi de jertfă ale militarilor români din timpul primei conflagraţii mondiale, aşa cum este statuia Ultima Grenadă care-l reprezintă pe caporalul Muşat, simbolul luptei până la sacrificiu.
Monumentele eroilor din Primul Război Mondial de pe teritoriul României constituie mărturia unui trecut glorios, o parte dintre ele fiind prezentate şi în albumul pe care îl veţi parcurge, cu menţiunea că, din raţiuni economice, reprezentanţii comunităţilor locale au inscripţionat pe o serie de opere comemorative de război din prima conflagraţie mondială şi numele eroilor din al Doilea Război Mondial.
În acest mod veţi deveni mai apropiaţi de istoria primei conflagraţii mondiale, în general, de poveştile eroilor pe umerii cărora s-a format România Întregită, dar şi de cele peste 4.500 de opere comemorative de război de pe teritoriul României, în special.
Sunt convinsă că atunci când paşii vă vor purta în apropierea unui monument al eroilor veţi avea prilejul să vă reamintiţi îndemnul: „Călătorule tânăr şi vârstnic, de câte ori vei întâlni pe aceste drumuri o cruce pe a cărei piatră este inscripţionat numele unui erou, opreşte-te măcar o clipă, descopere-te şi gândeşte-te că fără jertfa celui de acolo ar fi fost astăzi imposibil ca tu să trăieşti liber, să iubeşti soarele, florile, munţii şi râurile pe care le-a apărat şi le-a lăsat ca moştenire infanteristul, vânătorul de munte, artileristul şi aviatorul erou“.


Paşi prin istorie

Turtucaia – militarii români mor vitejeşte pentru ţară

 

Declaraţia de război a României la adresa Austro-Ungariei (27 august 1916) a fost urmată, în scurt timp, de declaraţiile de război ale Germaniei şi Bulgariei, aliatele Austro-Ungariei, la adresa României (1 septembrie 1916).
Militarii bulgari din Cadrilater i-au avertizat pe militarii români, încă din 25 august 1916, că vor începe să tragă cu muniţie de război, fără a o face „în joacă”.
În pofida avertizărilor, serviciul de contrainformaţii rus a informat ministerul de război român că, deşi bulgarii şi aliaţii acestora puteau concentra 40.000 de militari la frontierea Cadrilaterului, nu existau indicii pentru un atac iminent.
Luând act de informările primite de la aliaţii ruşi, conducerea Statului Major General român a asigurat în zona Cadrilaterului un număr de 40.000 de militari, proveniţi mai ales dintre rezervişti, lipsiţi de experienţă, combativitate şi dotări suficiente în materie de tehnică şi muniţii.
Deşi planul apărării Cadrialterului s-a axat pe capul de pod Turtucaia, în jurul căruia exista o linie principală de apărare şi 15 centre de rezistenţă, dorindu-se să devină un al doilea Verdun, faptul că majoritatea militarilor români au fost rezervişti, iar materialele şi muniţiile avute la dispoziţie au fost învechite şi reduse din punct de vedere cantitativ au fost elementele care au făcut ca înfrângerea unităţilor militare române de la Turtucaia să devină previzibilă.
Începând cu noaptea zilei de 31 august 1916, militarii bulgari au atacat posturile grănicerilor români din Cadrilater. Militarii români, considerând că sunt atacaţi de efective puternice s-au retras în liniile inferioare.
Abia la 5 septembrie 1916, trupele inamice au atacat centura fortificată a oraşului Turtucaia, încercând să împiedice unităţile române să se retragă sau să primească sprijin militar de la Silistra. Artileria bulgară a scos din luptă bateriile române din sectorul I, bateriile rămase intacte fiind retrase de pe poziţii, în timp ce infanteria bulgară a atacat şi a ocupat majoritatea centrelor de rezistenţă ale militarilor români. Deşi locotenent-colonelul Popescu din cadrul Regimentului 79 Infanterie a încercat să contraatace, ofiţerul român a fost împuşcat în timpul asaltului, militarii retrăgându-se în pădurea Daidâr.
După 8 ore de luptă, bulgarii sparg centrul apărării române, capturând întreaga artilerie fixă şi mobilă a unităţilor române. Sunt momente dramatice, în care militarii români rezervişti, aflaţi în tranşee, se închină şi se roagă la Dumnezeu pentru a opri înaintarea bulgarilor, trăgând în aer cu scopul de a-i speria.
Un batalion de grăniceri român trece Dunărea, la 5 septembrie 1916, pornind la contraatac, iar lupta se dă vitejeşte la baionetă. Deşi nesusţinuţi, grănicerii români produc pierderi mari trupelor bulgare, care fug şi se retrag în pădurea Daidâr. În cele din urmă, grănicerii români se retrag, presărând drumul cu morţi şi răniţi din armata bulgară.
Bulgarii atacă decisiv capul de pot Turtucaia, la 6 septembrie 1916. Unităţile militare române cantonate la Silistra nu reuşesc să vină în sprijinul camarazilor, iar trupele ruse refuză să execute ordinul de deplasare pentru sprijinirea militarilor români.
Generalul Constantin Teodorescu, comandantul dispozitivului de apărare, îşi abandonează trupele, trecând Dunărea la bordul unei vedete. După câteva ore de luptă, apărătorii Turtucaiei, luptând în grupuri izolate, rămaşi fără muniţie şi fără legătură între sectoare se predau.
Sunt luaţi prizonieri 480 ofiţeri şi 28.000 de soldaţi români. Alţi 160 de ofiţeri şi 6.000 de soldaţi români sunt rămaşi pe câmpul de luptă, morţi sau răniţi. Reuşesc să iasă din încercuire 5.500 de militari români, care se retrag spre Silistra sau trec Dunărea, ajutându-se de uşi, buşteni sau numai cu forţa braţelor.
Pentru prizonierii români din capul de pod Turtucaia începe calvarul. Civilii şi militarii bulgari îi dezbracă cu forţa de echipament, iar cei care se împotrivesc sunt împuşcaţi.
După câtzeva zile, coloane de prizonieri români sunt dirijate spre sudul Bulgariei, pentru a fi scoase de pe linia frontului. Prizonierii români trec prin sate răzleţe, prilej pentru civilii bulgari să tragă cu arma în militarii români sau să-i omoare cu cuţite şi topoare pentru a răzbuna moartea în luptă a rudelor. Prizonierii români răniţi, care nu ţin pasul, sunt împuşcaţi şi abandonaţi la marginea drumului.
Răniţii români de pe câmpul de luptă sunt împunşi cu baionetele în mod repetat. Soldatul Chebac, rănit şi căzut la pământ, apucă baioneta unui militar bulgar şi o pune în dreptul inimii. Soldatul bulgar refuză să-l înţepe în inimă şi îşi înfige baioneta în mod repetat în picioarele şi abdomenul soldatului român. În cele din urmă, bulgarul îl abandonează pe soldatul Chebac. Rănitul a reuşit să supravieţuiască, menţionând într-un raport modul în care s-au comportat militarii bulgari cu răniţii români.
Corpurile neînsufleţite ale militarilor români, bulgari, germani şi turci au fost aruncate de civili în şantul de apărare al unei baterii de artilerie, improvizându-se, la două săptămâni de la lupte, un cimitir al eroilor.
Ulterior, începând cu anul 1921, statul român prin intermediul Societăţii Mormintele Eroilor căzuţi în Război a centralizat în cimitirul eroilor Daidâr osemintele militarilor români, bulgari, germani şi turci care au fost înhumate pe raza oraşului Turtucaia şi în împrejurimi. Cimitirul avea, în anul 1930, o suprafaţă de 2.500 m.p.
În prezent, cimitirul eroilor Daidâr este compus dintr-un monument central, două parcele cu morminte individuale - în care 130 de însemne de căpătâi marchează mormintele a 213 eroi, din care 50 identificaţi nominal, iar 181 sunt necunoscuţi – şi două gropi comune în care au fost centralizate osemintele a 12.000 de eroi - din care nu au fost identificaţi numai după naţionalitate 1.311 eroi români, 5 germani, 251 bulgari şi 9 turci, alţi 10.424 de militari ramânând neidentificaţi -. În prezent, inscripţia de pe monumentul central, în limbile română, bulgară, germană şi turcă, aminteşte de dramatismul luptelor de la Turtucaia: „1916-1918/ONOARE ŞI ADMIRAŢIE/ CELOR CARE AU ŞTIUT SĂ/ MOARĂ VITEJEŞTE/ PENTRU ŢARA LOR“.


MASĂ ROTUNDĂ ORGANIZATĂ LA CERCUL MILITAR NAŢIONAL DIN CAPITALĂ

 

În data de 30 august 2016, la Sala „Ştefan cel Mare” a Cercului Militar Naţional din Bucureşti, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat o masă rotundă având ca temă intrarea României în Primul Război Mondial.
Activitatea s-a înscris în seria de manifestări prilejuite de celebrarea în acest an a Centenarului Primului Război Mondial şi a reunit nume consacrate în domeniul istoriei, muzeografiei şi arhivisticii româneşti, precum: col. (r) prof. univ. dr. Ion Giurcă (Universitatea Hyperion din Bucureşti), dr. Cornel Scafeş, dr. Luminiţa Giurgiu (Serviciul Istoric al Armatei), dr. Cornel Ilie (Muzeul Naţional de Istorie al României), dr. Cristina Constantin (Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”), dr. Valentin Fuşcan (Arhivele Naţionale ale României), drd. Sorin Turturică (Muzeul Naţional al Forţelor Aeriene), dr. Vitalii Văratic (Direcţia Arhivelor Diplomatice), dr. Florin Stan (Direcţia Arhivelor Diplomatice), dr. Ion Râşnoveanu (Serviciul Istoric al Armatei) şi muzeograf Horia Iova (Muzeul Municipiului Bucureşti).
Comunicările prezentate în cadrul acestei manifestări, care au tratat diverse aspecte ale participării României la Primul Război Mondial, vor fi publicate într-un volum cu titlul „Eroi şi morminte”, editat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi ajuns la ediţia a IV-a.
În cadrul acestei activităţi a fost prezentată şi o expoziţie de fotografii intitulată „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, cuprinzând 90 de imagini, imortalizate de către specialiştii Oficiului, în perioada anilor 2004-2015, ale unor opere comemorative de război, morminte de război individuale sau comune, izolate sau grupate în cimitire de onoare, parcele de onoare, osuare sau mausolee pe întreg cuprinsul celor 41 de judeţe ale ţării şi din Capitală.


E.S. Luca Niculescu:

Un moment preţios din istoria celor două naţiuni

 

 

 

Expoziţia Armata Română în Marele Război, 1916-1919 a fost vernisată vineri, 26 august 2016, la castelul Vincennes, în prezenţa E.S. domnul Luca Niculescu, ambasadorul României în Franţa, a domnului general Ştefan Dănilă, consilierul personal al ministrului roman al apărării, a domnului Pierre Laugeay, administratorul Castelului Vincennes, a domnului Harlem Desire, secretarul de stat în Ministerul de Externe francez şi a unui numeros public.
Cuvântul de deschidere i -a aparţinut domnului Pierre Laugeay, care s-a declarat încântat de faptul că este gazda expoziţiei Armata Română în Marele Război, 1916-1919, precizând că în incinta castelului Vincennes este deschisă publicului încă o expoziţie dedicată primului Război Mondial - Războiul Maritim, 1914-1919.
E.S. domnul ambasador Luca Niculescu s-a referit la sprijinul şi colaborarea care a existat între Franţa şi România în Primul Război Mondial, menţionând că „este important să se amintească despre acest moment preţios din memoria celor două naţiuni, pentru că tocmai pe aceasta se bazează prietenia între popoare. O memorie comună, o privire în aceeaşi direcţie, aceeaşi speranţă acelaşi destin (...) Iată ceea ce, soldaţii români şi francezi, şi prin intermediul lor şi familiile şi popoarele lor, au împărţit în fiecare zi din aceşti ani de război. Fotografiile pe care le vedem stau mărturie acestui lucru”.
Domnul general Ştefan Dănilă a considerat iconografia expoziţiei un omagiu acordat soldaţilor şi extraordinarei prietenii dintre România şi Franţa, referindu-se apoi la sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu şi la generalul Ioan Dragalina, eroi ai Primului Război Mondial, ale căror portrete au fost expuse în Sala Hărţilor.
Domnul Harlem Desire a apreciat că în expoziţie sunt imagini referitoare la generalul Berthelot, şeful Misiunii Militare Franceze în România, considerând că acestea completează informaţiile cunoscute în Franţa, referitoare la Misiunea Militară Franceză în România.
Expoziţia Armata Română în Marele Război, 1916-1919 va fi deschisă publicului până la 11 septembrie 2016.
Evenimentul a fost organizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Serviciul Istoric al Armatei Franceze şi cu sprijinul Ambasadei României la Paris, al Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Militar Naţional Regele Ferdinand I şi al Arhivei Naţionale de Filme, înscriindu-se în programul manifestărilor prilejuite de Centenarul intrării României în Primul Război Mondial.


 

NU II VOM UITA NICIODATĂ!

Duminică 28 august a.c., s-a desfăşurat la Mormântul Ostaşului Necunoscut o ceremonie emoţionantă dedicată celor peste 330 000 de eroi români care au murit petru ţară în timpul primei conflagraţii mondiale.

Evenimentul a beneficiat de Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis care, în discursul rostit cu acest prilej, a afirmat recunoştinţa poporului român pentru sacrificiul eroilor noştri căzuţi în luptă dar şi respectul pentru elitele politice şi militare care au condus ţara în Primul Război Mondial spre împlinirea destinului său naţional – făurirea României Mari. S-a mai subliniat comuniunea de valori a societăţii româneşti actuale cu generaţia care a participat la bătăliile din anii 1916-1918 şi responsabilitatea majoră pe care o avem să contribuim permanent la consolidarea valorilor europene.

Au mai ţinut cuvântări domnul Dacian Cioloş, primul-ministru al României, decanul corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, excelenţa sa domnul Miguel Maury Buendia, reprezentantul Sfântului Scaun în România şi academicianul Ioan Aurel Pop, rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Cu acest prilej, a fost oficiată o slujbă de pomenire a eroilor iar preşedintele României a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut – simbolul eroismului românesc din Primul Război Mondial. Membrii Asociaţiei Tradiţia Militară au executat un moment deosebit - depunerea jurământului militar, aşa cum a fost acesta rostit în urmă cu 100 de ani.  De asemenea, a fost ţinut un moment de reculegere, iar militarii Brigăzii 30 Gardă ”Mihai Viteazul” au tras salve de artilerie. În Memorialul Eroilor Neamului, preşedintele însoţit de un veteran de război şi de un copil al unui militar căzut in teatre de operaţii au aprins candele în memoria eroilor căzuţi la datorie.

Traditiile şi valorile militare din timpul Primului Război Mondial au fost aduse în atenţia publicului şi prin prezenţa membrilor Asociaţiei Cercetaşii Tradiţionali. Ei ne-au amintit că acum 100 de ani cercetaşii s-au mobilizat ca voluntari sprijininând efortul general de război al Armatei Romane, dar şi al întregii societăţi româneşti din epocă.

În finalul ceremoniei, a avut loc un exerciţiu militar de tip drill-team pe platoul superior din Parcul Carol I.


Regele Ferdinand I şi eroii români au fost comemoraţi la Curtea de Argeş

“Cu încrederea poporului meu şi cu vitejia Armatei Române am făcut România Mare”

S âmbătă, 27 august a.c. s-a desfăşurat la Curtea de Arges, începând cu ora 11.00, o ceremonie militară de depunere de coroane de flori la Cimitirul Eroilor iar, începând cu ora 12.00, la mormântul Regelui Ferdinand I a avut loc o slujbă de pomenire a conducătorului statului român din Primul Război Mondial si a celor 506 eroi români şi străini care sunt înhumaţi în necropola de onoare din localitate.

Invităm pe toţi românii să fie în aceste zile cu gândul şi cu sufletul alături de toţi compatrioţii noştri care au murit şi au trăit experienţe tragice în războaie pentru apărarea Ţării.


ROMÂNIA ŞI-ASCULTĂ EROII ...

La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial

Nu vărsaţi lacrămi pe mormintele eroilor, ci mai curând

slaviţi-i în cântece aşa ca faima numelui lor să rămână

un ecou prin legenda veacurilor“

 

Vineri 26 august a.c. începând cu ora 17.45 în Piaţa Tricolorului din Bucureşti (Esplanada Palatului Cercului Militar Naţional) se desfăşoară mai multe activităţi dedicate memoriei militarilor români care au murit în prima conflagraţie mondială pentru România.

Un moment emoţionant va fi “Rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial”. Personalităţi militare, ale vieţii culturale, politice şi sociale, militari răniţi în teatrele de operaţii, copii ai eroilor căzuţi în teatrele de operaţii şi urmaşi ai eroilor căzuţi în Primul Război Mondial vor da citire, succesiv, unor liste ce cuprind nume de eroi. Pentru desfăşurarea acestei activităţi, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a realizat o lucrare în două volume intitulată „Eroii Marelui Război” care cuprinde numele a 30.000 de militari români căzuţi pentru şară în Marele Război.

Pornind de la ideea că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte, Oficiul prezintă, de asemenea, o expoziţie de fotografii intitulată „Pe urmele eroilor” care ilustrează cele mai reprezentative morminte şi opere comemorative de război de pe teritoriul ţării, dedicate memoriei militarilor români căzuţi la datorie în ambele conflagraţii mondiale. Acestea marchează locuri intrate în istorie, amintind generaţiilor prezente şi viitoare despre fapte de vitejie legendare.

Publicul mai poate viziona filmul Războiul nostru ce a fost realizat în timpul conflictului. Deşi scenele filmate au însumat 2 ore de peliculă, nu au fost salvate pe suport digital decât 9 minute. Imaginile filmate sunt grăitoare, fiind redate momente în care Regele Ferdinand inspectează linia frontului, iar Regina Maria, îmbrăcată în costumul surorilor de la Crucea Roşie, discută şi îi încurajează pe răniţi. În film mai sunt prezentate aspecte privind deplasarea Armatei române pe front, transportul răniţilor la spitalele de campanie, camuflarea artileriei şi modul în care se efectuau tragerile de artilerie.

 

Ceremonii militare pentru comemorarea eroilor din Primul Război Mondial



Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, Ministerul Apărării Naţionale organizează acţiuni comemorative dedicate eroilor care au căzut în luptă sau în prizonierat în timpul acestei conflagraţii.

Ceremonii militare şi religioase în memoria celor peste 330.000 de militari care şi-au dat viaţa pentru ţară în acest război vor fi organizate pe întreg teritoriul naţional, conform următorului program:

•Vineri, 26 august, de la ora 10.00, vor avea loc în premieră, în 100 de cimitire sau monumente ale eroilor ceremonii de “Rostire solemnă a numelor eroilor căzuţi în Primul Război Mondial”. Personalităţi militare, ale vieţii culturale, politice şi sociale, militari răniţi în teatrele de operaţii, copii ai eroilor căzuţi în teatrele de operaţii, urmaşi ai eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, cetăţeni vor da citire, succesiv, unor liste ce cuprind nume de eroi. Începând cu ora 17.45, o ceremonie similară se va desfăşura şi în Piaţa Tricolorului din Bucureşti (esplanada Palatului Cercului Militar Na ? ional).

•Sâmbătă, 27 august, la Curtea de Argeş vor fi organizate, de la ora 11.00, o ceremonie militară de depuneri de coroane de flori în Cimitirul Eroilor iar la ora 12.00 va fi depusă o candelă la mormântul Regelui Ferdina nd I, urmată de o slujbă de pomenire, la Catedrală.

•Tot sâmbătă, de la ora 9.00, va avea o ceremonie şi la Fundata, în judeţul Braşov, la Monumentul dedicat primului ofiţer al armatei române căzut la datorie în Primul Război Mondial.

•De asemenea, de la ora 21.00, militarii Armatei României vor trece din nou Carpaţii, în mod simbolic. Efective de valoare pluton vor executa marşuri tactice pe principalele rute pe care, exact cu 100 de ani în urmă, ostaşii armatei noastre luau în stăpânire trecătorile Munţilor Carpaţi, pentru a permite trecerea efectivelor diviziilor române aflate în ofensivă.  

•Duminică, 28 august, de la ora 12.30, o manifestare comemorativă va avea loc la Monumentul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol, care va cuprinde, printre altele, o rugăciune de pomenire a eroilor, depunerea unei coroane de flori şi un moment prezentat de Asociaţia Tradiţii Militare.

•Luni, 29 august, la Palatul Cercului Militar Naţional se va desfăşura, de la ora 18.00, Masa rotundă cu tema ”Intrarea României în Primul Război Mondial şi consecinţele asupra conflagraţiei”, iar de la ora 20.00 un exerciţiu de mânuire a armamentului, de tip drill-team şi un concert de muzică de fanfară.

Ministerul Apărării Naţionale îi invită pe cetăţeni să asiste la toate aceste activităţi de comemorare a eroilor Primului Război Mondial.

* * *

România Întregită s-a clădit, în principal, prin sacrificiul ostaşilor, căzuţi pe câmpurile de bătălie din ţară sau pieriţi în prizonierat, eroi care au pus mai presus de propria lor viaţă binele naţiunii.

Peste 330.000 de militari români şi-au pierdut viaţa în urma acestei conflagraţii mondiale, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populaţiei civile, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupaţie.

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 821/2015, cu modificările şi completările ulterioare, a fost aprobat Programul Naţional al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, iar la propunerea primului ministru, preşedintele României a acordat Înaltul Său Patronaj activităţilor.


 

Armata Română în Marele Război, 1916-1919

 

După doi ani de neutralitate (1914-1916), România a semnat cu Franţa, Marea Britanie, Italia şi Rusia, la 17 august 1916, convenţiile prin care s-a angajat să intre imediat în război, premierul Ion. I.C. Brătianu declarând: „Noi nu am intrat în război ca nişte solicitatori nepoftiţi. Noi am intrat în război ca nişte aliaţi doriţi şi ceruţi!”.
La 27 / 28 august 1916, armata română a trecut la ofensivă, opinia publică cerând realizarea unei Românii Întregite. La finele campaniei, în anul 1919, armata română a înregistrat peste 300.000 de militari morţi în luptă şi în lagărele de prizonieri.
Vineri, 26 august 2016, începând cu orele 18.30, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Serviciului Istoric al armatei franceze, va vernisa, la Castelul Vincennes din Paris, expoziţia Armata Română în Marele Război, 1916-1919, cu prilejul centenarului intrării României în Primul Război Mondial.
În cadrul expoziţiei vor fi prezentate peste 90 de fotografii, scrisori, cărţi poştale şi schiţe de campanie, realizate în perioada Primului Război Mondial.
Documentele inedite vor prezenta viaţa în tranşee a militarilor români precum şi implicarea Misiunii militare franceze, condusă de generalul Berthelot, în amenajarea spitalelor de campanie sau în decoararea combatanţilor.
Dintre exponate nu lipsesc portretele eroilor general Ioan Dragalina şi slt. Ecaterina Teodoroiu, plăcuţele de identificare a eroilor români care au murit în lagărele germane din Alsacia şi Lorena, scene privind slujbele religioase care s-au efectuat pe linia frontului precum şi exhumarea eroilor români din lagărele germane.
Un moment aparte va fi reprezentat de difuzarea unor imagini cu Regele Ferdinand I şi Regina Maria a României, surprinşi în ipostaze de inspectare a liniei de luptă, decorarea sau îmbărbătarea răniţilor.
Documentele din cadrul cadrul Expoziţiei Armata Română în Marele Război, 1916-1919 provin din fondurile Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Militar Naţional Regele Ferdinand I, Arhivei Naţionale de Filme şi ale Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

 

 


Paşi prin istorie

România pe picior de război

 

Începând cu anul 1914, Primul Război Mondial a implicat milioane de oameni la nivel european şi mondial, prin durata şi influenţa acestuia.
România, în pofida alianţelor încheiate la finele secolului al XIX-lea, a rămas neutră faţă de conflict, însă a început pregătirile de război, încercând să elimine carenţe de echipare, sanitare şi de armamanet, constatate în Campania din anul 1913, când mulţi dintre militarii români au mărşăluit spre Sofia încălţaţi cu opinci, iar cartuşele le-au ţinut în traistele cu merinde.
Intrarea statului român în Primul Război Mondial a avut la bază realizarea unei Românii Întregite, ideal la care au aspirat toţi românii, indiferent de regiunea geografică în care au trăit. Aşteptând un context favorabil al evenimentelor, statul român s-a împrumutat cu sume de peste un miliard de lei aur, cumpărând materiale de război din străinătate. Din păcate, o parte din materialele de război achiziţionate din străinătate au fost trimise în mod premeditat pe linia Caucazului sau au fost întârziate. Multe din fabricile private din România au fost trecute la producţia de armament şi muniţii, iar diplomaţii români au negociat condiţiile intrării în război şi momentul acţiunii.
Deşi s-a dorit ca intrarea României în Război să fie un element surpriză, mărturiile epocii au creionat faptul că Austro-Ungaria şi Bulgaria au cunoscut în amănunt planul de mobilizare al armatei române şi momentul atacului. Astfel, la 22 august 1916, cu cinci zile înainte ca România să declare război Austro-Ungariei, diplomaţii austrieci l-au atenţionat pe regele Ferdinand că trupele române care se aflau la frontieră depăşeau cu mult numărul celor care ar fi trebuit să asigure graniţa, iar la 26 august ştiau că neutralitatea României nu va mai continua. De asemenea, la 25 august 1916, militarii bulgari aflaţi la frontierea din sudul Cadrilaterului le-au transmis grănicerilor români: „Să nu vă speriaţi. Peste două zile vom trage în voi cu muniţie de război. Nu va fi o joacă!”.
În noaptea de 27 spre 28 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei, armata română înregistrând la finele conflictului, în care a avut de luptat şi contra trupelor Germaniei, Bulgariei şi Turciei, 219.120 de militari morţi în luptă şi peste 30.000 de militari morţi în lagărele de prizonieri, preţul realizării României Întregite.


Portretul lunii august

Sublocotenentul Alexandru I. Isvoranu - eroul de la Cinghinele

Fiul Pulcheriei şi al lui Ioan Isvoranu, Alexandru s-a născut la 4 mai 1896, la Galaţi. A absolvit cursurile primare şi liceale în 1914 şi Şcoala de Artilerie, Geniu şi Marină, în 1916.
La 1 iulie 1916 a fost înaintat la gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Divizia de Dunăre, comandant secund pe torpilorul „Zborul“.
Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, la 15 august 1916, a fost mobilizat şi numit comadant al artileriei de debarcare din Insula Cinghinele. Aici se găsea un detaşament de marinari, întărit cu o companie de rezervişti din Regimentul 4 Argeş, cu misiunea de a împiedica flotila fluvială austro-ungară să distrugă podul de vase românesc de la Flămânda. Avea în dotare mitraliere şi opt tunuri.
În noaptea de 25 septembrie 1916, ora 04.30, trei monitoare austriece şi cinci vedete, precum şi bateriile de la Şiştov, au început bombardarea insulei Cinghinele. Inamicul a debarcat de pe monitoare circa patruzeci de oameni care, având şi o mitralieră, au început să înainteze pe malul dinspre Bulgaria al insulei. Un alt grup de soldaţi debarcat de inamic înainta pe malul opus.
Sublocotenentul Alexandru Isvoranu a fost nevoit să atace cu doar treisprezece oameni. Datorită superiorităţii numerice a inamicului, după o luptă care a durat până la ora 11.00 dimineaţa, grupul de militari condus de Alexandru Isvoranu s-a retras, încercând să treacă Dunărea înot, în Ostrovul Mic.
În timpul trecerii, în momentul în care se apropia de mal, a fost lovit de un fuzibil, dispărând sub apă, cu toate încercările soldatului Coman Nicolai care îl însoţea, de a-l salva. Decesul a fost confirmat prin Extractul de moarte nr. 4, înaintat pe lângă raportul Comandantului Marinei nr. 4164, înregistrat la nr. 878 din 21 iulie 1917.
Numele său a fost atribuit unui remorcher din Marina Militară (D.M.R. nr. 637/7 iulie 1921) şi vedetei blindate 85.
(Sursa: Comandor dr. Marian MOŞNEAGU, Eroii Marinei Române, Colecţia „Cultul Eroilor”, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Editura Alpha MDN, Buzău, 2009).


Paşi prin istorie

 

Calvarul românilor basarabeni şi bucovineni

 

Europa anului 1941 se afla de doi ani de zile în zodia războiului, milioane de familii având sufletele îndurerate de pierderea celor dragi pe front, de internarea acestora în spitalele de campanie sau în lagărele de prizonieri, ori de veştile privind deportarea rudelor sau a oamenilor familiari.
Românii basarabeni, bucovineni şi cei din ţinutul Herţei nu au făcut excepţie. Pentru ei, începând cu 13 iunie 1941, când administraţia sovietică a constientizat că începutul unui război cu Germania devenise iminent, a început un nou val de deportări.
Autorităţile sovietice au vizat familiile de români care aveau membri refugiaţi în România, începând cu iunie 1940, care au efectuat stagiul militar în armata română, sau care au fost reclamaţi ca „duşmani ai poporului” de către cunoscuţi.
Din dorinţa de justifica deportările din punct de vedere legal, noii primari din Basarabia, Bucovina şi Herţa au fost puşi / obligaţi să semneze liste cu familiile care urmau să fie deportate. Cei care au refuzat au fost incluşi în grupul deportaţilor.
Deportările s-au efectuat în cursul nopţii. Civili, militari şi miliţieni sovietici înconjurau casele „duşmanilor poporului”, iar după ce intrau în imobile efectuau percheziţii cu scopul de a identifica armament. Toţi membrii unei familii identificaţi la domiciliu, uneori cu vârste şi de doi ani, au fost urcaţi în căruţe şi duşi la cea mai apropiară gară, fiind înghesuiţi în vagoane de vite. Dorind să împiedice tentativele de evadare, sovieticii au legat uşile şi ferestrele vagoanelor cu sârmă ghimpată. În majoritatea cazurilor, drumul deportaţilor cu trenul dura de la două săptămâni, în situaţiile norocoase, şi până la o lună şi jumătate.
Prizonierii primeau în timpul transportului numai peşte sărat, fără apă, decedaţii fiind aruncaţi din vagoane în haltele în care se schimbau gardienii.
Românii deportaţi au fost „cazaţi” pe câmp, în bordee sau în barăci din lemn, fiind obligaţi să lucreze la tăierea copacilor, în mine, la pescuit, în ferme etc. Raţia de pâine, în cazul în care se realiza norma de lucru, consta în două sute de grame de pâine în fiecare zi.
Decesul lui Stalin (1953) a determinat autorităţile sovietice să încerce „reabilitarea” şi eliberarea din lagăre a românilor originari din Basarabia, Bucovina sau din Ţinutul Heţei, solicitându-le să devină cetăţeni sovietici. Mulţi au refuzat, motivând că vor să fie mândri că vorbesc limba lui Ştefan cel Mare. Reîntorşi la domicilii cu acte de identitate provizorii, după luni de zile în care s-au deplasat cu trenul şi au fost interogaţi de NKVD în gări, foştii deportaţi şi-au găsit locuinţele dărăpănate sau arate, pe locul acestora fiind amenajate culturi agricole.
Cei care au avut posibilitatea şi-au refăcut viaţa, însă veştile primite de la rudele refugiate în România, în vara anului 1940, nu au fost pozitive. Acuzaţi de apartenenţă la partide politice de dreapta, o parte din românii basarabeni şi bucovineni au fost reţinuţi, interogaţi şi încarceraţi în închisorile comuniste din România.


 

Expoziţia itinerantă de fotografii „Pe urmele eroilor” la Cinemateca Română

În perioada 25-31 iulie 2016, la Sala Eforie „Jean Georgescu” a Cinematecii Române (situată pe strada Eforie nr. 2 din Bucureşti) se desfăşoară festivalul de film intitulat „Săptămâna filmului românesc despre Marele Război”, organizat de Arhiva Naţională de Filme a României, în parteneriat cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Pe toată perioada de desfăşurare a festivalului, în foaierul sălii menţionate poate fi vizitată expoziţia de fotografii intitulată „Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, amenajată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, pornind de la ideea că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte şi înlesnind în acest sens orice demers de promovare şi valorificare în plan educativ a memoriei celor căzuţi pentru ţară.

Cele 108 fotografii expuse în cadrul acestei expoziţii au fost realizate în perioada anilor 2004-2015, de către specialiştii Oficiului, şi reprezintă imagini ale unor morminte de război individuale sau comune, izolate sau grupate în cimitire de onoare, parcele de onoare, osuare sau mausolee de pe întreg cuprinsul celor 41 de judeţe ale ţării şi din Capitală.

De asemenea, în cadrul expoziţiei sunt imortalizate creaţii de artă plastică, de diferite forme şi mărimi (obeliscuri, cruci, troiţe etc.), realizate după planurile unor sculptori interbelici consacraţi precum Dumitru Măţăoanu, Emil Becker, Ion Jalea, Teodor Burcă, Spiridon Georgescu, Felice Ruta, Ioan Pantazi, Nicola Kagheorghis şi alţii.

Evenimentul se înscrie în cadrul seriei de manifestări prilejuite de aniversarea în acest an a Centenarului Primului Război Mondial.


Comunicarea rezultatelor concursului online „Să nu ne uităm eroii!”, ediţia a XXXIV-a.

S-a încheiat concursul online „Să nu ne uităm eroii!“, ediţia a XXXIV – a.

În urma evaluării rezultatelor, datorită faptului că persoanele care au participat la cea de-a XXXIV-a ediţie a concursului on-line „Să nu ne uităm eroii!“ nu au răspuns la ambele serii de întrebări aşa cum este prevăzut în secţiunea 3, p.c.t. 3.3. din Regulament, răspunsurile nu au fost validate.

Având în vedere faptul că nu s-au întrunit condiţiile stipulate în modul de desfăşurare a concursului, regulamentul nu permite acordarea niciunui premiu la încheierea celei de-a XXXIV-a ediţii a concursului on-line „Să nu ne uităm eroii!“.

Mulţumind concurenţilor care au participat la această ediţie a concursului on-line „Să nu ne uităm eroii! “, vă aşteptăm cu drag, să participaţi într-un număr cât mai mare, la următoarea ediţie din acest an, a cărei lansare va fi anunţată din timp pe site-ul nostru!


Paşi prin istorie

 

Cadavrele au fost stivuite ca lemnele

Bucovina de Nord, dincolo de frumoasele locuri şi de oamenii binecuvântaţi de Dumnezeu, îşi plânge şi durerea, uneori nescrisă, a miilor de români care au fost deportaţi de administraţia sovietică în două etape (1940-1941 şi 1944), din cauza faptului că au avut funcţii în administraţie, au învăţat la şcoli unde s-a predat în limba română sau pur şi simplu pentru acuzaţii fictive că deţin steagul României sau arme de foc.
În situaţia respectivă au fost peste 47 de români bucovineni din satul Tereblecea (fost în judeţul Rădăuţi; în prezent în raionul Adâncata din regiunea ucraineană Cernăuţi), adunaţi din case la insistenţele primarului şi a doi miliţieni, la 4 august 1944, fără a li se spune unde aveau să fie duşi. Cu precizarea să aibă haine şi mâncare de drum, bucovinenii au fost înghesuiţi în vagoane de vite, fiind transportaţi pe o căldură insuportabilă, timp de 12 zile şi 12 nopţi, cu uşile vagoanelor încuiate.
La destinaţie, bucovinenii au fost internaţi în lagărul Onega (în prezent în nord-vestul Rusiei), în barăci semiîngropate în pământ, având de luptat cu păduchii şi ploşniţele, iar tentativele de evadare fiind temperate de soldaţi înarmaţi.
Românii bucovineni au fost trimişi la tăiatul pădurilor, butucii fiind aruncaţi în albia unui râu, de unde alţi prizonieri îi încărcau în vagoane de tren.
Rata mortalităţii a fost ridicată la Onega, în contextul în care românii bucovineni au fost internaţi în sumanele şi galoşii aduşii de acasă, iar odată cu venirea iernii nu au rezistat la temperaturile de peste – 40 de grade Celsius. Potrivit bucovineanului Vasile T. Şlemcu, supravieţuitor al lagărului Onega, vedeam seara, la întoarcerea în barăci, că lipseşte cutare sau cutare. Înainte de a fi îngropaţi, morţii erau dezbrăcaţi, de hainele lor folosindu-se cei rămaşi pentru nu se ştie cât timp în viaţă. Din cauza gerului, în multe zile nu s-au putut amenaja morminte, cadavrele fiind stivuite ca lemnele, până la dezgheţarea pământului, adesea devenind pradă lupilor şi altor sălbăticini, aşa cum a observat Onofrei Creţu, un alt supravieţuitor al lagărului.
La peste 50 de ani de la eliberarea din lagăr, Vasile T. Şlemcu l-a revăzut întâmplător pe primarul care l-a trimis în lagăr, încovoiat de poavara anilor şi de blestemele consătenilor, menţionând: Nu-i mai port ură. Timpul moaie inima omului!


Românii transilvăneni strigă pe frontul italian: Trăiască România!

 

În perioada martie 1916 - noiembrie 1918, militarii transilvăneni din armata austro-ungară au luptat pe frontul italian. La 1 iulie 1916, militarii transilvăneni din Regimentul 50 Infanterie au primit ordinul să cucerească oraşul Arsiero (în prezent în provincia Vicenza, regiunea Veneto, în Italia).
Pentru a ajunge în faţa oraşului Arsiero, militarii transilvăneni au traversat o trecătoare îngustă, însă, din neglijenţa comandantului, toţi militarii s-au înghesuit în trecătoare în mod dezorganizat, ceea ce a permis italienilor să tragă cu artileria în plin. Deşi obiectivul a fost cucerit, oraşul Asiero a devenit o vale a plângerii pentru mulţi români transilvăneni: 184 au fost omorâţi, 475 au fost răniţi şi doar 341 de militari au fost consideraţi apţi pentru o nouă luptă. În acest context, noi rezervişti transilvăneni au fost trimişi pe linia frontului, luptând, în august 1917, pe valea Isonzo.
La 28 august 1916, militarii transilvăneni din armata austro-ungară, cantonaţi la Tormeno-Seluggio, au fost anunţaţi că România a declarat război Austro-Ungariei. Aşa se explică de ce un român transilvănean a strigat, în timp ce lupta în linia întâi, Trăiască România! Soldatul a fost arestat şi escortat la Curtea Marţială de un alt soldat transilvănean, fiind judecat de locotenentul Roman, avocat în viaţa civilă.
În cele din urmă, militarii transilvăneni de pe frontul italian au fost măcelăriţi, la 1 septembrie 1917, în luptele de la Monte San Gabriele (Škabrijel în limba slovenă - munte cu o înălţime de de 646 m. Amplasat în prezent în vestul Sloveniei, la 3 km de oraşul Gorizia), după atacuri efectuate din 20 în 20 de minute, sub focul artileriei italiene şi nefăcând faţă la folosirea gazului de luptă. Din totalul de peste 4000 de români transilvăneni, la finalul luptei au mai supravieţuit cca. 300 de militari. Unul din militarii transilvănei care a supravieţuit luptelor de la Monte San Gabriele, C. Dumitru, a consemnat pentru posteritate:
Nebunia ghiulelelor cade ca ploaia. Nu mai ştiu pe unde sunt, ce fac; simt că zbor sau că alunec prin aer, îmi pierd vederea şi mă prăbuşesc apoi.
(…) Deasupra mea năpusteşte un fum gălbui, lăsându-se greoi spre mine, dezvoltându-se în culoare plumburie: Îmi dau seama: sunt gaze otrăvitoare (…) Mă înec, gâtul mi se usucă: caut la morţi ca să găsesc un bidon cu ceva de băut (…) Suprindere. Un bidon plin. Repede să-l desfund. Gust. Ah! E rom! Beau, beau cu gâlgâituri. (…) Parcă gazele otrăvitoare care s-au lăsat pe mine nu se mai prind aşa lipicios.
Masca de pe obrazul meu ia foc, repede o arunc şi de jos apuc alta. Căldura flăcărilor îmi pârjoleşte sprâncenele, până aranjez eu apărătoarea, dar se aprinde şi asta; mi se pârlesc mustăţile. Pun şapca pe faţă şi gonesc aşa cum picioarele mă biruie şi mă conduc fără să văd, fug, fug. (…) Floarea Ardealului a rămas la Monte San Gabriel, pomană viperelor.
După încheierea luptei de la Monte San Gabriel, militarii transilvănei au primit scrisori de acasă. Recipisele s-au împărţit militarilor în pădurea Ternova, prin strigarea combatanţilor pe nume. Din păcate la strigatul numelor, cei de faţă răspund adeseori: Mort…Mort…Mort…


Portretul lunii iulie

Căpitanul Constantin C. DUMITRESCU, erou al Primului Război Mondial

 

Fiul Alexandrinei şi al lui Costache Dumitrescu, Constantin Dumitrescu s-a născut la 12/13 mai 1883, la Bucureşti, într-o familie de intelectuali.

A absolvit opt clase de liceu, secţia reală (1 septembrie 1903), Şcoala de Artilerie, Geniu şi Marină (1 iulie 1906) şi Şcoala de Aplicaţie a Sublocotenenţilor de Marină (1913).

A activat în cadrul Apărării Fluviale Regiunea Galaţi-Tulcea-Sulina (1911), ambarcat pe monitorul „I.C. Brătianu“ din cadrul Diviziei de Dunăre, mobilizat pentru a participa la campanie (20 iunie-31 august 1913), a fost comandantul vedetei nr. 5 „Maior Gheorghe Şonţu“ (1 aprilie 1914-1915), comandantul remorcherului „Ovidiu“ (1915-1916) şi comandantul vedetei nr. 6 „Maior Nicolae Grigore Ioan“ (1916).

La Turtucaia, la 24 august 1916, vedeta nr. 6 a primit ordin să intervină în sprijinul trupelor care se retrăgeau din capul de pod şi care erau secerate din cuiburi de mitraliere aşezate în porumbiştile de lângă Ostrovul Cusui. În momentul în care monitorul „Lahovary“ a înălţat semnalul „Vedetele să intre pe canal“, prima vedetă care s-a avântat cu tot elanul a fost „Maior Nicolae Grigore Ioan“. Sub focul tunului şi al mitralierei vedetei, care se apropiase la câţiva metri de poziţiile duşmane, inamicul a încetat focul şi mii de oameni din garnizoana Turtucaia, reţinuţi de barajul de foc, s-au putut salva spre Silistra.

În momentul în care vedeta urma să iasă din canal, cu misiunea pe deplin îndeplinită, prin bravura şi destoinicia ofiţerului şi a celorlalţi combatanţi de la bordul navei, ea a atins fundul şi s-a înţepenit pe uscat, fiind prinsă din nou într-un baraj ucigător.

Neputând fi protejată de monitoare, vedeta a fost ciuruită de gloanţe de 6,5 mm şi 8 mm. Un glonţ de mitralieră a spart geamul turelei şi timonierul, sergentul Niţă Dumitru, lovit de cioburi, a părăsit un moment cârma. Din această cauză, vedeta s-a îndreptat spre mal, moment în care căpitanul Constantin Dumitrescu, aplecat pentru a da un ordin timonierului, a fost lovit de un glonţ în frunte.

Ultimele sale cuvinte au fost: „Toată viteza înapoi şi adăpostiţi-vă“. Trupul său neînsufleţit a fost găsit lângă tunul de 47 mm, în poziţia în care l-a surprins moartea... mai mult


Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“

CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

 

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea a celei de-a doua serii a concursului concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“


Portretul lunii iunie
Locotenentul (rez.) Gheorghe PURCEA, participant la al Doilea Război Mondial

Locotenentul ( rez.) Purcea Gheorghe, de 40 de ani, învăţător într-un sat din judeţul Teleorman, a plecat la luptă o dată cu foştii săi elevi pentru a comanda un pluton din cadrul unui regiment de grăniceri.

În contextul începerii luptelor celui de-al Doilea Război Mondial, pe data de 23 iulie 1941, a executat un contraatac din poziţia de comandant a două plutoane. Armele sale automate au respins duşmanii care se retrăgeau dezorganizat, lăsând materialele şi prizonierii în mâinile militarilor români. Lupta a fost foarte grea. La asfinţitul soarelui, când liniştea s-a aşternut în rândul ostaşilor români, locotenentul Purcea a raportat: „inamicul respins se retrage în debandadă. Moralul excelent“.

A doua zi începe din nou urmărirea inamicului şi după lupte şi marşuri grele, batalionul său intră triumfător în Cetatea Albă.

Odată cu sosirea ordinului de trecere a Nistrului, compania a 7-a a locotenentului Purcea, mereu în avantgardă, luptă eroic rărind rândurile inamicului. Soldaţii aveau încredere în conducătorul lor pentru că acesta era nelipsit din fruntea companiei sale şi nu ştia să se plece în faţa duşmanului. Avea credinţa că nu va fi lovit de niciun glonte. De multe ori soldaţii săi îi strigau să se culce la pământ, dar el le răspundea: „De-o fi să mor, glontele inamic mă va găsi şi în groapă“... mai mult



13.06.2016
Paşi prin istorie

 

Românii transilvăneni luptă în Galiţia şi Bucovina

 

Primul front pe care au luptat românii transilvăneni, încorporaţi în armata austro-ungară, a fost cel din Galiţia.
Militarii transilvăneni au mers cu trenul din municipiul Alba Iulia până la staţia Tatar Körös-Mezö, iar apoi cu căruţele până la Kolowjosok, unde au ajuns la 18 august 1914.
Pentru câteva luni de zile, militarii transilvăneni din armata asutro-ungară au luptat cu militarii ruşi, repetând de multe ori cuvintele: Galiţia, Galiţia! Arde-te focul!.
Prima luptă în care au fost implicaţi românii transilvăneni împotriva militarilor ruşi a avut loc la 27 august 1914, la graniţa Galiţiei cu Rusia în satul Dunajov (în prezent în districtul Čadca, în regiunea Žilina din nordul Slovaciei).
Înainte de luptă, căpitanul Cesnac, comandantul Companiei a 2-a din Regimentul 50 Infanterie, s-a adresat soldaţilor transilvăneni, din dorinţa de a-i mobiliza: Flăcăi! Am ajuns pe câmpul de onoare. Am ajuns la locul unde se câştigă glorie. Vom trece prin trecătoarea aceasta. Fiecare trebuie să dea dovadă de eroismul care zace în el. Fricosul, dacă fuge de luptă, va fi împuşcat de mine.
Întâia lupta cu armata rusă a românilor transilvăneni s-a soldat cu fuga de pe câmpul de luptă a militarilor din ambele tabere, după un schimb sporadic de focuri, în timp ce groaza a pus stăpânire pe combatanţi. În momentul în care s-a constatat că şi militarii ruşi au fugit de pe câmpul de luptă, s-a ordonat militarilor transilv ăneni să continue ofensiva, iar pentru a-i convinge să nu se mai retragă, subofiţerii i-au ameninţat cu împuşcarea. Astfel, sergentul Varga, ascuns după un copac, a îndreptat arma în direcţia fugarilor, strigând autoritar: Cine fuge înapoi îl împuşc ca pe un câine!
Transilvănenii au revenit pe câmpul de luptă, atacând unităţile ruse, prilej pentru un militar transilvănean de a observa observa: În drum, prin iarbă, ne împiedicăm de câţiva răniţi şi de câţiva morţi de ai noştri”.
În perioada decembrie – martie 1916, militarii transilvăneni sunt consemnaţi de ordinele de zi ca fiind cantonaţi în Bucovina, bucurându-se că puteau citi ziare în limba română.
La 5 ianuarie 1916, la Rarancea (în prezent sat în cadrul comunei Noua Suliţă, în regiunea Cernăuţi din Ucraina), militarii transilvăneni au avut o nouă ciocnire cu militarii ruşi. La finalul luptei, o grupă de soldaţi transilvăneni a săpat gropi comune în spatele tranşeelor, urmând apoi adunarea şi îngroparea morţilor, care zac pe aici de câteva zile.
După luptele din Galiţia şi Bucovina, militarii transilvăneni din armata austro-ungară au fost transferaţi pe frontul italian, în martie 1916.
Despre militarii transilvăneni care au murit pe frontul italian vom face precizări în curând.


Eroii noştri dorm cuminţi

Au apucat doar să se închine şi să moară.

Eroii nu mai au nevoi

Eroii ne mai au pe noi

Cât mai trăim să nu îi uităm

Un semn de dragoste doar să le dăm.

Eroii nu mai au nevoi

Eroii ne mai au pe noi...

 

(fragment din poezia Eroii, autor Aurel Anghel)

 

Cu prilejul Zilei Eroilor sărbătoare naţională a poporului român – în Bucureşti, Ministerul Apărării Naţionale a organizat ceremonii militare şi religioase la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor Militari căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României, la Cimitirul IsraelitFilantropia, Monumentul Eroilor Patriei (U.N.Ap.) şi la Cimitirul Militar Ghencea.

La ceremonia de la Mormântul Ostaşului Necunoscut au participat şi au depus coroane de flori, reprezentanţi ai Preşedinţiei, Camerei Deputaţilor, ai Guvernului României, Avocatului Poporului, Consiliului Legislativ, Curţii de Conturi, Curţii Constituţionale, Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Serviciului Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti, Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere „A. I Cuza“ şi Asociaţiei “Neamunit”.

De asemenea, au mai depus coroane şi buchete de flori reprezentanţii ambasadelor Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Israelului şi Republicii Moldova. La eveniment au mai participat oficialităţi din administraţia publică centrală şi locală, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, elevi şi locuitori ai Capitalei.

Manifestări similare s-au desfăşurat şi în garnizoanele din ţară, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor locale, unităţilor şcolare, cultelor religioase, asociaţiilor de veterani şi ai organizaţiilor neguvernamentale.

Peste hotare, Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea de ceremonii oficiale la monumente şi cimitire de onoare de pe teritoriul mai multor state, dedicate memoriei militarilor români căzuţi în războaie pentru apărarea Ţării.

 

În calitate de organizator, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte tuturor participanţilor la ceremonii!


 

Ceremonii dedicate Zilei Eroilor

 

Ministerul Apărării Naţionale organizează joi, 9 iunie, ceremonii militare şi religioase cu prilejul Zilei Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român.

În Capitală vor fi depuse coroane de flori, de la ora 10.00, la Cimitirul Israelit Filantropia, iar de la ora 12.00 la Mormântul Ostaşului Necunoscut - Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor căzuţi în misiune în teatre de operaţii şi pe teritoriul României - Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor Patriei – Universitatea Naţională de Apărare ”Carol I” şi la Cimitirul Militar Ghencea.

Manifestări similare vor avea loc şi în garnizoanele din ţară , cu participarea reprezentanţilor autorităţilor locale, unităţilor şcolare, cultelor religioase, asociaţiilor de veterani şi ai organizaţiilor neguvernamentale. Ceremonii vor avea loc, cu sprijinul reprezentanţelor diplomatice ale României, şi în onoarea eroilor noştri căzuţi pe teritoriul altor state.

Militarii români dislocaţi în Baza Militară din Kandahar îi vor omagia pe eroi la Troiţa din campul românesc prin Apelul Solemn în memoria românilor cazuţ i la datorie în teatrele de operaţii din Bosnia şi Herţegovina, Irak şi Afganistan şi printr-o slujbă religioasă .

În semn de recunoştinţă pentru eroii patriei care au căzut în Primul Război Modial, autorităţile statului român au hotărât, prin Decretul-lege nr. 1.693 din 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare naţională şi să fie celebrată, „cu mare fast religios, şcolar, militar şi naţional”, în Ziua Înălţării Domnului. Decizia a fost preluată de Parlamentul României în anul 1995, iar în anul 2003, prin Legea privind regimul monumentelor şi operelor comemorative de război, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost proclamată drept sărbătoare naţională a poporului român.

În toate lăcaşele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei. Festivităţile de comemorare vor începe după oficierea Sfintei Liturghii a Înălţării Domnului.


Misiune de lucru a Oficiului în judeţele Teleorman şi Argeş

În perioada 01-03.06.2016, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor s-a deplasat în judeţele Teleorman şi Argeş, în vederea actualizării evidenţei şi verificării stării de întreţinere a mormintelor şi operelor comemorative de război situate în localităţile de pe itinerarul Videle - Drăgăneşti-Vlaşca - Alexandria- Poroschia - Zimnicea - Turnu Măgurele - Roşiori de Vede - Costeşti - Piteşti - Mioveni - Lereşti - Câmpulung - Curtea de Argeş - Domneşti.

În urma acestei misiuni de documentare, ONCE şi-a actualizat evidenţele pentru un total de 98 obiective, a căror stare de întreţinere respectă în general exigenţele impuse de Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Delegaţia ONCE a constatat însă şi unele neglijenţe ale titularilor drepturilor de administrare a obiectivelor verificate, în acest sens aceştia urmând să fie sesizaţi în vederea respectării prevederilor legislaţiei în domeniu.


06.06.2016
Paşi prin istorie

 

În amintirea eroilor români căzuţi pentru eliberarea Ardealului

 

La 12 octombrie 1944, armata română intra în municipiul Oradea, eroii care au murit în luptele de eliberare a urbei fiind înhumaţi într-o parcelă aflată, la vremea respectivă, la marginea actualului cimitir Rulikovski.
Despre modul în care sunt îngrijite în prezent mormintele eroilor români înhumaţi în cimitirul Rulikovski nu există decât cuvinte de laudă, însă nu se poate spune acelaşi lucru despre mormintele a 156 de eroi români (116 identificaţi şi 40 neidentificaţi), înhumaţi în perioada octombrie 1944-18 iunie 1945 în cimitirul Olosig.
Deşi cimitirul Olosig a devenit închis în anii '70, febra retrocedărilor, începută în anii '90, a determinat primăria Oradea să desfiinţeze cimitirul Olosig şi să retrocedeze o suprafaţă însemnată din spaţiul acestuia - 24.256 m2 Episcopiei greco-catolice, 10.477 m2 Episcopiei romano-catolice şi 4.850 m2 Bisericii reformate - în baza unor cereri de reîmproprietărire. Din cimitirul Olosig a rămas o suprafaţa de 14.000 m2, care a fost transformată în parc.
Având în vedere că numărul militarilor români înhumaţi în cimitirul Rulikovski a rămas neschimbat, iar suprafaţa parcelei eroilor români din acelaşi cimitir nu s-a mărit, în contextul în care, în anii anii '90, nu a existat o instituţie care să coordoneze aplicarea unor măsuri şi strategii în domeniul mormintelor şi operelor comeorative de război, s-a ajuns în situaţia în care retrocedarea terenului unde a existat cimitirul Olosig s-a realizat fără ca osemintele eroilor români din Al Doilea Război Mondial să fie centralizate în altă locaţie.
Vag, unele documente postbelice consemnează că parcelele eroilor români din cimitirul Olosig ieşeau în evidenţă prin două cruci metalice, ambele fiind inscripţionate cu acelaşi text: În amintirea eroilor români căzuţi pentru eliberarea Ardealului.
Având în vedere că numele celui care moare pentru ţară rămâne nepieritor, cercetătorii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat numele militarilor români înhumaţi în fostul cimitir Olosig, evidenţa niminală a eroilor români putând fi consultată pe site-ul Oficiului, la secţiunea Lista morţilor de război.


Monumente dedicate eroului Remus Brânzan, inaugurate în Bosnia şi Herţegovina


Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, Otilia Sava, a efectuat, în zilele de 30 şi 31 mai, o vizită oficială în Republica Bosnia şi Herţegovina.
Cu acest prilej, au fost dezvelite două plăci comemorative dedicate memoriei sublocotenentului (pm) Remus Brânzan - una amplasată în Parcul memorial amenajat în Camp Butmir, şi o a doua aflată pe coridorul Goradze, în dreptul localităţii Trnovo, locul în care eroul român a căzut la datorie pe 17 septembrie 1996.
La ceremonii au participat, alături de soţia şi fiul eroului, reprezentanţi ai Brigăzii 10 Geniu, din care făcea parte Remus Brânzan, oficiali ai Ministerului Apărării din Bosnia şi Herţegovina, reprezentanţi ai conducerii celor două misiuni ale NATO şi UE din această ţară.
De asemenea, secretarul de stat s-a întâlnit cu militarii contingentului românesc şi a vizitat Centrul de pregătire pentru participarea la operaţii în sprijinul păcii din Camp Butmir, unde a avut întrevederi cu generalul-maior Friedrich Schrötter, comandantul Forţei Uniunii Europene (EUFOR) din Bosnia şi Herţegovina, şi cu reprezentanţi ai conducerii Comandamentului NATO de la Sarajevo (NHQSa).
Programul delegaţiei M.Ap.N. a cuprins şi o serie de întâlniri la Ministerul Apărării, cu ministrul Marina Pendeš şi cu ministrul adjunct Boris Jerinić, iar la Adunarea Parlamentară cu Preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Apărare şi Securitate, Sifet Podžić, şi Comisarul Militar Parlamentar, Boško Šiljegović.
Discuţiile pe care secretarul de stat Otilia Sava le-a purtat cu partenerii din Bosnia şi Herţegovina s-au referit la centrele de asistenţă medicală pentru militarii răniţi în teatrele de operaţii, la îmbunătăţirea cadrului legislativ cu privire la modalităţile de sprijin pentru răniţi, invalizi de război şi urmaşii militarilor decedaţi în teatrele de operaţii sau pe teritoriul naţional, precum şi la menţinerea în activitate a personalului devenit invalid ca urmare a operaţiunilor militare.

Cele două opere comemorative de război au fost realizate în memoria slt. (pm) Remus Brânzan, în cursul anului 2015, de către Ministerul Apărării Naţionale, prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.



Ziua Porţilor Deschise la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

 

Sâmbătă 28 mai a.c, începând cu ora 10.00, , la sediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor - Castelul Ţepeş din Parcul Carol I - s-a desfăşurat Ziua Porţilor Deschise. Evenimentul este organizat, în fiecare an, în preajma Zilei Eroilor.

 


Ediţia de anul acesta are o importanţă deosebită întrucât, pe de o parte, se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial iar, pe de altă parte, sediul nostru Castelul Ţepeş împlineşte 110 ani de la construire.

Echipa Oficiului Naţional pentu Cultul Eroilor a pregătit, cu acest prilej, o serie de activităţi ce s-au desfăşurat în curtea Castelului şi care au fost atractive pentru publicul participant. Am făcut alături de vizitatorii noştri, prin poezie, muzică şi dans o incursiune în domeniul cultul eroilor la români. La evenimentul nostru au fost prezenţi tenorul Vlad Miriţă (vicepreşedintele AsociaţieiNeamUnit) care a intonat imnul de stat al României şi Muzica Reprezentantivă a Ministerului Apărării Naţionale care a susţinut un concert de fanfară. Oaspeţii noştri s-au bucurat, de asemenea, de un program de muzică clasică în cadrul căruia elevi ai Liceului de Muzică „Dinu Lipatti” din Bucureşti şi ai Liceului Teoretic „Ion Barbu” au interpretat piese de referinţă din repertoriul naţional şi internaţional. Am avut cu toţii ocazia să ascultăm creaţii ale lui Ciprian Porumbescu şi Wolfgang Amadeus Mozart.

De asemenea, ne-a mai onorat participarea actorului Florin Nan care a spus pentru vizitatori povestea Mormântului Ostaşului Necunoscut şi a Ansamblului folcloric de copii „Podgoriţa” din comuna Tătaru, judeţul Prahova, care au susţinut un moment artistic de muzică şi dans.

Pe tot parcursul evenimentului s-a desfăşurat un atelier de pictură, intitulat „Castelul Ţepeş văzut prin ochi de copil”, cu participarea elevilor Liceului de Artă „Nicolae Tonitza” din Bucureşti. O altă supriză pe care am pregătit-o pentru cei mici au fost invitaţii noştri, membri ai Asociaţiei Culturale Lupii Albi, al cărei preşedinte este actorul Bogdan Jianu.

Mulţumim tuturor vizitatorilor care au trecut astăzi pragul Castelului Ţepeş!

 


Ziua Porţilor Deschise la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

 

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) organizează Ziua Porţilor Deschise, sâmbătă, 28 mai, între orele 10.00 şi 14.00, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I. Manifestările se vor desfăşura după următorul program:


10.00 - Deschiderea porţilor la Castelul Ţepeş;

10.10 - 10.15 Intonarea imnului de stat de către tenorul Vlad Miriţă;

10.15-14.00 - „Castelul Ţepeş văzut prin ochi de copil“ – moment susţinut de către elevi ai liceului „Nicolae Tonitza“;

10.15-14.00 - Workshop organizat cu participarea trupei Lupii Albi;

10.15-11.00 - Concert de fanfară susţinut de orchestra Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naţionale

11.00-11.15 - Întâlnirea publicului bucureştean cu veteranul de război general (ret.) Daniel PANĂ;

11.15-11.45 - Recitaluri de muzică clasică:

- Dragoş Rusanu (10 ani), Liceul de muzică „Dinu Lipatti“

- Ştefan Aprodu (12 ani), Liceul de muzică „Dinu Lipatti“

- Ioana Maria Tudor (17 ani), Liceul de muzică „Dinu Lipatti“

- Ionuţ Popa (18), Liceul teoretic „Ion Barbu”;

12.00-12.20 - Moment artistic susţinut de actorul Florin Nan;

12.20-12.40 - Exerciţiu demonstrativ la instrucţia de front prezentat de către „Detaşamentul Drill team” al „Brigăzii 30 Garda Mihai Viteazu”;

12.40-13.10 - Moment artistic susţinut de către Ansamblul folcloric „Podgoriţa”, comuna Tătaru, jud. Prahova;

13.10 - 13.40 - Tombolă-concurs cu premii

13.40 - 14.00 – Acordarea diplomelor de participare elevilor Liceului „Nicolae Tonitza“, Liceului de muzică „Dinu Lipatti“, Liceului teoretic „Ion Barbu” şi Ansamblului folcloric „Podgoriţa”

Pe tot parcursul programului, oaspeţii pot viziona expoziţiile de fotografii, carte şi obiecte ce au aparţinut militarilor r omâni căzuţi în Primul Război Mondial, pot admira panorama Capitalei de pe terasa Castelului Ţepeş şi se pot bucura de alte momente surpriză pregătite de organizatori.


16.05.2016
Paşi prin istorie

 

Aici odihnesc Sfinţii Patriei!

 

 

La 3 noiembrie 1930, generalul Grigore Constandache, şeful Serviciului Istoric al Armatei a rostit la parcela eroilor francezi din cimitirul militar Bellu un discurs deosebit de emoţionant, apreciind ajutorul militar pe care Franţa l-a oferit României în Primul Război Mondial: „Armata română salută pe eroii care au făcut ofrandă viaţa lor pentru România. (…) Lupta Marelui Război a fost dată între dreptate şi forţă, între libertate şi încătuşare, între spirit şi materie; din această cauză acei care şi-au dat viaţa, acei care au învins la Marna (...) ei au contribuit şi la salvarea Patriei noastre.
În acest mic cimitir, jertfa adusă morţii este foarte mare. (...) Aici odihnesc o parte a campionilor celei mai mari cauze, luptătorii idealului, Sfinţi ai Patriei. Nici o cinstire nu este prea mare pentru cei care mor în acest chip”.
Militarii francezi care au murit pe teritoriul României în Primul Război Mondial au făcut parte din Misiunea Militară Franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931).
Membrii misiunii au fost trimişi în România în octombrie 1916, la solicitarea expresă a premierului Ionel I.C. Brătianu (1864-1927), adresată Ministerului Afacerilor Externe al Franţei în momentul în care politicianul român a constatat că armata română avea de luptat pe două fronturi: în Transilvania, pentru eliberarea teritoriilor românilor aflaţi în componenţa monarhiei austro-ungare şi la Dunăre, unde armatele bulgaro-turco-germane au forţat capul de pod Turtucaia. În total, Misiunea Militară Franceză a fost compusă din 350 de ofiţeri şi 1000 de subofiţeri şi soldaţi, peste 400 de militari francezi murind pe teritoriul României până în anul 1919.
Unul dintre cele mai impresionate locuri de înhumare a militarilor francezi din România a fost amenajat în incinta cimitirului militar Bellu, în anul 1921. Parcela a fost compusă iniţial din 143 de morminte individuale, însemnele de căpătâi având forma unei săbii de luptă stilizate.
În anul 2014, Ambasada Franţei la Bucureşti a reinaugurat parcela eroilor francezi din cimitirul militar Bellu, necropola fiind restaurată cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor. În cadrul acesteia au fost centralizate şi osemintele a 46 de eroi francezi din Primul Război Mondial, exhumate din cimitirul eroilor din municipiul Alexandria, jud. Teleorman.
În prezent, în parcela eroilor francezi sunt amenajate mormintele individuale a 182 de eroi francezi, însemnele de căpătâi având forma unor stele musulmane (pentru militarii cu origini algeriene) şi a crucilor de tip creştin.
La intrarea în parcelă sunt montate, cu rol decorativ, patru modele de însemne de căpătâi care au marcat mormintele eroilor francezi în cimitirele eroilor de la Alexandria şi Bucureşti
Monumentul central al necropolei este inclus in Lista Monumentelor Istorice (cod B-III-m-B-20049 ), fiind dedicat OSTAŞILOR FRANŢEI CĂZUŢI PE CÎMPUL DE ONOARE AL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN TIMPUL MARELUI RĂZBOI 1916-1919. Elementele decorative ale operei comemorative sun reprezentate de un cocoş din bronz, în partea superioară, şi de frunze de lauri peste care sunt fixate arme medievale şi specifice Primului Război Mondial, toate din bronz, pe latura frontală.
În cadrul parcelei eroilor francezi din cimitirul militar Bellu, Ambasada Franţei la Bucureşti organizează evenimente comemorative cu prilejul Zilei Armistiţiului (11 noiembrie).
Evidenţa nominală a militarilor francezi, înhumaţi în parcela eroilor din cimitirul militar Bellu, poate fi accesată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.


Eroii nu ne parasec nicicand!


Cu tristete, va aducem la cunostinta faptul ca sambata, 7 mai a.c., sublocotenentii Iulian DUMITRESCU şi Adrian VIZIREANU – militari in cadrul Batalionului 2 Infanterie Protecţia Forţei „Călugăreni” au căzut la datorie in Kandahar, Afganistan.

In semn de respect fata de jertfa lor, va chemăm sa aprindem o lumanare si sa depunem o floare la Monumentul eroilor cazuti la datorie in teatrele de operatii si pe teritoriul Romaniei, situat in Parcul Tineretului din Capitala.

Prin gestul nostru vom fi totodata alaturi de familiile curajosilor eroi, care si-au indeplinit pentru totdeauna, cu onoare si demnitate, misiunea fata de Patrie, departe de cei apropiati.

 

 

Dupa cum spunea poetul Al. Andritoiu:

„Eroii nu ne parasec nicicand

Li se aud profunzi prin secole pasii

Noi trecem toti, ei raman vibrand,

Mereu contemporani cu toti urmasii”


         09.05.201
Paşi prin istorie

 

Război şi „pace” la Griviţa

Starea de război instituită între Rusia şi Imperiul Otoman, la 24 aprilie 1877, a determinat trecerea Dunării de armatele ruse la Zimnicea, la 26-28 iunie 1877, susţinute de artileria română, care a bombardat poziţiile turceşti de la sudul fluviului, prilej pentru principele Carol de a exclama, în momentul în care a auzit bubuitul tunurilor asupra Vidinului turcesc: „Asta-i muzica ce-mi place!”.
Deşi Independenţa României a fost proclamată în Parlament de Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, prin celebra frază „ Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!“ a fost necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă.
Armata română a fost reorganizată, la 4 august 1877, creându-se o Armată de Operaţiuni, cu un efectiv de 43.414 militari, comandată de generalul Alexandru Cernat.
Incapacitatea trupelor ruse de a străpunge, în cursul a două atacuri, fortificaţiile turceşti care apărau Plevna a determinat implicarea armatei române în operaţiunile de la sudul Dunării, la cererea părţii ruse prin Marele Duce Nicolae.
Trupele ruse de la Plevna şi Armata română de operaţiuni au format Armata de vest, comanda unică aparţinându-i principelui Carol, şef al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov. În acest scop, trei divizii române au ajuns la Plevna la 6 septembrie 1877.
Botezul focului pentru armata română a avut loc la 8 septembrie 1877, când Regimentul 13 Dorobanţi, comandat de locotenet-cololnelul Ion Petrovici, a cucerit redanul din faţa redutei Griviţa 1, cu preţul a 40 de militari morţi în luptă, alţi 150 de combatanţi români fiind răniţi. Numărul militarilor români care au murit în lupta de la redan ar fi fost mult mai ridicat, însă turcii au refuzat să lupte la baionetă, părăsind poziţia în momentul în care au constatat că nu pot opri prin focul carabinelor înaintarea tiraliorilor români. Bucuria succesului l-a determinat pe principele Carol să distingă drapelul de luptă al Regimentului 13 Dorobanţi cu Ordinul Steaua României, mai mulţi ofiţeri şi soldaţi primind Ordinul Steaua României şi medalia Virtutea Militară. De asemenea, 50 de ordine Sf. Gheorghe au fost acordate militarilor români de Marele Cartier General Rus.
După cucerirea redutei Griviţa 1, la 11 septembrie 1877, poziţiile române şi cele turceşti au devenit foarte apropiate, militarii români şi cei turci vorbind între ei, un caz inedit fiind relatat de voluntarul Ion Lahovary: „Soldaţii noştri se amuzau adesea, interpelându-i pe turci:
- Hei, voi acolo, Mohamed, Soliman, cum merg treburile?
Iar turcii ripostau. Noi nu înţelegeam ce ne spuneau.
(...) Le aruncam câţiva biscuţi, spunându-le:
- Iată ceva pentru voi, fiindcă crăpaţi de foame. Trimiteţi-ne şi voi câteva pachete din bunul vostru tabac turcesc.
Iar ei ne aruncau biscuiţii înapoi, spre a ne dovedi că înotau în abundenţă”.
După un asalt eşuat asupra redutei Griviţa 2, la 18 septembrie 1877, trupele române au încercat cucerirea fortificaţiei printr-un atac de noapte, la 19 octombrie 1877, misiunea fiind aprobată de principele Carol, însă numai după ce ofiţerii l-au asigurat că atacul va avea loc prin surprindere, iar pierderile vor fi minime.
Militarii români, neavând pregătirea unor trupe de elită şi lipsindu-le experienţa unor lupte similare, au eşuat în tentativa de cucerire a redutei Griviţa 2, pierderile fiind de 22 de ofiţeri şi de 1000 de soldaţi, morţi şi răniţi. Colonelul Gheorghe Anghelescu a fost considerat răspunzător pentru eşecul atacului de noapte, fiind destituit din funcţia de comandă şi repartizat la Divizia 2 Calafat, comandată de generalul Mihail Chirstodulo Cerchez.
O altă problemă a atacului de noapte a fost numărul mare al morţilor rămaşi pe câmpul de luptă. Pentru prima dată în timpul războiului, românii şi turcii au convenit să înceteze temporar ostilităţile pentru îngroparea eroilor. „Am sosit la ora convenită în tranşeea cea mai apropiată – a relatat peste timp voluntarul Ion Lahovary. Brancardierii erau gata, soldaţii au depus armele; colonelul Agiu, şeful Statului Major al Diviziei 2 s-a lipit de parapet, având grijă să nu-şi arate capul, şi a agitat un mic drapel alb. Imediat a apărut un alt drapel deasupra redutei turceşti; împuşcăturile şi şuieratul gloanţelor s-a oprit instantaneu.
Ne-am urcat, în picioare, pe parapet. Ofiţerii turci apărură şi ei, la rândul lor. (...) Aceşti oameni care, de două luni, schimbă între ei, îngropaţi cu grijă, gloanţe de puşcă se privesc acum cu curiozitate. Iar în ochii lor nu se mai citeau nici teama şi nici furia. (...) Între timp, brancardiereii plecau şi veneau într-un necontenit dute-vino. Vedeam cum trec, transportate, bietele trupuri ale soldaţilor noştri, cu braţele atârnând, picioarele spânzurând, figuri murdare de sânge şi noroi. Însă noi am văzut atâţia morţi de şase săptămâni încoace, încât ne-am obi ş nuit cu oribilităţile şi nu mai suntem încercaţi de emoţiile puternice din primele zile.
În spate, în locul în care sunt îngropate cadravele, preoţii spun deja rugăciunile pentru morţi.
În sfârşit, ultimele cadrave odată ridicate, ne întoarcem în liniile noastre şi imediat reîncepe şuieratul obişnuit al gloanţelor în tranşee”.
La 15 de ani de la luptele de la Griviţa, la iniţiativa regelui Carol I, a început amenajarea unui mausoleu în care să fie depuse osemintele eroilor români care au murit în luptele de la Griviţa. Activitatea de exhumare a osemintelor a 1.300 de eroi români a fost coordonată de generalul Alexandru Averescu. Mausoleul, realizat în stil neoclasic şi având forma unei capele, a fost inaugurat în anul 1902.

 


 

Militarii români şi sovietici înhumaţi la Braşov comemoraţi în Săptămâna Altfel

 

Vineri, 22 aprilie a.c., la Cimitirul militarilor români şi sovietici din municipiul Braşov a avut loc o manifestare comemorativă la care au participat elevii Colegiului Naţional “Andrei Şaguna”, Colegiului Naţional de Informatică “Grigore Moisil” şi Şcolii Gimnaziale nr. 19 din localitate.

Acţiunea s-a bucurat de prezenţa secretarului de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, informare publică şi calitatea vieţii personalului, doamna Otilia SAVA care a adus un omagiu militarilor români şi străini prin depunerea de coroane de flori la monumentele acestora. În acelaşi spirit, elevii şi studenţii Academiei Forţelor Aeriene “Henry Coandă” prezenţi la eveniment au depus flori şi au aprins candele în memoria celor înhumaţi în această necropolă de război.

La finalul activităţii, doamna secretar de stat a acordat elevilor braşoveni diplome de participare. Buna desfăşurare a demersului comemorativ s-a datorat implicării deosebite a conducerii Academiei Forţelor Aeriene “Henry Coandă”, Garnizoanei Braşov şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, cărora le adresăm mulţumiri pentru sprijinul acordat.


Un erou, o floare la Predeal

Vineri, 22 aprilie a.c., la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din oraşul Predeals-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare.

Lucrările de îngrijire a necropolei de război au fost realizate de către elevii şi profesorii Colegiului Naţional Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza prezenţi la activitate. Inimoşii participanţi au curăţat osuarul şi însemnele de căpătâi de vegetaţie, au revopsit gardul din fier, au refăcut inscripţiile comemorative de pe însemnele de căpătâi şi troiţele comemorative, au curăţat scara de acces şi întregul perimetru de resturile vegetale.

Elevii militari au amplasat o panglică tricoloră de jur împrejurul monumentului central, iar la finalul activităţii au depus flori la mormintele eroilor români şi străini.

Pentru deosebita implicare, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au acordat tinerilor voluntari diplome de participare. În desfăşurarea activităţii s-au implicat şi reprezentanţii Primăriei oraşului Predeal care au pus la dispoziţie uneltele şi materialele necesare.

Mulţumim tuturor participanţilor la această activitate!

***

Potrivit datelor de arhivă, Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din oraşul Predealeste compus din două parcele cu câte 10 morminte (10 cruci cu 11 eroi români, parcela din partea dreaptă şi 10 cruci ale soldaţilor germani şi maghiari în parcela din stânga).

Necropola de război figurează cu un număr de 145 de militari înhumaţi, din care: 11 români, 128 germani, 6 maghiari. O parte dintre aceştia sunt înhumaţi în osuarul de la baza monumentului central.


Desfăşurarea mesei rotunde sub genericul „Dialog între generaţii“

 

În contextul sărbătoririi „Zilei Veteranilor de Război“, în data de 27.04.2016, la Cercul Militar Naţional, sala „Ştefan cel Mare“, s-a desfăşurat masa rotundă „Dialog între generaţii“. La această manifestare au participat reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război (preşedintele filialei sector 4 – gl.lt. (r) Constantin Didulescu, preşedintele filialei sector 6 – gl.mr. (r) Romu Vasilache, gl.bg (r) Marin Lungu şi col.ing. (r) Constantin Marin Cenuşă), militari în activitate (veterani ai Teatrelor de Operaţii), membri ai Asociaţiei „Neamunit“ şi elevi de la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr“ şi Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu“.

După cuvântul de deschidere al reprezentantului Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, col. Valerică Custură, au rostit scurte alocuţiuni referitoare la semnificaţia activităţii, gl. lt. (r) Constantin Didulescu şi col. Munteanu Marian Gabriel, reprezentant al veteranilor din Teatrele de Operaţii, urmate de vizionarea de către cei prezenţi a filmului documentar, „Ţiganca-cimitirul onoarei ostăşeşti“.

În cadrul manifestării, veteranii celui de-al Doilea Război Mondial au rememorat momente din perioada războiului, au prezentat o parte din experienţele pe care le-au trăit pe front şi au vorbit despre camarazii căzuţi pe câmpul de luptă şi despre semnificaţia acestor jertfe.

În acest context, elevii prezenţi au adresat întrebări veteranilor, care au oferit răspunsuri lămuritoare, pline de încărcătură emoţională.

Activitatea a fost încununată de un emoţionant moment artistic, asigurat de corul „Anastasis”, condus de preotul Lucian Mileşan de la Catedrala Eroilor, din municipiul Târgovişte, precum şi de înmânarea, către cei prezenţi, a unor diplome de onoare emise de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Masa rotundă a reprezentat şi cadrul de prezentare a expoziţiei itinerante de fotografii, reunite sub genericul „Pe urmele eroilor”.


Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează masa rotundă sub genericul Dialog între generaţii

 

În contextul celebrării Centenarului intrării României în Primul Război Mondial şi a Zilei Veteranilor de Război (29 aprilie), în data de 27 aprilie 2016, începând cu ora 9 00, în sala Ştefan cel Mare de la Cercul Militar Naţional, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va organiza masa rotundă „Dialog între generaţii“.

Activitatea va consta într-un schimb de idei între reprezentanţi ai veteranilor din al Doilea Război Mondial, veterani din Teatrele de Operaţii şi tineri liceeni, context în care foştii combatanţi vor fi invitaţi să-şi împărtăşească experienţele de război şi, în acest sens, să vorbească despre camarazii căzuţi pe câmpul de luptă şi despre semnificaţia acestor jertfe, iar elevii vor fi încurajaţi să pună întrebări şi să-şi expună părerile faţă de subiectele puse în dezbatere.

La manifestare şi-au anunţat participarea domnul general (r) Marin Dragnea – preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război – însoţit de un grup de membri ai acesteia, militari în activitate – veterani din Teatrele de Operaţii, membri ai Asociaţiei „Neamunit“ şi elevi de la trei licee din Bucureşti.

Organizatorii au pregătit pentru participanţi un moment artistic dedicat veteranilor ce va fi susţinut de corul „Anastasis” din Târgovişte.

În cadrul activităţii, din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se vor înmâna diplome de onoare participanţilor la eveniment.

Cu acest prilej, cei prezenţi vor putea viziona şi fotografiile care compun expoziţia itinerantă „Pe urmele eroilor”, al cărei debut a fost făcut în data de 20 aprilie, în cadrul unei activităţi organizate, în incinta unităţii, de către Baza 2 Logistică „Valahia” Ploieşti. Expoziţia ilustrează cele mai reprezentative morminte şi opere comemorative de război de pe teritoriul ţării.

Jurnaliştii care doresc să participe la activitate sunt asteptaţi la sala Ştefan cel Mare de la Cercul Militar Naţional, începand cu ora 09.00.


25.04.2016
Paşi prin istorie

 

Sufletul veteranului

 

Un vechi proverb românesc ne aminteşte că ochii care nu se văd se uită.
Uneori, maxima amintită are şi excepţii de la regulă, un exemplu edificator fiind oferit de doi militari români, camarazi de arme pe Frontul de Vest, care au ajuns, luptând, până în fosta Cehoslovacie. Unul dintre cei doi militari, slt. Serian Ioan, a murit în luptă cu militarii germani, fiind înhumat la Pliesovce (1945). Ulterior, osemintele eroului au fost centralizate la Cimitirul eroilor români de la Zvolen (Slovacia).
Reîntors în România, veteranul al cărui camarad a murit la Pliesovce a activat în armata română până în anul 1978, când a trecut în rezervă. A fost avansat la gradul de general de către preşedintele României, la 25 octombrie 2004, la propunerea ministrului apărării naţionale, prin Decretul nr. 1053 din 7 decembrie 2004.
Deşi timpul macină memoria evenimentelor şi sentimentele oamenilor, veteranul de război nu şi-a uitat camaradul căzut pe front, iar la mai bine de 65 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial a căutat şi identificat mormântul eroului slt. Serian Ioan în Cimitirul eroilor români de la Zvolen, aprinzând o candelă la însemnul de căpătâi al acestuia.

*

Înainte de a-i menţiona numele veteranului, a celui care împreună cu peste un milion de militari români au luptat pentru reîntregirea României (1941-1945), considerăm că nu este o pierdere de vreme pentru a face o scurtă incursiune în viaţa sa din perioada războiului.
În august 1944, un copil de 16 ani, înrolat ca voluntar în Regimentul 30 Dorobanţi Muscel, împarte corespondenţa militarilor şi le aduce mâncarea în cazarmă. Rutina zilnică este înlocuită, la 23 august 1944, cu ordinul de arestare a militarilor germani care îi antrenează pe militarii Regimentului 30 Dorobanţi Muscel.
După un marş până la Braşov, unde dorobanţii musceleni capturează un regiment german de artilerie, copilul de 16 ani pleacă pe Frontul de Vest ca voluntar, la cerere. Participă la lupte până la încheierea războiului, la 9 mai 1945, fiind cantonat la Nove Mesto, unde mă ocupam cu alţi colegi de aprovizionarea unităţii cu alimente şi muniţie, duceam scrisorile, atât de aşteptate, de acasă, ne ocupam de recuperarea răniţilor şi a morţilor şi de întocmirea formalităţilor pentru cei decedaţi sau avansaţi. Au fost zile întregi în care alergam între locurile în care ne instalaserăm, cu gloanţele suierând în spate sau pe lângă urechi. Nu mi se părea nimic anormal, eram tânăr, entuziat şi curajos şi vroiam să fiu cât mai util. Spre deosebire de mulţi dintre ei, eu am avut noroc, nu am fost rănit şi nici nu am murit, conform unei mărturisiri pentru cotidianului Adevărul.
Militarii români din Ceholovacia au primit ordinul de a se întoarce în ţară, veteranul de 17 ani mărşăluind 2000 de km, începînd cu ziua de 17 iunie 1945, în contextul în care militarii sovietici nu le-au permis soldaţilor români să folosească garniturile de tren. După parcurgerea a maxim 70 de kilometri /zi , indiferent de condiţiile meteorologice, militarii români realizau o oprire după a treia zi de marş.
Pînă la Budapesta, militarii români s-au folosit în timpul transportului şi de căruţe, însă sovieticii ne-au luat din cai şi ne-au ars coviltirele căruţelor, pentru că spuneau că numai ţiganii procedează aşa. Am rămas, astfel, fără singurele locuri în care ne mai puteam adăposti de ploaie.

*

Veteranul român din Al Doilea Război Mondial prezentat la rubrica Paşi prin istorie, care ne dovedeşte că ochii care nu se văd nu se uită, atunci când sufletul omului este puternic, se numeşte Gheorghe Mihai Răucea, având în prezent gradul de general de brigadă (rtr) şi ocupându-se, în calitate de preşedinte, de destinele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, filiala Prahova.

**

Cimitirul eroilor români de la Zvolen a fost amenajat în vecinătatea cimitirului central din Zvolen (Slovacia), în anul 1958, în cadrul acestuia fiind centralizate, în morminte individuale şi în gropi comune, osemintele a 10.384 eroi români, care au murit în Al Doilea Război Mondial pentru eliberarea fostei Cehoslovacii.


Expoziţie itinerantă de fotografii la Ploieşti

 

Fidel principiilor şi atribuţiilor funcţionale pe care le îndeplineşte, în calitatea sa de organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor promovează şi participă în permanenţă la valorificarea în plan educativ a memoriei celor căzuţi pentru ţară.

Pornind de la ideea că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte, Oficiul şi-a propus pentru anul în curs desfăşurarea unor lecţii de educaţie civică, în rândul tinerilor din învăţământul preuniversitar, şi nu numai, prin organizarea unei expoziţii itinerante de fotografii care să ilustreze cele mai reprezentative morminte şi opere comemorative de război de pe teritoriul ţării.

Debutul acestei expoziţii itinerante a fost făcut în garnizoana Ploieşti, în data de 20.04.2016, cu ocazia derulării programului naţional „Şcoala altfel”, în cadrul unei activităţi organizate, în curtea unităţii, de către Baza 2 Logistică „Valahia” Ploieşti, cu scopul promovării tradiţiilor militare şi a valorilor naţionale.

La acest eveniment, Oficiul a prezentat 50 fotografii ale celor mai reprezentative cimitire şi monumente de război de pe cuprinsul judeţului Prahova, din ţară şi din străinătate.

Expoziţia a beneficiat de atenţia mai multor grupuri de copii, elevi la diferite licee ploieştene, cărora reprezentanţii Oficiului le-au oferit informaţii privind fotografiile expuse şi le-au explicat importanţa demersurilor Oficiului de cinstire a memoriei eroilor căzuţi la datorie pentru realizarea idealurilor naţionale, ca parte a procesului de educaţie civică şi de promovare a principiilor de pace, toleranţă, reconciliere, nediscriminare şi înţelegere între popoare.

 

Omagiu adus eroilor români căzuţi în cele două războaie mondiale, de către elevii bucureşteni, în săptămâna Şcoala Altfel

 

Joi, 21 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului “Un erou, o floare” de la Monumentul Eroilor Români căzuţi în cele două războaie mondiale , amplasat la intersecţia bulevardelor Theodor Pallady şi Nicolae Grigorescu din sectorul 3.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu elevi ai Liceului Teoretic „Decebal“ din Capitală, care au avut prilejul de a cunoaşte povestea acestei opere comemorative de război.

Tinerii prezenţi au îngrijit cu atenţie monumentul şi zona de protecţie a acestuia. În semn de recunoştinţă pentru interesul manifestat, reprezentanţii Oficiului au oferit elevilor diplome de participare.

Opera este creaţia sculptorului Spiridon Georgescu şi a fost dezvelită în anul 1932.

În anul 1945, pe monument a fost montată o placă în memoria militarilor români morţi în Al Doilea Război Mondial. Piedestalul masiv, în două volume, este surmontat de statuia din bronz a unui soldat, în ţinută de campanie, reprezentat în poziţie de atac, având în mâini o puşcă.

Obiectivul comemorativ are o înălţime de aproximativ 4 m, iar pe laturile piedestalului sunt dispuse plăci din bronz pe care sunt gravate numele militarilor români căzuţi în cele două războaie mondiale.“

 


„Elevii bucureşteni la Monumentul eroilor francezi din Primul Război Mondial , amplasat în Parcul Cişmigiu“

 


Vineri, 22 aprilie a.c., în cadrul proiectului “Un erou, o floare”, s-a desfăşurat activitatea de la Monumentul eroilor francezi din Primul Război Mondial , amplasat în Parcul Cişmigiu.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu cadre didactice şi elevi ai Colegiului Na ţional „Gheorghe Lazăr“ din Capitală, care au avut prilejul de a cunoaşte contextul desfăşurării evenimentelor de acest gen, respectiv marcarea Centenarului Primului Război Mondial, importanţa păstrării, în bună stare de conservare, a aşezămintelor de război ale eroilor români dar şi a militarilor străini înhumaţi pe teritoriul României precum şi povestea acestei opere comemorative de război.

În semn de apreciere pentru interesul manifestat, reprezentanţii Oficiului au oferit elevilor diplome de participare.

Monumentul eroilor francezi din Primul Război Mondial reprezintă opera sculptorului Ion Jalea, fiind dezvelit în anul 1920.

Înălţimea operei comemorative de război este de aproximativ 4 m şi piedestalul în formă de trunchi de piramidă este surmontat de un grup statuar compus dintr-un soldat francez şi o femeie. Femeia îl sprijină duios pe soldatul rănit. Pe latura frontală a piedestalului, în limbile franceză şi română, este gravat următorul text: „Ostaşilor Franţei căzuţi/pe câmpul de onoare/al pământului românesc/în timpul marelui război/1916-1919“.


 

O imagine îngrijită pentru Monumentul Eroilor din Primul Război Modial situat în strada Uverturii din Bucureşti

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu un grup de elevi ai Liceului Teoretic Ştefan Odobleja, a desfăşurat, joi 21 aprilie a.c, începând cu ora 10.00, lucrări de îngrijire la Monumentul dedicat Eroilor din Primul Război Mondial, situat la intersecţia străzii Uverturii cu strada Dealul Ţugulea, din Capitală.

În urma activităţilor desfăşurate de elevi, înscrisurile de pe monument au prins o nouă tuşă, spaţiul adiacent monumentului a căpătat un aspect îngrijit, iar florile plantate de aceşti tineri dau un aer primăvăratec unui monument care, dată fiind încărcătura simbolică, impune sobrietate.

Proiectul Un erou, o floare, aflat la cea de-a patra ediţie, îşi propune să sensibilizeze societatea civilă şi să atragă atenţia asupra necesităţii păstrării unui aspect îngrijit a mormintelor şi operelor comemorative de război, prin grija noastră constantă faţă de aceste mărturii ale sacrificiului celor care s-au jertfit pentru ţară.

Elevii au aflat, în deschidere, date despre activitatea şi proiectele desfăşurate de Oficiu, precum şi despre importanţa întreţinerii monumentelor de război, constatând ei înşişi că şi o activitate ca cea desfăşurată astăzi contribuie la păstrarea acestora într-o formă demnă.

Oficiul mulţumeşte, pe această cale, cadrelor didactice şi elevilor care au ales această zi din Săptămâna altfel – să ştii mai multe, să fii mai bun pentru a fi alături de instituţia noastră şi îi asigurăm că au atins ambele ţinte: şi-au îmbogăţit cunoştinţele şi au devenit oameni mai buni prin lecţia de hărnicie şi dăruire din timpul activităţii, pentru care îi felicităm.


Un erou, o floare poposeşte vineri, 22 aprilie, pentru a doua oară în săptămâna Şcoala Altfel, în Parcul Carol I la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi la Memorialul Eroilor Neamului

 

Ziua în care temerarii elevi ai clasei a V a C ai Şcolii Gimnaziale „Iancului“ au fost oaspeţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor la Memorialul Eroilor Neamului şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I va rămâne cu siguranţă întipărintă în mintea şi în sufletele copiilor datorită încărcăturii deosebite a momentului, conferite de prilejul de a omagia simbolul eroismului din Primul Război Mondial.

În cadrul activităţii organizate de către instituţia noastră în ultima zi a săptămânii Şcoala Altfel copiii au îngrijit cu dăruire zona din jurul monumentului funerar şi au ascultat captivaţi povestea drumului Ostaşului Necunoscut de la momentul sacrificiului suprem pe Altarul Patriei şi până la odihna veşnică sub oblăduirea flăcării nestinse ce arde la căpătâiul său.

În spiritul omagierii eroilor români căzuţi în timpul Primului Război Mondial elevii au plantat flori în spaţiile special destinate aflate în imediata apropiere a Mormântului Ostaşului Necunoscut primind diplome de participare la activitate, oferite de reprezentanţii Oficiului.


Elevii bucureşteni aduc omagiu eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial,
în săptămâna Şcoala Altfel

Miercuri, 20 aprilie a.c., reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au avut plăcerea de a se întâlni cu elevii Colegiului Naţional Victor Babeş care, în ciuda vremii nefavorabile au răspuns prezent în număr impresionant de mare la „întâlnirea “ cu eroii români căzuţi în Primul Război Mondial, cărora le este dedicată opera comemorativă de război situată lângă Parcul Plumbuita din sectorul 2 al Capitalei.

Această activitate face parte din seria evenimentelor incluse în proiectul de anvergură al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor intitulat sugestiv Un erou, o floare, şi desfăşurat anul acesta, în plin Centenar al Primului Război Mondial, la scară naţională.

Inimoşii reprezentanţi ai tinerei generaţii au îngrijit cu atenţie monumentul eroilor şi au sădit flori în jurul acestuia pentru nemurirea sufletelor eroilor români. În semn de recunoştinţă pentru interesul manifestat, reprezentanţii Oficiului au oferit elevilor diplome de participare.

Monumentul eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial de lângă Parcul Plumbuita a fost ridicat de un comitet de iniţiativă condus de preotul Ion Sachelarescu de la Mânăstirea Plumbuita. Opera este creaţia arhitectului Dumitrescu, fiind dezvelită în anul 1939. Soclul cu o singură treaptă este surmontat de un piedestal în patru volume pe care se înalţă o coloană de plan pătrat, având forma unui trunchi de piramidă. În terminaţia coloanei se află un vultur cu aripile larg deschise, iar la bază un meplat din bronz reprezentând o cască de război aşezată pe o sabie încrucişată cu o puşcă şi două drapele. Pe laturile piedestalului sunt gravate numele militarilor români căzuţi în Primul Război Mondial. Opera comemorativă are o înălţime de aproximativ 7 m.


Eroii din Cimitirul de onoare de la Turnu-Roşu-Boiţa şi-au aşteptat urmaşii să îi gătească la început de primavara şi să le presare flori pe morminte

 

Miercuri, 20 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul de onoare de la Turnu-Roşu-Boiţa din comuna Boiţa, judeţul Sibiu.

Elevii şcolii gimnaziale din localitate au desfăşurat lucrări de îngrijire constând în curăţarea monumentelor din necropolă de microvegetaţie parazitară, îndepărtarea din perimetrul cimitirului a frunzelor şi crengilor uscate, precum şi curăţarea aleilor de acces.

Primele înhumări în acest cimitir s-au făcut în anul 1916, ca urmare a luptelor din zona Turnu-Roşu dintre Armata Română şi Armatele Puterilor Centrale. După încheierea Primului Război Mondial, până în anul 1928, Societatea „Cultul Eroilor” s-a preocupat de centralizarea, la Turnu-Roşu-Boiţa, a osemintelor militarilor căzuţi pe Valea Oltului şi în zonele limitrofe.

Conform evidenţelor actual, în cimitir sunt înhumaţi 1483 de eroi de naţionalitate română, germană, austriacă şi necunoscutţi din Primul Război Mondial şi 3 eroi români din al Doilea Război Mondial. Astfel, pe lângă însemnele de căpătâi ale eroilor din Primul Război Mondial, mai există o cruce, ridicată în anul 1944, pentru cinstirea memoriei a 3 eroi români aviatori, morţi în al Doilea Război Mondial: adj. şef Mişu Gheorghe şi sergenţii Gheorghe Arhip şi Ioan Florescu.

 

 

La finalul activităţii, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au înmânat diplome elevilor care au participat la activitate, în semn de apreciere pentru gestul lor dedicat sacrificiului militarilor români şi străini înhumaţi în necropola de război.


 

Elevii şcolii gimnaziale Iosif Catrinescu din Dragoslavele au îngrijit mormintele eroilor care odihnesc în comuna lor

 

Marţi, 19 aprilie a.c., a avut loc activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din comuna Dragolsavele, judeţul Argeş.

Elevii şcolii gimnaziale Iosif Catrinescu din localitate au îngrijit mormintele eroilor care odihnesc în necropola de război din comuna lor.

Cimitirul de onoare Gura Pravăţului a fost înfiinţat de armata de ocupaţie germană, între anii 1916-1917 pe terenul obştii moşnenilor dragosloveni şi reamenajat de Socialtatea „Cultul Eroilor”, aici centralizându-se osemintele eroilor din întreaga regiune reprezentată de bazinele văilor Dâmboviţa şi Argeşel.

Pe o suprafaţă de aproximativ 800 m 2 au fost centralizate osemintele a 1197 de militari din care 561 în cimitir (326 români, 196 germani, 39 austrieci) şi 636 români şi germani necunoscuţi în criptă. În necropola de onoare somnul de veci al militarilor români şi străini este vegheat de o troiţă de lemn şi de o cruce monument din piatră.

Reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor le-au vorbit copiilor despre importanţa, pentru România, a acestui aşezământ social-cultural amplasat în comuna lor şi despre faptul că noi toţi suntem datori să ne amintim permanent de faptul că viaţa, o valoare fundamentală a umanităţii, a fost pusă, la un moment dat, în cursul istoriei, în slujba idealului naţional de nişte oameni la fel ca noi: cu familii, cu ţeluri personale, cu responsabilităţi imediate.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte Primăriei comunei Dragoslavele şi colectivului Şcolii gimnaziale Iosif Catrinescu din localitate pentru implicarea în organizarea proiectului Un erou, o floare aflat la a IV-a ediţie.

 


Îngrijirea mormintelor Eroilor Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial la Cimitirul de Onoare Internaţional din municipiul Caracal

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu elevii şi cadrele didactice ale Liceului Teoretic Mihai Viteazul din localitate, au desfăşurat, luni 18 aprilie a.c, începând cu ora 11.00, activităţi specifice proiectului Un erou, o floare la mormintele eroilor din Primul şi al Doilea Război Mondial din Cimitirul de Onoare Internaţional situat în municipiul Caracal, judeţul Olt.

În deschiderea lucrărilor, elevilor li s-a vorbit despre importanţa păstrării aşezămintelor de război în bună stare, pentru a perpetua în timp cultul eroilor, implicând tânăra generaţie, care a ales, ca una din zilele Săptămânii altfelsă ştii mai multe, să fii mai bun să o consacre unei astfel de activităţi onorante.

Participarea militarilor din Unitatea Militară 02628 Caracal a constituit un exemplu admirabil pentru elevii celor patru clase de liceu şi a conferit solemnitate momentului de înmânare a diplomelor de participare care a încheiat activitatea.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte, pe această cale, autorităţilor locale pentru susţinerea logistică a acestor activităţi şi felicită cadrele didactice şi elevii implicaţi în acest demers, care precede Ziua Eroilor pe care o vom sărbători, anul acesta, în data de 09.06.2016.


Plantarea de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut

 

 

Marţi, 19 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare de la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I din Capitală.
Lucrările de curăţare a perimetrului adiacent de vegetaţia microparazitară au fost realizate de către elevii şi profesorii Şcolii Gimnaziale nr. 134 din Bucureşti prezenţi la activitate.
Totodată, inimoşii elevi au plantat flori în jardinierele aflate în incinta complexului comemorativ Memorialul Eroilor Neamului. La finalul activităţii voluntarii au depus flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut şi au primit diplome de participare din partea reprezentan ţ ilor Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor pentru deosebita implicare.
Mulţumim tuturor participanţilor la această activitate!

***

Mormântul Ostaşului Necunoscut reprezintă un ansamblu funerar-comemorativ care simbolizează sacrificiul tuturor ostaşilor anonimi căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. Ideea a apărut în Franţa, imediat după terminarea Marelui Război, fiind preluată ulterior de către o serie de state europene, printre care şi România.
În cazul românesc, ceremonia desemnării Ostaşului Necunoscut a avut loc la Mărăşeşti (un adevărat Verdun românesc), în data de 14 mai 1923. Sarcofagul cu rămăşiţele pământeşti ale acestuia a fost adus în Bucureşti, în data de 17 mai 1923, fiind înhumate în Parcul Carol.
Proiectul acestui ansamblu funerar a fost realizat în anul 1927, după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Conform acestui proiect, împrejmuirea este realizată din opt stâlpi ornamentali din marmură albă, legaţi între ei cu lanţuri cu zale de bronz. Piatra tombală este realizată din marmură de Carrara, cu o grosime de 15 cm, lăţime de 1.20 m şi lungime de 2.35 m. În acelaşi an, prin grija Asociaţiei „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacăre arde, şi în prezent, fără întrerupere. Proiectul a fost completat, în anul 1934, cu o cruce din marmură albă sfinţită în cadrul unui ceremonial religios şi militar.
În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, osemintele Ostaşului Necunoscut au fost transferate la Mărăşeşti şi înhumate în faţa mausoleului din localitate. Decizia a fost luată de către autorităţile comuniste, din acea perioadă, pentru a face loc aşa-numitului „Mausoleu al eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei”, o construcţie funerară menită a adăposti sicriele cu rămăşiţele pământeşti ale înalţilor demnitari din partidul comunist român (ex. Dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constantin I. Parhon, Lucreţiu Pătrăşcanu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Alexandru Moghioroş, Ilie Pintilie etc). Acest edificiu a fost ridicat după planurile arhitecţilor Horia Maicu şi Nicolae Cucu şi inaugurat în data de 30 decembrie 1963. În perioada anilor 1996-2006, mausoleul a fost dezafectat, osemintele foştilor nomenclaturişti comunişti fiind transferate către diferite cimitire din ţară.
Osemintele Ostaşului Necunoscut au fost readuse în Parcul Carol din Bucureşti, abia în anul 1991, însă nu au fost înhumate pe locul originar.
În anul 2006, ca un act reparator, prin eforturile Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Mormântul Ostaşului Necunoscut a fost mutate pe amplasamentul iniţial, unde se găseşte şi în prezent.


Un erou, o floare la Osuarul eroilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial
din Cimitirul Ghencea Militar

Marţi, 19 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare organizată la Osuarul eroilor români căzuţi în Al Doilea Război Mondial din Cimitirul Ghencea Militar.
Evenimentul s-a desfăşurat în colaborare cu elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 143 din sectorul 5, care au avut ocazia să viziteze osuarul ce adăposteşte osemintele unui număr de 269 de militari români, în columbare gravate cu numele şi anul morţii fiecărui erou. Aceştia au fost omagiaţi de către tânara generaţie prin depunerea de flori la monumentul central: „GLORIE ETERNĂ ŞI RECUNOŞTINŢA VEŞNICĂ OSTAŞILOR ROMÂNI CARE S-AU JERTFIT PENTRU INDEPENDENŢA ŞI INTEGRITATEA PATRIEI“.
Totodată, reprezentanţii Oficiului au oferit copiilor diplome de participare la activitatea comemorativă din săptămâna Şcoala Altfel, menite a păstra vie amintirea întâlnirii de astăzi şi a datoriei fiecărui cetăţean de a îngriji mormintele şi monumentele de război dedicate eroilor români sau străini căzuţi în războaie pentru apărarea Patriei.


Elevii bucureşteni la Monumentul Turtucaia din Cimitirul Bellu din Capitală

 

Luni, 18 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului “Un erou, o floare” de la Monumentul Turtucaia din cimtirul Bellu.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu elevi ai Şcolii gimnaziale „George Călinescu” din Capitală care au avut prilejul de a cunoaşte povestea acestei opere comemorative de război ridicată la iniţiativa familiei eroului Victor E. Ioachimovici căzut în Bătălia de la Turtucaia din Primul Război Mondial.
La activitate au participat doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului şi conducerea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.
Ca un gest de apreciere pentru efortul depus de elevi şi ca o mărturie peste timp a participării lor la o activitate dedicată eroilor români care au murit pentru ţară, organizatorii au acordat diplome la toţi elevii.

***

Monumentul este amplasat în Cimitirul Bellu militar, care este situat pe strada Calea Şerban Vodă nr. 249. Opera este dedicată sublocotenentului Victor Emil Ioachimovici căzut în Primul Război Mondial, în timpul luptei de la Turtucaia.
Ridicat de avocatul Emil Ioachimovici, tatăl eroului, monumentul a fost dezvelit la 13 octombrie 1929. Cu o înălţime de aproximativ 4 metri, opera este realizată din trei blocuri mari din piatră de Vraţa, aşezate pe o platformă tot din piatră, în patru trepte. În terminaţia monumentului este dispusă o cruce decorată cu motive geometrice. Pe frontispiciul monumentului sunt inscripţionate cuvintele:
„Eroului Victor Emil Ioachimovici mort pentru patrie la Turtucaia”.
Pe una din laturile monumentului se află un basorelief din bronz pe care sunt gravate scene reprezentând asedierea oraşului Turtucaia, moartea eroului, salvarea celor două steaguri ale Regimentelor 36 şi 74 Infanterie şi cuvintele:
„Prin foc şi apă pentru ţară.”


18.04.2016
Paşi prin istorie

 

Tu ai murit pentru ca noi să trăim mai departe!

 

În Primul Război Mondial, în octombrie 1916, linia frontului în Maramureş a fost stabilizată pe Valea Vaserului, unde patru batalioane de vânători de munte germani s-au opus înaintării trupelor ruse. Din cauza provocărilor bolşevice din Rusia, ofiţerii ruşi au părăsit trupele, întorcându-se în ţară, luptele de pe Valea Vaserului încetând. La 10 februarie 1917, germanii au început să amenajeze un cimitir al eroilor, prima înmormântare având loc la 20 februarie 1917.
Cimitirul a fost proiectat de arhitecţi germani, în cadrul acestuia fiind înhumaţi în total 105 militari. Pentru a se ajunge la cimitir se trecea peste un pod din lemn, construit peste râul Vaser. Accesul în cimitir se realiza intrându-se în Capela mântuirii, apoi se ajungea pe prima teresă a necropolei, unde au fost înhumaţi ofiţerii superiori. Soldaţi şi gradele inferioare au fost înhumaţi în a doua terasă a necropolei.
Cimitirul a fost inaugurat în iulie 1917, plutonierul Anton Schnmid dovedind, în anul 1918, cu prilejul unei menţiuni scrise, că spiritul de camaraderenie a rămas întipărit în sufletele veteranilor luptelor de pe Valea Vaserului: „Camarade, ai fost răpit de lângă mine! Câte am petrecut noi împreună! (...) Câte griji ţi-ai făcut pentru cei dragi de acasă! Te-a înţeles cineva? Cât de viteaz ai fost! (...) Tu ai murit pentru ca noi să trăim mai departe. Lacrimi cad peste eroi când plouă. Nu-i aşa că vă iubeşte natura care alină cu frumuseţea ei mormintele voastre ? Pârâurile curg zgomotos, nu le mai auziţi. Brazii privesc fix în lumina lunii. Nu mai ştiţi când zăpada stă fix între tufe, când muşchiul creşte din nou între rădăcini. Când foşnesc brazii, noaptea, se gândesc cei dragi la voi, din locul natal. În foşnetul ramurilor se găsesc fire ale iubirii. Acolo, departe sub molid, în Carpaţi se află cel preţuit.
Din păcate, din cauza creşterii cursului apei care alimentează râul Vaser s-au produs dislocări majore ale terenului. Apa a măcinat în timp crucile din cimitir, capela şi gardul împrejmuitor, realizate din lemn, necropola fiind distrusă integral la suprafaţă în anul 1950.
La iniţiativa primarului din Vişeul de Sus, pe locul cimitirului eroilor germani s-a dezvelit o troiţă tradiţională în stil maramureşean, realizată de meşterul Teodor Bârsan. Troiţa a fost sfinţită, la 25 iulie 2011, de un sobor de preoţi ortodocşi, condus de Grigore Andreica, protopopul Vişeului.


Cinstirea eroilor comunei Cocu, judeţul Argeş

 

Sâmbătă, 16 aprilie a.c., s-a desfăşurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare de la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, din comuna Cocu, judeţul Argeş.

Lucrările de îngrijire au fost realizate de către elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 1, din localitate, şi ai Colegiului Naţional „Aurel Vlaicu”, din Bucureşti, precum şi de către membrii Asociaţiei Neamunit, prezenţi la activitate. Acestea au constat în curăţarea monumentului de vegetaţia microparazitară, refacerea inscripţiilor, curăţarea perimetrului adiacent, vopsirea gardului şi curăţarea aleilor de acces.
Un moment emoţionant al manifestării l-a constituit resfinţirea operei comemorativ e de război de către soborul preoţilor din localitate, context în care majoritatea elevilor participanţi au aprins lumânări şi au depus flori la monument. Activitatea s-a bucurat şi de prezenţa şefului comenduirii Garnizoanei Piteşti şi a viceprimarului comunei Cocu, care au rostit scurte cuvântări. La finalul manifestării, reprezentantul Oficiului Naţional pentru cultul Eroilor a decernat diplome voluntarilor, în semn de preţuire pentru efortul depus.
Mulţumim tuturor participanţilor la această activitate!

*

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din comuna Cocu este situat în centrul localităţii, în faţa Şcolii Generale nr. 1.
Operă a sculptorului grec Nicola Kagheorghis, care a realizat numeroase monumente consacrate eroilor din anii participării României la Primul Război Mondial, monumentul a fost inaugurat în anul 1931. Ini'iatorul realizării acestei opere comemorative de război a fost învăţătorul satului din vremea respectivă – Marin Arsenescu.
Statuia din marmură este înaltă de 3,60 m şi este aşezată pe un postament format din trei trepte din beton. Pe faţadă este înfăţişat un medalion din bronz, ce întruchipează un soldat care ocheşte cu arma, precum şi poza unui ofiţer, cel mai probabil a locotenentului Arsenescu M. Gheorghe – ruda a ctitorului.
Monumentul beneficiază de o zonă de protecţie, împrejmuită cu gard din lemn şi spaţii verzi.


Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“

CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea, în data de 15.04.2016 a celei de-a XXXIV-a ediţii a concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“

Concursul cuprinde două serii de întrebări şi se va finaliza în data de 30.06.2016.

Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaţi de istorie şi de cultul eroilor la români.

Accesaţi secţiunea Concurs a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informaţiile necesare pentru a vă înscrie şi a participa.

Rezultatele şi numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul Oficiului începând cu data de 15.07.2016 .

 

Vă aşteptăm să participaţi la concurs!


Ceremonia oficială de închidere a Taberei de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români şi sovietici din municipiul Braşov

 

În perioada 12-14 aprilie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov a organizat Tabăra de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români şi sovietici din cartierul Bartolomeu, municipiul Braşov. La buna desfăşurare a activităţii au contribuit atât Primăria municipiului Braşov cât şi Asociaţia Studenţilor Militari din localitate, acordând tot sprijinul necesar.

Lucrările de întreţinere a parcelei eroilor româniau fost desfăşurate de trei companii din cadrul batalionului de studenţi ai Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“. Totodată, tinerii prezenţi au efectuat lucrări de curăţenie la parcela sovietică, amplasată în faţa parcelei româneşti.

Joi, 14 aprilie a.c., la ora 12.00 s-a desfăşurat ceremonia de închidere a taberei, în cadrul căreia comandantul Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ şi reprezentantul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au rostit scurte alocuţiuni, urmate de depunere de coroane de flori la monumentele centrale din cele două parcele de onoare.

De asemenea, reprezentanţii Oficiului au înmânat diplome studenţilor care au participat la activitate, în semn de apreciere pentru efortul depus şi interesul pe care l-au manifestat faţă de acest nobil demers de cinstire a memoriei eroilor.

Tabăra de tineret pentru îngrijirea necropolei de război din municipiul Braşov, activitate comemorativ-educativă, se înscrie în seria de evenimente dedicate Centenarului Primului Război Mondial, organizate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Cu acest prilej, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov pentru solicitudinea cu care a răspuns la demersul nostru şi pentru implicarea deosebită în buna desfăşurare a activităţii.

 


Proiectul „Un erou, o floare” la a IV-a ediţie

 

 

Proiectul ”Un erou, o floare”, organizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, se va desfăşura în perioada 16 – 22 aprilie şi va cuprinde activităţi de îngrijire ale unor cimitire şi monumente de onoare dedicate memoriei eroilor români care şi-au jertfit viaţa pentru patrie.

Ediţia din acest an (cea de-a patra) este dedicată împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Razboi Mondial.

Implicarea nemijlocită a tinerilor în îngrijirea şi conservarea mormintelor şi operelor comemorative de război va dezvolta în conştiinţa acestora responsabilitatea pe care adulţii de mâine o vor avea faţă de valorile istoriei naţionale prin exemplul de demnitate şi curaj de care au dat dovadă militarii români cazuţi în războaie pentru apărarea fiinţei naţionale.

[detalii suplimentare]


12 aprilie 2016

– prima zi a Taberei de tineret la Cimitirul militarilor români şi sovietici din municipiul Braşov –

 

Marţi 12 aprilie a.c., începând cu ora 10.00, s-au desfăşurat lucrările primei zile a Taberei de tineret la Cimitirul militarilor români şi sovietici din municipiul Braşov, organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov.

Studenţii Academiei Forţelor Aeriene au executat lucrări de curăţenie în parcela românească: au îndepărtat vegetaţia parazitară de pe însemnele de căpătâi, au strâns resturile microvegetale din perimetrul necropolei de război şi din zona de protecţie a acesteia.

Astfel, aceştia au avut prilejul să intre în contact direct cu o pagină emoţionantă din istoria locală – contribuţia şi jertfa Regimentului 45 (Vlaşca), condus de căpitanul Cristescu Sava – pentru apărarea Braşovului în intervalul 7-8 octombrie 1916.


Tabăra de tineret la Cimitirul militarilor români şi sovietici din Braşov

 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov organizează, în perioada 12-14 aprilie a.c, Tabăra de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români şi sovietici din municipiul Braşov. Primăria municipiului Braşov şi Asociaţia Studenţilor Militari din Braşov sunt, de asemenea, implicaţi în desfăşurarea în bune condiţii a acesei activităţi.

Lucrările taberei vor fi desfăşurate de trei companii din cadrul batalionului de studenţi ai Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ şi vor consta în curăţarea de vegetaţie parazitară a însemnelor de căpătâi şi a elementelor de construcţie terasate din parcela românească, tunderea ierbii din zonele verzi ale cimitirului (acolo unde este cazul), reinscripţionarea cu vopsea neagră a înscrisurilor de pe însemnele de căpătâi şi de pe cele două plăci comemorative din parcela românească. Lucrări de curăţenie se vor efectua şi la parcela sovietică care este amplasată în faţa parcelei româneşti.

În data de 14 aprilie a.c., începând cu ora 12.00, va avea loc ceremonia de închidere a taberei ce va consta în susţinerea unor scurte discursuri de către oficialităţile participante la eveniment şi depunere de coroane de flori la monumentele din ambele parcele de onoare.

De asemenea, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor vor înmâna diplome studenţilor participanţi la activitate, în semn de apreciere pentru efortul lor înnobilat de sacrificiul eroilor români înhumaţi în necropola de război.

***

Cimitirul militarilor români şi sovietici din Braşov este amplasat pe strada Mărăşeşti din cartierul Bartolomeu (vis a vis de casa cu numărul 6 A). Necropola de război are o suprafaţă de cca 1000 mp şi a fost amenajată în anul 1946. În cimitir sunt înhumaţi un număr de 784 militari români din Primul şi al Doilea Război Mondial şi 247 de militari sovietici.

 

Jurnaliştii care doresc să participe la activitate sunt asteptaţi la Cimitirul militarilor români şi sovietici din Braşov, începând cu data de 12 aprilie a.c, ora 10.00.

 


Stabilirea câştigătorilor concursului online „Să nu ne uităm eroii!”, ediţia a XXXIII-a

S-a încheiat concursul online Să nu ne uităm eroii!, ediţia a XXXIII –a

În urma evaluării rezultatelor şi a tragerii la sorţi, au fost desemnaţi următorii câştigători:

    • Locul I: Leon Prădan, Str. Moşilor, nr. 26, Cluj Napoca, jud. Cluj
    • Locul al II lea: Mihai Salgău, str. Peneş Curcanul, bl. 227, sc. A, ap. 6, Vaslui, jud. Vaslui
    • Locul al III lea: Adrian-Ovidiu Agapie, Str. Victoriei, nr.2, ap. 29, sc. B, et. 3, oraş Victoria, jud. Braşov

Mulţumim tuturor concurenţilor pentru participare şi vă aşteptăm cu drag la următoarele ediţii ale concursului: Lansarea lor va fi anunţată din timp pe site-ul nostru!


01.04.2016
Paşi prin istorie

Românii din Transilvania
Eroii a patru fronturi în Primul Război Mondial

Românii din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş au fost încorporaţi în Primul Război Mondial (1914-1919) în cadrul armatei austro-ungare, luptând la un moment dat pe patru fronturi, împotriva militarilor sîrbi, italieni, ruşi sau români.
Începând cu 21 iunie 1917, 1.800 de români din armata austro-ungară, luaţi prizonieri de către ruşi, au fost echipaţi şi înarmaţi de către aceştia, depunând jurământul de credinţă în faţa regelui Ferdinand (1914-1927), fiind încorporaţi în armata română.
După ce armata bolşevică ungară a atacat România pe linia Tisei, la 20 iulie 1919, militarii români fiind împinşi dincolo de municipiul Oradea, armata română a trecut la contraofensivă (24-26 iulie), ocupând Budapesta la 3 august 1919. O parte din militarii armatei române în Campania din 1919 au făcut parte din fosta armată austro-ungară, fiind încorporaţi la cererea Consiliului Dirigent al Transilvaniei.
Asociaţia pentru literatura română şi cultura poporului roman din Sibiu a realizat, în anul 1922, o statistică privind participarea românilor din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş la Primul Război Mondial, urmărind să cunoască numărul total al celor care au participat / au fost afectaţi de conflict, dar şi al celor care au fost decoraţi sau au murit în timpul şi din cauza războiului.
Statistica Asociaţiei i-a cuprins numai pe românii încorporaţi în armata austro-ungară şi pe cei încorporaţi în armata română în Campania din 1919, nefăcând nicio referire la detaşamentele de români care au jurat credinţă regelui Ferdinand şi au luptat în cadrul armatei române, începînd cu anul 1917.
La finele anului 1922 au fost luaţi în evidenţă 489.544 de români din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş, care au participat la Primul Război Mondial, cu următoarele observaţii:

- 449.796 au luptat efectiv pe front;

- 34.578 au fost mobilizaţi, însă nu au fost implicaţi în luptă, fiind lăsaţi să-şi desfăşoare activitatea acolo unde lucrau;

- 1.734 au fost arestaţi şi internaţi în lagăre de către autorităţile austro-ungare;

- 3.436 au devenit refugiaţi.

Pentru cei 449.796 de români care au luptat pe front s-au consemnat următoarele date:

- 41.739 au murit pe câmpul de luptă;

- 11.275 au murit în închisoare, în prizonierat, în spitale sau după ce au ajuns la domiciliu, din cauza rănilor dobândite în luptă sau a bolilor contactate în campanie;

- 396.872 au fost lăsaţi la vatră / s-au întors la domiciliu.


29.03.2016

Restaurarea parcelei eroilor români din Primul Război Mondial din Cimitirul „Pacea“,
municipiul Botoşani, judeţul Botoşani





Semnalăm iniţiativa pozitivă a Consiliului Local din municipiul Botoşani, încheiată cu restaurarea parcelei dedicată eroilor români din prima conflagraţie mondială, situată în Cimitirul „Pacea“ din această localitate .
În cursul acestui an, primăria municipiului Botoşani va restaura şi parcelele eroilor români, germani şi sovietici decedaţi în Al Doilea Război Mondial şi înhumaţi în Cimitirul „Pacea“.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor îşi exprimă aprecierea pentru grija şi interesul manifestat de către autorităţile locale privind întreţinerea şi conservarea în bune condiţii a Cimitirului eroilor din municipiul Botoşani, nutrind speranţa că această atitudine va constitui un exemplu de urmat şi de către alte administraţii locale, cu responsabilităţi în domeniul protejării mormintelor şi operelor comemorative de război.

*

Societatea „Cultul Eroilor“, cu sprijinul Prefecturii, al Primăriei şi al Garnizoanei Botoşani, a exhumat de pe raza judeţului Botoşani şi a centralizat în cimitirul eroilor, cunoscut în epocă sub denumirea de Cimitirul Maior Ignat (ulterior, Cimitirul „Pacea“) osemintele a 3.833 de eroi români. În afara militarilor care au decedat în prima conflagraţie mondială, în acelaşi cimitir, au mai fost înhumaţi şi militarii români, germani şi sovietici, care au murit în Campania din Est.
Eroii identificaţi, decedaţi în Primul Război Mondial, sunt înhumaţi în 4 parcele, fiecare mormânt având la căpătâi câte o cruce creştină din beton mozaicat. Osemintele eroilor neidentificaţi sunt depuse într-un osuar (complex monumental) de formă trapezoidală, având în partea superioară un vultur din bronz, simbolul vitejiei în luptă.
Parcela este împrejmuită cu un gard realizat din beton şi fier forjat, intrarea fiind străjuită de doi stâlpi din beton.


Proiectul „Un erou, o floare” la Moreni

Recunoştinţa elevilor din municipiul Moreni pentru eroii Primului Război Mondial

 

La Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Moreni, douzeci de elevi ai Şcolii generale nr. 1, însoţiţi de cadre didactice, alături de reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi membrii Asociaţiei Neamunit – filialele Dâmboviţa şi Bucureşti, coordonate de preşedintele acesteia, actorul Aureliu Surulescu – au desfăşurat lucrări de îngrijire atât a monumentului, cât şi a zonei de protecţie a acestuia.

Opera comemorativă de război are o amplasare generoasă, lângă Primăria municipiului şi beneficiază de un părculeţ îngrădit. Membrii Asociaţiei Neamunit au curaţat opera comemorativă de război de vegetaţie parazitară, iar copiii au rescris textele inscripţionate pe monument.

După desfăşurarea lucrărilor de îngrijire, s-a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoţi din zonă.

La buna desfăşurare a acestei activităţi au contribuit atât Primăria municipiului Moreni cât şi Garnizoana Târgovişte, ambele instituţii fiind reprezentate la eveniment.

În finalul activităţii, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a oferit elevilor, în semn de preţuire pentru efortul depus în slujba eroilor români, diplome de participare şi fiecare copil a depus câte o floare roşie la monument.

 


18.03.2016

Eroii Primului Război Mondial sunt comemoraţi la Moreni

 

Sâmbătă 19 martie a.c, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Asociaţia Neamunit, desfăşoară, începând cu ora 11.00, activitatea Un erou, o floare la Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Moreni, judeţul Dâmboviţa.

La eveniment vor participa elevii şcolii generale nr. 1 din Moreni care vor executa lucrări de îngrijire de complexitate redusă atât la monument, cât şi în zona de protecţie a acestuia - părculeţul amenajat în jurul operei comemorative de război.

Activitatea este organizată cu sprijinul Garnizoanei Târgovişte şi al Primăriei municipiului Moreni.

***

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, amplasat în apropierea Primăriei, a fost ridicat de locuitorii comunei Stavropoleos şi dezvelit în anul 1934. Pe un piedestal înalt de 4 m, compus din două volume paralelipipedice din beton armat, se sflă statuia din bronz a unui ostaş cu arma în mâini surpins în poziţie de atac.




17.03.2016

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă încheierea Concursului cu premii, Eroul meu de ieri şi de azi!

În urma evaluării rezultatelor la concurs, au fost desemnaţi următorii câştigători:

Locul I: Constantin Ilie, Ploieşti, jud. Prahova

Locul al II-lea: Huluţă Simion, Comăneşti, jud. Bacău

Locul al III-lea: Bărăitaru Andrei, Constanţa, jud. Constanţa

Buzbuchi Matheo, Constanţa, jud. Constanţa

Menţiuni:

  • Voinea Mihai, Morteni, jud. Dâmboviţa;
  • Ghidarcea Mihaela, Morteni, jud. Dâmboviţa
  • Rusu-Bompa Coralia, Constanţa, jud. Constanţa

Toţi participanţii vor primi diplome de participare.

Premiile, constând în cărţi cu tematică istorică şi diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate câştigătorilor prin poştă.

Vă mulţumim pentru participarea la concurs şi vă aşteptăm şi la ediţiile următoare!


14.03.2016
Paşi prin istorie

Locotenentul Ştefan Mazilu a murit în prima linie, alături de tunarii săi, la Stary Krim

 

În al Doilea Război Mondial, în perioada 30 octombrie 1941 - 4 iulie 1942, în contextul ofensivei armatelor Axei pe teritoriul Uniunii Sovietice, în sudul Peninsulei Crimeea, pe un front de 43 km, şapte divizii germane şi trei divizii româneşti, sprijinite de Corpul 8 aerian german şi numeroase unităţi de artilerie de mare calibru,au fost concentrate pentru cucerirea Sevastopolului, port la Marea Neagră şi una dintre cele mai puternice fortăreţe maritime din lume la acea dată.
În urma luptelor contra inamicului sovietic, trupele române au însumat pierderi în vieţi omeneşti de 8.454 de militari, din care 1.597 morţi (59 ofiţeri, 1.538 subofiţeri şi trupă), 6.571 răniţi (201 ofiţeri, 6.370 subofiţeri şi trupă) şi 277 dispăruţi.
Militarii decedaţi au fost înhumaţi în diverse cimitire de campanie din sudul peninsulei, unul dintre acestea fiind cel al eroilor din Brigada 8 Cavalerie (în data de 15 martie 1942, brigada se va transforma în Divizia 8 Cavalerie, iar aceasta, la rândul ei, va deveni, din 01 iulie 1943, divizie de cavalerie-moto), situat în apropierea şoselei Stary Krim - Karasubazar, la aproximativ 1 km vest de localitatea Stary Krim.
În luna iunie a anului 1942, aici au fost centralizate, într-un cimitir întins pe o suprafaţă de 2.200 metri pătraţi, mormintele individuale a 245 militari români, morţi în perioada 03 noiembrie 1941 - 31 decembrie 1942, în luptele din Kohtebel, Isiumovca, Saricaia, Karasubazar, Baiaci şi Adschigolski.
Militarii îngropaţi în acest cimitir centralizator - 109 soldaţi, 32 fruntaşi, 43 caporali, 37 sergenţi, 10 sergenţi-majori, 1 plutonier, 1 submaistru, 6 sublocotenenţi, 2 locotenenţi, 3 căpitani şi 1 colonel - proveneau, majoritatea, din Brigada 8 Cavalerie (Regimentul 4 Roşiori, Regimentul 2 Călăraşi, Regimentul 3 Călăraşi Purtat şi Regimentul 3 Artilerie Călăreaţă) şi, câţiva, din Divizia 4 Munte (Batalionul 19 Vânători Munte şi Batalionul 4 Pionieri Munte).
Reprezentativ pentru bravura militarilor care şi-au găsit somnul de veci în acest cimitir este cazul locotenentului Ştefan I. Mazilu. Acesta s-a născut în data de 1 octombrie 1912, într-o localitate din fostul judeţ Muscel, în speţă satul Ciulniţa (în prezent, pendinte de comuna Leordeni, jud. Argeş).
În data de 25 octombrie 1939, Ştefan I. Mazilu a fost încorporat, cu gradul de locotenent, în Regimentul 3 Călăraşi Purtat, din Brigada 8 Cavalerie.
Imediat după intrarea României în război, unitatea locotenentului Ştefan Mazilu a participat, alături de celelalte subunităţi ale Brigăzii 8 Cavalerie (Regimentul 2 Călăraşi, Regimentul 4 Roşiori şi Regimentul 3 Artilerie Călăreaţă), la acţiunile militare desfăşurate pentru: eliberarea părţii de nord a Bucovinei (unitatea acestuia a acţionat între 22-24.06.1941), forţarea Nistrului (17-19.07.1941), împingerea inamicului înspre Bug (23.07-09.08.1941), bătălia de la nord de Marea de Azov (25.09-01.10.1941).
La 01.10.1941, Brigada a fost pusă la dispoziţia Corpului de munte, pe frontul din Crimeea, acolo unde, în perioada 17 noiembrie - 18 octombrie 1941, a acţionat împotriva atacurilor partizanilor din Munţii Iaila, asigurând astfel siguranţa comunicaţiilor Suja - Stary Krim, Karasubazar-Uskut şi Salî-Sudak.
Între 26 şi 29 decembrie 1941, unitatea locotenentului Ştefan Mazilu şi celelalte forţe combatante ale Brigăzii, s-au deplasat - în marş forţat, pe viscol puternic şi un ger de -15-30 ° C - , peste 300 km, spre zona Vladislavovka şi apoi spre sud, pentru a opri inamicul sovietic debarcat la Kerci şi Feodosia. În data de 30 decembrie 1941, în condiţii deosebit de vitrege - geruri şi viscole extreme, forţă combativă scăzută, unităţi detaşate pe distanţe de până la 60 km, contraatacuri ale inamicului, superior ca număr şi tehnică de luptă - , unităţile Brigăzii au reuşit să se regrupeze în zona Petrovka, Tambovka, Daln. Kamîşi şi, în seara zilei de 31 decembrie, după atacuri şi retrageri pe poziţii succesive, să oprească inamicul pe aliniamentul Ismail Terek- Krasni Kotshik -Basalak.
Pe tot parcursul acestor operaţii, locotenentul Ştefan Mazilu s-a remarcat prin bravura şi spiritul de sacrificiu cu care şi-a condus plutonul de tunuri anticar, trâgând asupra tancurilor şi cazematelor inamice în luptele de la Crivoe Ozero, la trecerea şanţului anticar Usperskaja, în atacul de la cota 50.6 nord de Daln Kamîşi sau în luptele de pe şoseaua Stary Krim - Feodosia, acestea din urmă fiindu-i fatale locotenentului erou, care moare, în condiţii dramatice, în data de 31 decembrie 1941. Iată cum sunt descrise, în documentele vremii, împrejurările morţii acestuia: „de la începutul campaniei şi până la data morţii locotenentul Ştefan Mazilu a fost în prima linie alături de tunarii săi luptând cu un elan desăvârşit. În acţiunea de debarcare de la Feodosia s-a luptat vitejeşte, trăgând singur la ultimul tun ce mai rămăsese intact. Cade străpuns de un obuz tras dintr-un tanc rusesc” sau „În acţiunea din 30 Decembrie 1941, Locotenentul Mazilu trece personal la unul din tunurile sale, scoţând din luptă două din tancurile atacatoare. Fiind depăşit de inamic, preferă să rămână lângă tunurile sale, căzând la datorie sun focul superior al inamicului”.
Pentru devotamentul şi profesionalismul său, locotenentul Ştefan Mazilu a fost decorat post-mortem cu: OrdinulSteaua României” clasa a V-a, Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de Cavaler cu panglică de „Virtute Militară” clasa a V-a, Ordinul militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a şi medalia „Crucea de Fier” clasa a II-a. De asemenea, prin Înaltul Decret Nr. 1386/1942 a fost avansat post-mortem la gradul de căpitan.
Mormântul locotenentului Ştefan Mazilu, alături de mormintele a 244 de camarazi, a fost amenajat în Cimitirul Eroilor Diviziei 8 Cavalerie, menţionat mai sus. Din păcate, după război, cimitirul a fost distrus de autorităţile sovietice, la fel ca majoritatea cimitirelor de campanie româneşti de pe teritoriul fostei U.R.S.S.
În prezent, localitatea Stary Krim (în rusă, Starîi Krim) este situată în Republica Autonomă Crimeea, în raionul Kirovski, la aproximativ 90 km est de portul Sevastopol şi la circa 130 km vest de Kerci.
Evidenţa nominală a eroilor români, înhumaţi la Stary Krim, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război.


01.03.2015
Paşi prin istorie

Restaurarea troiţei eroilor români şi refacerea elicei eroilor germani
- municipiul Reşiţa, jud. Caraş Severin -

 

Comunitatea locală din municipiul Reşiţa a dezvelit, în anul 1936, o troiţă tradiţională din lemn în memoria eroilor români care au murit în Primul Război Mondial.
În anul 1981, elevii Şcolii primare din municipiul Reşiţa au montat o placă din inox pe soclul troiţei „În memoria fostului nostru învăţător Bandu Petru şi a colegilor noştri decedaţi care vor rămâne veşnic în amintirea noastră”.
Amplasată în cimitirul catolic din municipiul Reşiţa, troiţa a fost afectată de trecerea timpului, în special în zona soclului.
De asemenea, în cimitirul central din municipiul Reşiţa a fost amenajată, în Primul Război Mondial, o parcelă a eroilor germani. În cadrul acesteia sunt înhumaţi şapte militari germani (morţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial).
Primii piloţi germani înhumaţi în parcela eroilor din municipiul Reşiţa au fost Emil Kurt Müller şi Karl Lugitsch, prăbuşiţi la bordul unui avion LGV la Cozia. Eroii germani au fost înmormântaţi, la 17 octombrie 1915, de preotul evanghelic Ferdinand Szende.
Însemnul comemorativ comun al parcelei a fost reprezentat de o elice, demontată de la avionul în care s-au aflat piloţii germani.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat o activitate de documentare în teren la troiţa şi la mormintele eroilor germani din municipiul Reşiţa, solicitând primăriei să iniţieze demersuri pentru restaurarea troiţei eroilor români, dar şi pentru refacerea elicei de la mormintele eroilor germani (furată de autori necunoscuţi, aspect care a determinat sesizarea organelor de poliţie).
În anul în care România va aniversa Centenarul Primului Război Mondial, restaurarea troiţei eroilor români şi refacerea elicei eroilor germani sunt o dovadă sugestivă şi lăudabilă privind modul în care primăria municipiului Reşiţa îşi îndeplineşte obligaţiile în domeniul protejării mormintelor şi operelor comemorative de război din raza sa de administrare.
Evidenţa nominală a eroilor germani, înhumaţi în parcela eroilor germani din municipiul Reşiţa, poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război.


 

“Voi nici nu ştiţi ce v-am lăsat aici”

 

Vineri, 19 februarie a.c, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor împreună cu Garnizoana Târgu Jiu au organizat un eveniment emoţionant în oraşul lui Brâncuşi.

Activitatea este ocazionată de împlinirea a 140 de ani de la naşterea românului de geniu care a revoluţionat sculptura mondială şi care s-a format, poate deloc întâmplător, în epoca în care românii – prin dârzenie, hotărâre şi iubire de neam – au făurit o ţară pe care ne-au lăsat-o nouă generaţiilor care au urmat.

Evenimentul a fost conceput ca un pelerinaj la operele lui Brâncuşi din municipiul Târgu Jiu care au fost dedicate eroismului de care au dat dovadă gorjenii în anul 1916, când au reuşit să amâne înaintarea trupelor germane spre capitală cu cel puţin o lună de zile.

Din partea Ministerului Apărării Naţionale a participat la activitate doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului care, în cuvântările rostite la Coloana Infinitului şi la Masa Tăcerii, a adus un omagiu deopotrivă marelui sculptor şi eroilor gorjeni.

La fiecare operă de pe traseul Calea Eroilor, participanţii – reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, ai organizaţiilor neguvernamentale şi elevi - au depus trandafiri roşii, un mesaj peste timp pentru Constantin Brâncuşi care încearcă să transmită cu frumuseţea şi candoarea gestului faptul că toate generaţiile de gorjeni care i-au urmat au conştiinţa valorii pe care sculptorul de anvergură universală a lăsat-o în oraşul lor.

 


Pelerinaj pe Calea Eroilor...

Vineri, 19 februarie a.c, începând cu ora 13.00, Ministerul Apărării Naţionale prin Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor se alătură activităţilor desfăşurate în municipiul Târgu Jiu cu prilejul sărbătoririi „Zilei Brâncuşi”.

Evenimentul se va desfăşura la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu şi este dedicat deopotrivă militarilor români care au murit în războaie pentru ţară şi geniului artisitic al sculptorului Constantin Brâncuşi căruia îi datorăm minunatul complex sculptural din municipiul gorjean.

Cu acest prilej, oficialităţile prezente vor evoca, în intervenţiile lor, sacrificiul eroilor români care au căzut în anul 1916 în bătăliile purtate pe Valea Jiului iar elevii gorjeni vor recita poezii cu tematică istorică.

La activitate participă veterani de război, reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale, ai Ministerului Apărării Naţionale, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Garnizoanei Târgu Jiu, elevi ai Colegiului militar liceal „Mihai Viteazul” din Alba Iulia şi ai Liceului Energetic din Târgu Jiu, precum şi reprezentanţi ai unor organizaţii non-guvernamentale.


 

18.02.2016

Restaurarea monumentului eroilor din oraşul Borşa

Ca urmare a unei activităţi de documentare în teren, consilierii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au constatat starea necorespunzătoare de întreţinere a monumentului eroilor din oraşul Borşa, jud. Maramureş.
La solicitarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, care a propus o serie de măsuri privind punerea în valoare a monumentului eroilor, primarul oraşului Borşa a dispus începerea lucrărilor de restaurare.
Cu prilejul lucrărilor de restaurare au fost îndepărtaţi arbuştii care au crescut în jurul monumentului central, a fost consolidat soclul şi au fost refacute elementelor decorative ale operei comemorative. De asemenea, s-a marcat corespunzător mormântul unui erou necunoscut, situat în faţa monumentului.
În locul respectiv au fost înhumaţi 152 de eroi care au murit în luptele din Primul Război Mondial, primăria oraşului Borşa desfăşurând activităţi comemorative cu prilejul Zilei Eroilor.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor salută demersul primăriei oraşului Borşa, care se înscrie pe linia respectului faţă valorile şi simbolurile trecutului, în contextul Centenarului Primului Război Mondial.


17.02.2016

Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova,
la Mormântul Ostaşului Necunoscut

 

Cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează în România, Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, a depus o coroană de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, simbolul eroilor anonimi care au murit pentru Întregirea României.
În prezent, colaborarea dintre România şi Republica Moldova în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război se realizează în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti, situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iaşi, la 3 martie 2012.
Pe teritoriul actual al Republicii Moldova, potrivit evidenţelor Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, sunt înhumaţi peste 8000 de eroi români, majoritatea morţi în Al Doilea Război Mondial. Mormintele eroilor români figurează în 378 de locuri de înhumare, pe raza a 286 de localităţi.
Cel mai mare loc de înhumare a eroilor români din Republica Moldova este la Ţiganca, amenajat prin implicarea financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi inaugurat în prezenţa Regelui Mihai, la 1 iunie 2006, cu prilejul Zilei Eroilor.
Până în prezent, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a restaurat, pe teritoriul Republicii Moldova, cimitirele eroilor români de la Cania, Feşteliţa, Neculăeuca, Micleuşeni şi Vărzăreşti, troiţa eroilor din Dealul Epurenilor şi a instalat o troiţă tradiţională în stil maramureşean la Vărvăreuca.


15.02.2016
Paşi prin istorie

Eroii polonezi de la Berbeşti


În decembrie 1918, un grup de militari polonezi a luptat în comuna Giuleşti, sat Berbeşti (jud. Maramureş), pentru a apăra podul localităţii de militarii ruşi bolşevizaţi.
Confruntarea s-a soldat cu cinci morţi în rândul militarilor polonezi.
Protopopul localităţii i-a înmormântat pe cei cinci eroi polonezi într-o groapă comună, în cimitirul satului. Însemnul de căpătâi comun s-a deteriorat odată cu trecerea timpului, în locul acestuia fiind dezvelită o troiţă tradiţională din lemn, în anul 2013.
Troiţa a fost realizată prin contribuţia financiară a cetăţeanului Laurenţiu Batin, fiind dezvelită „în memoria ostaşilor polonezi căzuţi în satul nostru în Primul Război Mondial şi a tuturor berbeştenilor căzuţi pentru întregirea neamului românesc”.
Ambasadorul Republicii Polonia în România a fost prezent la momentul inaugurării troiţei, depunând o coroană de flori în memoria eroilor polonezi.


Eroii români înhumaţi la Ghencea

 

 

La 21 ianuarie 1941, Horia Sima a ordonat startul rebeliunii pentru “biruinţa legionară”.
Civili înarmaţi au ocupat, în municipiul Bucureşti, Prefectura Poliţiei, alte clădiri publice şi particulare, şi au desfăşurat o presiune constantă asupra Poştei, Telefoanelor şi postului de Radio, militarii care au intervenit pentru asigurarea ordinii fiind înconjuraţi de grupuri de civili pentru a li se imobiliza capacitatea de acţiune.
Cel mai grav incident a avut loc la direcţia CFR, unde civili înarmaţi au încercat să-l asasineze pe colonelul Orezeanu, directorul general al CFR. Ofiţerul s-a baricadat în clădire, fiind salvat de armată, care a intervenit fără a deschide focul.
În noaptea de 22 spre 23 ianuarie 1941, militarii au primit ordinul să tragă asupra echipelor de legionari, în contextul în care grupe de civili înarmaţi au tras asupra unităţilor militare, care au încercat să intre în anumite obiective din Bucureşti, iar la mai multe tancuri, lipsite de sprijinul infanteriei, le-au fost blocate şenilele şi au fost incendiate.
La 25 ianuarie 1941, armata a raportat încheierea misiunii, cu preţul a 20 de militari morţi în municipiul Bucureşti şi 2 în provoncie (pe unii dintre militari, legionarii au turnat benzină, incediindu-i de vii), un număr de 51 de militari fiind răniţi.
Militarii români care au murit în misiune comandată pe raza municipiului Bucureşti în perioada 21-23 ianuarie 1941 au fost înhumaţi la Cimitirul militar Ghencea şi în alte şase locaţii din ţară, evidenţa nominală a acestora fiind următoarea:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Gradul

Locul înhumării

Anghel Marinescu

Plut. T.R.

comuna Şeica Mare, sat Buia, jud. Sibiu

Burcea Ştefan

Serg.

comuna Corbu Nou, jud. Olt

Constantin Grigorescu

Frt.

Bucureşti- Ghencea

Constantin Rădulescu

Cap.

Braşov

Dănescu Constantin

Mr.

Bucureşti-Ghencea

Dumitru Tărcatu

Sold

Bucureşti- Ghencea

Gabrian Florea

Frt.

Bucureşti-Ghencea

Gheorghe Mărgineanu

Cap.

Bucureşt- Ghencea

Ilie Dogaru

Serg.

Bucureşti- Ghencea

10 

Ilie Soare

Sold

comuna Humele, jud. Argeş

11 

Ion Grancea

Sold

Bucureşti- Ghencea

12 

Ion Oprea

Frt.

comuna Şeica Mare, sat Buia, jud. Sibiu

13 

Ion V.Dumitru

Serg. maj.

Bucureşti- Ghencea

14 

Marin Ionescu

Cpt.

comuna Găvana, jud. Argeş

15 

Radu Gh. Ion

Sold.

Bucureşti-Ghencea

16 

Sandu Voicu

Sold

Bucureşti- Ghencea

17 

Ştefan Vasile

Sold

Bucureşti- Ghencea

18 

Ştefănică Costache

Sold

Bucureşti- Ghencea

19 

Vasile Dinescu

Cap.

comuna Prundu, jud. Giurgiu

20 

Vasile Grecu

Sold

Bucureşti- Ghencea

Ulterior, la cimitirul militar Ghencea au fost amenajate 8 parcele ale eroilor în perioada 1941-1945, în cadrul acestora fiind înhumaţi militarii români care au fost răniţi pe Fronturile de Est şi de Vest, murind în spitalele de campanie din Bucureşti, militarii care au murit din cauza bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei şi cu prilejul luptelor cu armata germană în perioada 23-27 august 1944.
Cercetătorii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat în total 1.376 de eroi (1.283 identificaţi nominal şi 93 de eroi neidentificaţi) care au fost înhumaţi în parcelele eroilor din Cimitirul militar Ghencea în perioada 1941-1945.
Ulterior, osemintele a 269 de eroi au fost exhumate şi depuse într-un osuar, amenajat în anul 1987.
Evidenţa nominală a eroilor înhumaţi în Cimitirul militar Ghencea poate fi consultată la secţiunea Lista morţilor de război sau făcând click aici.




Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
vă reaminteşte că în perioada 20.11.2015 – 10.03.2016 se desfăşoară concursul Eroul meu de ieri şi de azi!

Aşteptăm participarea dumneavoastră!

Concursul cuprinde două cerinţe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanţii:

  • realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „ Eroul familiei mele şi trecutul ţării mele”;
  • redactarea unui eseu având ca temă „ Eroul familiei mele şi prezentul ţării mele”.

Vor fi declarate câştigătoare 7 lucrări (3 premii şi 4 menţiuni), care vor obţine cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câştigătorilor vor fi afişate pe site-ul instituţiei, începând cu data de 04.03.2016.

Premiile constau în cărţi cu tematică istorică, iar lucrările participanţilor vor fi expuse într-un stand, cu prilejul   Zilei Porţilor Deschiseorganizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în anul 2016, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol I din Capitală.

Pentru mai multe detalii privind condiţiile de participare, vă rugăm să consultaţi  Regulamentul Concursului.


25 ianuarie 2016
Paşi prin istorie

 

Eroii români de la Tighina

 



În contextul armistiţiului dintre Rusia şi Puterile Centrale, semnat în decembrie 1917, Sfatul Ţării, for cu rol legislativ, a solicitat armatei române, la 13 ianuarie 1918, să intervină în Basarabia pentru stoparea jafurilor şi distrugerilor care îi aveau ca autori pe militarii ruşi bolşevizaţi.
Considerându-se că oraşul Tighina, prin liniile ferate care îl legau de Iaşi şi Chişinău, reprezenta un punct strategic, lt. col. Macovescu, comandantul Detaşamentului 22, a primit misiunea de a elibera Tighina.
După pregătiri care s-au realizat în perioada 15-20 ianuarie 1918 şi completarea detaşamentului cu efective suplimentare, militari români au atact prin suprindere în dimineaţa zilei de 21 ianuarie 1918, eliberând oraşul după o luptă de cinci ore.
Militarii români au fost repartizaţi pentru a apăra gările şi punctele strategice din localităţile riverane Tighinei, un batalion fiind păstrat pentru a asigura paza şi ordinea în oraş.
Dispersarea trupelor române a permis bolşevicilor să treacă la contraofensivă, la 23 ianuarie 1918, punctul de plecare al acesteia fiind municipiul Tiraspol.
Unităţile române au fost surprinse, retrăgându-se în satul Beriozchi (aparţine în prezent de comuna Anenii Noi) şi regrupânduse ulterior în comuna Bulboaca.
O Companie din Regimentul 37 Mehedinţi, formată din 3 ofiţeri şi 62 de soldaţi, condusă de maiorul invalid Anghel Ciucu, a rămas pe poziţii. Militarii români au luptat baricadaţi timp de trei zile împotriva bolşevicilor, deşi au fost depăşiţi numeric.
Unităţile române regrupate la Bulboaca, compuse din 7 batalioane şi trei baterii de artilerie, au contraatacat la 25 ianuarie 1918, înaintând în direcţia Tighina în trei coloane, cea mai puternică fiind coloana centrală. După cinci ore de luptă, infanteriştii români au intrat în oraş, militarii bolşevici fiind aruncaţi dincolo de Nistru.
Pierderile unităţilor române au fost de 3 ofiţeri şi 138 de soldaţi.
La Tighina, în suburbia Borisovka, în apropierea cimitirului civil, au fost înhumaţi 159 de prizonieri români din armata austro-ungară (2 identificaţi şi 157 neidentificaţi nominal) care au murit în captivitatea rusă.
În Cimitirul eroilor de la Tighina au mai fost înhumaţi eroi români, morţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei şi în spitalele de campanie, în Campania din anul 1941, dar şi prizonieri de război sovietici.
În noiembrie 1942, documentele menţionează existenţa la Tighina a cimitirului eroilor General Dragalina, pe suprafaţa căruia au fost inventariate 365 de morminte de război, după cum urmează:

  • 338 morminte ale militarilor români (328 identificaţi şi 10 neidentificaţi);
  • 14 morminte civile;
  • 13 morminte ale prizonierilor sovietici.

Militarii români au fost înhumaţi în perioada 17 august 1941 – 30 august 1942, provenind din regimentele 2, 4, 6, 10, 13, 14, 16, 27 şi 37 Dorobanţi, 3, 7, 17, 24, 27, 37 şi 39 Infanterie, 1, 3, 6 şi 8 Vânători.
În anul 1943, Aşezământul Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor a fost de acord cu proiectul primăriei Tighina de a dezafecta cimitirului eroilor, osemintele urmând a fi centralizate într-un osuar din altă locaţie. Din păcate, ruperea frontului nu a mai permis punerea în aplicare a planului.
În februarie 2007, autorităţile transnistrene au smuls crucile eroilor şi au nivelat cu buldozerul Cimitirul eroilor General Dragalina, intenţionând să amenajaze în locul respectiv un memorial dedicat militarilor ruşi.
La protestele Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ale Ministerului Afacerilor Externe al României şi ca urmare a intervenţiei OSCE, autorităţile transnitrene au inaugurat pe locul Cimitirul eroilor General Dragalina, la 7 octombrie 2008 (cu prilejul aniversării a 600 de ani de atestare istorică a municipiului Tighina), un Complex istorico – militar al ostaşului rus, în cadrul acestuia fiind reamenajate, pe cinci rânduri, şi 33 de cruci ale eroilor români.
În faţa parcelei eroilor români, o placă tombală din marmură neagră aminteşte în limbile română şi rusă de sacrificiul eroilor români din Al Doilea Război Mondial: Ofiţerilor şi soldaţilor români, căzuţi şi înhumaţi în oraşul Bender, în anii 1941-1944, înmormântaţi în acest cimitir.
Lista morţilor de război români înhumaţi în Cimitirul eroilor General Dragalina din municipiul Tighina poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război, sau făcând click aici.


21.01.2016
Paşi prin istorie


Eroii români de la Weil am Rhein


Militarii germani au intrat defilând în Bucureşti, la 6 decembrie 1916, feldmareşalul Mackensen (1849-1945) supraveghind deplasarea trupelor, în timp ce guvernul român s-a retras la Iaşi, începând cu 3 decembrie 1916.
Cercul Militar şi Hotelul Imperial (aflat în apropierea Palatului Regal, fiind demolat ulterior prin extinderea acestuia) au devenit locuri de detenţie pentru prizonierii români de război.
Dacă ofiţerii au fost internaţi şi interogaţi la Cercul Militar, o serie de politicieni, funcţionari din administraţie, profesori, preoţi sau ziarişti au fost închişi la Hotelul Imperial, fiind obligaţi să-şi plătească, cu banii primiţi de la familii, cheltuielile de curăţenie şi de asigurare a hranei.
Militarii şi civilii internaţi la Bucureşti au fost folosiţi de feldmareşalul Mackensen ca un element de presiune pentru guvernul român, dorind să se asigure că prizonierii germani din lagărele administrate de partea română vor fi trataţi corespunzător.
În condiţiile în care iarna din anii 1916-1917 nu a fost una uşoară, mai mulţi prizonieri germani internaţi în Moldova au murit din cauza frigului, partea română fiind acuzată de premeditare (rapoartele ulterioare realizate de echipele de control ale Comitetului Internaţional al Crucii Roşii nu au confirmat acuzaţia).
Necunoscând realitatea din lagărele prizonierilor germani din România, administraţia germană a dispus ca internaţii civili din Bucureşti să fie transferaţi în lagărul din comuna Săveni, jud. Ialomiţa (deplasarea s-a realizat cu bagajele depozitate în patru camioane trase de boi), iar militarii au fost transferaţi în lagărele din vestul Europei, fiind obligaţi să parcurgă distanţei lungi pe jos, inclusiv de la locul unde se afla amplasat lagărul şi până la locul unde au lucrat sub supraveghere.
În această situaţie s-au aflat şi prizonierii de război români care s-au deplasat în localitatea Haltingen (în prezent devenită cartier al oraşului Weil am Rhein). 54 de prizonieri români au murit lucrând la amenajarea unei căi ferate, majoritatea în perioada ianuarie-martie 1917, fiind înmormântaţi individual în vestul cartierului Haltingen, la marginea unei păduri.
Numele eroilor români au fost inscripţionate pe cruci din lemn, însă materialul lemons nu a rezistat trecerii timpului.
În anul 2007, cercetătorii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au identificat necropola în teren, aceasta fiind împrejmuită cu un zid din piatră cubică, înalt de 0.60 m. Accesul se realiza pe o poartă metalică, până la monumental central ajungându-se pe o alee compusă din plăci din granit. Pe monumental central, înalt de 1,12 m, sunt inscripţionate cuvintele: „AICI ODIHNESC / 54 DE MILITARI / ROMÂNI DIN/ RĂZBOIUL / 1914-1916“.
Cu sprijinul primăriei din Weil am Rhein şi a Consulatului României la Strasbourg, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a reamanajat cimitirul eroilor români din cartierul Haltingen. În acest context, o troiţă tradiţională în stil maramureşean, realizată de meşterul popular Ilie Benţa, a fost montată în centrul parcelei, iar pe două plăci din bronz, fixate de o parte şi de alta a monumentului central, s-au inscripţionat numele celor 54 de eroi români.
Cimitirul eroilor români de la Weil am Rhein a fost reinaugurat la 7 iunie 2008, în cadrul unui ceremonial militar şi religios.
Lista erorilor români înhumaţi la Weil am Rhein poate fi consultată pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, la secţiunea Lista morţilor de război, sau făcând click aici.


Veteran de razboi sărbătorit la împlinirea a 101 ani

 

Joi, 21 ianuarie 2016, domnul Ilie Voinescu – veteran din cel de-al Doilea Război Mondial – a fost sărbătorit la împlinirea a 101 ani.

Cu acest prilej, generalul (în retragere) profesor Constantin Ispas, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război (filiala Gorj), colonelul Constantin Ilie, comandantul Centrului Militar Judeţean Gorj, comandorul inginer Ion Bălcău şi maiorul Dorin Dumitru, reprezentanţii Garnizoanei Târgu Jiu, precum şi Marian Rotaru, primarul comunei Leleşti au fost alături de veteranul de război Ilie Voinescu.

În semn de recunoaştere şi apreciere a sacrificiului făcut pe timpul acţiunilor militare la care a participat în acele vremuri de grele încleştări, veteranul de război a fost înaintat succesiv la gradul de locotenent în retragere şi a primit diplome aniversare semnate de către secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, doaman Otilia Sava şi de către comandantul Garnizoanei Târgu Jiu, colonelul inginer Marin Bran.

Locotenentul în retragere Ilie Voinescu a participat în cel de-al Doilea Război Mondial la campaniile duse de armata română, fiind decorat cu medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial 1941-1944”.

Înainte de despărţire, respectabilul veteran, cu emoţie în glas, a mulţumit oaspeţilor că i-au fost alături în această zi importantă pentru el şi le-a promis că la împlinirea a 102 de ani îi va aştepta pregătit de sărbătoare.

La mulţi ani, domnule locotenent în retragere! Respect pentru sacrificiul făcut în slujba ţării!

 

Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“

CUNOAŞTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor anunţă lansarea celei de-a doua serii de întrebări din cadrul concursului online "Să nu ne uităm eroii!" Vă aşteptăm să participaţi la concurs!

Vă aşteptăm să participaţi la concurs!

 

 

 

 


Portretul lunii ianuarie
Plutonierul major pilot Constantin OBRETCOVICI

Faptele aviatorilor români în anii războiului de reîntregire, patriotismul lor impresionant au fost plătite, adesea, cu multe jertfe. Între acestea se numără şi cea a tânărului Constantin Obretcovici – plutonier major pilot. A fost un exemplu pilduitor de eroism pentru camarazii săi din Corpul de Aviaţie român.

S-a născut într-o familie modestă, la 5 noimebrie 1889, în Bucureşti. După absolvirea gimnaziului, a urmat o şcoală de meserii. La 1 noiembrie 1910 a îmbrăcat uniforma militară, fiind repartizat la Regimentul 2 artilerie. La 16 mai 1911 a fost avansat la gradul de brigadier, iar la 21 iunie, prin Ordinul de Zi nr. 434/1911, a fost numit brigadier ochitor.

Continuă să se instruiască cu multă perseverenţă urmând ca la 10 mai 1912 să fie avansat la gradul de sergent. A făcut campania din Bulgaria la partea activă a Regimentului 2 artilerie, Bateria a 4-a, în perioada 22 iunie – 2 august 1913.

Prin Ordinul de Zi nr. 1319/1914 a fost avansat la gradul de sergent instructor, fiind reangajat în armată. La 1 octombrie 1914 a fost avansat la gradul de plutonier.

Foaia calificativă din perioada 1 noiembrie 1913 – 31 octombrie 1914, cuprinde următoarele notări ale colonelului Georgescu, comandantul Regimentului 2 artilerie: „Sănătos, rezistent, se prezintă bine. În primul an de reangajare ca sergent instructor a luat parte activă la toate serviciile în baterie, atât în instrucţie, dovedind că aplică şi cunoaşte bine regulamentele armatei. Bun instructor, fiind însărcinat cu instruirea recruţilor şi practica ochirii. A avut rezultate bune. Muncitor, foarte disciplinat, are cunoştinţe bune şi cunoaşte regulamentele armatei.“ ...mai mult


actualitate

- Arhivă evenimente -

     

Copyright 2006 Oficiul Naional pentru Cultul Eroilor