Informatii despre Castelul Tepes
  English
version
English
O.N.C.E.
Actualitate
Flash news

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
Conducere
Sediu - Castelul Ţepeş
Legislaţie
Informaţii de interes public
Buletin informativ
Fişe de evidenţă


Cimitire de onoare
Mausolee
Mormântul Ostaşului Necunoscut
Monumente
Lista morţilor de război

Arhivă evenimente
Paşi prin istorie
Proiecte
Raport anual

Utilitate publică
Manual strămutări

Arhiva foto
Achiziţii
Diplome de excelenţă
Anunţuri
Download
Tabere de voluntari
Vitrina de carte
Legături utile


HOME      CONTACT

 

 





Evidenţa, pe judeţe, a mormintelor şi operelor comemorative de război

 Monumente în suferinţă

  Portrete de eroi

  Prietenii ne scriu


DOCUMENTARE

Ostffyasszonyfa, Ungaria

Cultul Eroilor

Cimitirul de la Ţiganca, Republica Moldova

Lagărul de la Tuchola

Lagărul de la Karaganda, Kazahstan

 




CALENDAR ISTORIC

SEPTEMBRIE (RĂPCIUNE)

1 Al Doilea Război Mondial : Germania atacă Polonia (1939)

Primul Război Mondial : Bulgaria atacă elementele înaintate ale armatei române române în Cadrilater (1916)

− Bulgaria şi Turcia declară război României (1916)

− Ziua informaticienilor militari români

− Ziua diplomaţiei române

2Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie şi Franţa declară război Germaniei (1939)

3 Al Doilea Război Mondial : locotenentul Alexandru Stârcea şi adjutantul Ion Tomag, la bordul unui IAR 38, mor după o luptă aerienă cu aviaţia sovietică în zona localităţii Slavianskaia, în sudul Kubanului (1942)

Italia capitulează (1943)

intră în vigoare Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (1953)

4Primul Război Mondial: se încheie Bătălia de la Bazargic. Trupele române se retrag, oraşul fiind ocupat de armatele germane, bulgare şi turce (1916

Al Doilea Război Mondial : începe lupta de la Stalingrad, actual Volgograd (1942)

Ziua Tipografilor Militari

5 Primul Război Mondial :locotenentul (r) Victor Ioachimovici (1887-1916) se sinucide la Turtucaia, refuzând să devină prizonierul bulgarilor (în memoria acestuia, avocatul Victor Ioachimovici a dezvelit, la 13 octombrie 1929, în cimitirul bucureştean Bellu un monument comemorativ)

Al Doilea Război Mondial : începe c ontraofensiva trupelor germane şi ungare în podişul transilvan (1944)

6Primul Război Mondial: militarii români rămân fără muniţie la Turtucaia, după cinci zile de luptă. 28.000 de soldaţi şi 480 de ofiţeri români sunt luaţi prizonieri de armata bulgară; 160 de ofiţeri şi 6000 de soldaţi români mor sau sunt răniţi în luptă; alţi 5.500 de militari români ies din încercuire şi se retrag la nordul Dunării (1916)

regele Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai (1940)

Al Doilea Război Mondial : aspirantul Cornel Zlatian şi doi caporali împing cu barca o mină, travers de portul Reni la malul drept. Explozia minei îi omoară pe toţi trei (1941)

Armata a IV-a română opreşte ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei (1944)

7 se naşte Maria Drăgescu (1912-2013) pilot în escadrila sanitară din Al Doilea Război Mondial, supranumită Escadrila Albă, în care s-a înrolat în iunie 1940, alături de Nadia Russo, Virginia Duţescu şi Virginia Thomas. A participat la salvarea a peste 1500 de militari răniţi. A fost distinsă cu Medalia şi Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, clasa Crucea de Aur; Ordinul Crucea Regina Maria cu spade, clasa a III-a, Ordinul Virtutea Aeronautică cu spade, cu prima baretă, clasa Crucea de Aur; Ordinul Steaua României în grad de Cavaler. La împlinirea vârstei de 100 de ani, a fost decorată cu Emblema Onoarea Armatei României, cu însemne de pace, pentru întreaga activitate şi pentru merite deosebite care au contribuit la ridicarea prestigiului armatei.

România se proclamă neutră faţă de Al Doilea Război Mondial (1939)

Se dezveleşte Monumentul eroilor români din oraşul Liteni, jud. Suceava (1923)

Bulgaria anexează Cadrilaterul (1940)

Înainteprăznuirea Naşterii Maicii Domnului

8 armata ungară masacrează 11 români (două femei şi nouă bărbaţi) în comuna Nuşfalău, jud. Sălaj (1940)

Al Doilea Război Mondial – începe Bătălia Leningradului, în prezent Sankt Petersburg (1941)

Armata a 4-a română opreşte trupele germane şi ungare pe aliniamentul Sighişoara, Ormeniş, Târnăveni, Veseuşi, Alecuş, Gacova (1944)

Naşterea Maicii Domnului

9Primul Război Mondial: 2.858 de militari români din Regimentul 48 Infanterie mor eroic în lupta de noapte de la Dealul Dăii, jud. Sibiu (1916)

asasinatele horthyste din comuna Treznea, jud. Salaj: sunt masacraţi 87 de români şi 6 evrei cu focuri de mitralieră, străpunşi cu săbiile sau cu baionetele (1940)

Al Doilea Război Mondial : aliaţii debarcă pe frontul italian, la Salerno (1943)
10Avram Iancu (n. 1824), Craiul Munţilor şi conducătorul Revoluţiei române din 1847-1848 din Transilvania, moare în localitatea Baia de Criş, jud. Hunedoara (1872)

Austria semnează tratatul de la Saint Germain cu Puterile aliate, recunoscând independenţa Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi Ungariei, precum şi apartenenţa Bucovinei la România şi a Tirolului de Sud la Italia (1919).

11Primul Război Mondial: se încheie Bătălia de la Cireşoaia. Au murit în luptă scriitorul şi istoricul voluntar bucovinean Ion Gramadă, locotenentul Gheorghe Ioan Prioteasa din Regimentul 43 Infanterie şi 512 soldati din cadrul Regimentului 15 Infanterie Razboieni (1917)

Al Doilea Război Mondial : unităţile germane şi ungare declanşează acţiuni ofensive repetate pentru ocuparea municipiul Timişoara, apărată de Divizia 9 Cavalerie română (1944)

12Primul Război Mondial: se încheie Bătălia de la Cireşoaia, soldată cu eşecul armatei româno-ruse, ultima bătălie importantă pe frontul românesc în Campania anului 1917
se înfiinţează Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război (1919), Regina Maria a României fiind preşedinte de onoare, funcţia de preşedinte executiv revenindu-i lui Miron Cristea, Episcop de Caransebeş, Mitropolit primat şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române din anul 1925

13România semnează armistiţiul cu Naţiunile Unite (1944)

− Ziua Pompierilor

Al Doilea Război Mondial : moare generalul Grigore Bălan (1896 - 1944), primul general român căzut la datorie pentru eliberarea Ardealului de Nord, anexat de Ungaria prin Dictatul de la Viena (1940)

13/14armata ungară masacrează 157 de români în comuna Ip, jud. Sălaj (1940)

14Primul Război Mondial: armata română din Dobrogea se retrage pe linia Rasova-Cobadin-Tuzla (1916)

se încheie Bătălia de le Merişor - Petroşani. Trupele române se retrag de pe linia frontului (1916)

trupele franco-elene au atacat poziţiile bulgare pe frontul de la Salonic, capturând 3.000 de prizonieri (1918)

s e inaugurează „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman, Munţii Bucegi (1928). Construit în perioada 1926-1928, din iniţiativa Reginei Maria, monumentul istoric este dedicat eroilor români căzuţi în Războiul pentru Întregirea Neamului Românesc

Înălţarea Sfintei Cruci

16 Primul Război Mondial: se încheie Bătălia de pe linia Rasova-Cobadin-Topraisar-Tuzla, trupele române respingând ofensiva germano-bulgaro-turcă (1916)

17Al Doilea Război Mondial: Armata a 4-a română începe lupte foarte grele pentru forţarea Mureşului în zona Oarba de Mureş - Dealul Sângiorgiu- Iernut

18Se sfinţeşte Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti (1938)

Al Doilea Război Mondial : Armata română respinge atacul unităţilor germane şi ungare asupra municipiului Timişoara, cu preţul a 352 de militari (1944)

se inaugurează Monumentul Ostaşului Român din oraşul Sf. Gheorghe, jud. Covasna (1974).

19 se doboară primului avion inamic, pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata a 3-a română cu o baterie de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene propriu-zise (calibru 75 mm Deport) şi nu cu tunuri terestre adaptate

se inaugurează Monumentul eroilor Diviziei I Cavalerie de la Oituz, ex-Grozeşti, jud. Bacău, în prezenţa regelui Carol al II-lea (1931)

Zilei Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene

– Ziua Bucureştiului

20Primul Război Mondial: se încheie Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune a armatei române pe frontul din Transilvania (1916)

21 se inaugurează Monumentul Eroilor din municipiul Roşiorii de Vede, jud. Teleorman, operă a sculptorului Dumitru Măţăoanu (1927)

se inaugurează Cimitirului Românesc de Onoare din comuna Vărzăreşti, raion Nisporeni, Republica Moldova . Proiectul de reconstrucţie a necropolei de război, în care sunt înhumaţi 178 de militari români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, în vara anului 1941, s-a desfăşurat în perioada noiembrie 2009-septembrie 2010, prin implicarea financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Consiliul Raional Nisporeni, Primăria Comunei Vărzăreşti şi Societatea Ginta Latina, filialele Sângeorz-Băi şi Nisporeni (2010)

m oare, în Irak, sublocotenentul post-mortem Ioan Dumitru Grosaru (1972 - 2007). În timpul unei misiuni de patrulare, TAB-ul în care se afla a fost distrus de un dispozitiv explozibil improvizat. Sublocotenentul a fost decorat cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler pentru militari, cu însemn de război.

Ziua Internaţională a Păcii

22 Al Doilea Război Mondial: Armata română eliberează municipiul Arad (1944)

22/23 Mormântul Ostaşului Necunoscut al României este strămutat, noaptea, la Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti (1958)

24 s e dezveleşte Statuia eroilor Regimentului 2 Grăniceri din municipiul Fălticeni, jud. Suceava (1922)

25 Primul Război Mondial : Bucureştii sunt bombardaţi de aviaţia inamică (1916)

Armata română reocupă oraşul Petroşani după o puternică contraofensivă (1916)

26 se inaugurează monumentului ridicat la Regimentul 4 Argeş din Piteşti, în memoria a 20 de ofiţeri şi 2.300 de soldaţi argeşeni morţi în războiul de Întregire a României (1926)

se sfinţeşte troiţa eroilor din comuna Prigor, jud. Caraş Severin (1931)

27 moare regele Carol I al României după o domnie de 48 de ani, fiind succedat de Ferdinand I al României (1914)

se dezveleşte, în municipiul Baia Mare, troiţa eroilor jandarmi, căzuţi la datorie (2005)

28Regele Ferdinand urcă pe tron în calitate de nepot şi succesor al regelui Carol I (1914)

Primul Război Mondial : începe prima bătălie de la Oituz. Trupele române, comandate de generalul Eremia Grigorescu (1863-1919), rezistă eroic, oprind înaintarea armatei germane (1916)

se încheie Bătălia de la Sibiu. Armata română este forţată să se retragă (1916)

Bulgaria semnează actul de capitulare la Salonic (1918)

se dezveleşte monumentul eroilor vlăşceni (autor I. Pantazi) din comuna Drăgăneşti-Vlaşca, jud. Teleorman (1930)

Al Doilea Război Mondial : Bătălia Varşoviei se soldează cu capitularea armatei poloneze. Guvernul polonez şi o parte din forţele armate merg în exil, inclusiv în România (1939)

Societatea Tricolorul a veteranilor de război români din regiunea Cernăuţi dezveleşte la Herţa (1942) o troiţă comemorativă în memoria căpitanului Ion Boroş, căzut la datorie în ziua de 29 iunie 1940, împuşcat de militarii sovietici

Vânătorii de munte români eliberează municipiul Târgu Mureş (1944)

Armata a 4-a română a înregistrat, după 7 zile de luptă (1944), în zona Dealului Sângeorgiu pierderi de 6.753 militari (897 morţi, 4.118 răniţi şi 1.738 dispăruţi)

30Primul Război Mondial: începe Bătălia de la Predeal, soldată cu eşecul armatelor germane şi austro-ungare de a rupe linia română a frontului (1916)

Parlamentul României adoptă Legea nr. 379 /2003, privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război

CÂND EROII NE VORBESC, NOI ÎI ASCULTĂM!

 

"Pentru onoarea patriei și a drapelului,

pentru făurirea unității României,

noi am apărat pământul sfânt al țării,

lăsându-vă vouă,

generațiile viitoare,

o națiune liberă și independentă"

"Ne plecăm cu venerație

în fața sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului,

apărători demni și viteji ai ființei noastre naționale,

iar la chemarea patriei

vom ști să ne jertfim și noi

pentru păstrarea independenței și suveranității României"

La Mausoleul Eroilor Români de la Mateiaș și la Cimitirul de Onoare Internațional din comuna Lerești, județul Argeș s-au desfășurat vineri 23 septembrie, ceremonii de comemorare a eroilor români și străini care au luptat și au căzut eroic în luptele din zona cu o sută de ani în urmă, în toamna anului 1916.

La manifestarea de la Cimitirul de Onoare Internațional din comuna Lerești s-a desfășurat o ceremonie militară în cadrul căreia s-a păstrat un moment de reculegere și au fost depuse coroane de flori în memoria eroilor români și străini care își dorm somnul veșnic în această necropolă. De asemenea, elevi ai Colegiului Național Militar “Dimitrie Cantemir” au susținut un moment artistic la finalul căruia, împreună cu elevi ai Școlii Militare de Maiștrii Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre “Basarab I” și elevi ai școlii din comuna Lerești au aprins candele pe mormintele eroilor și au depus coroane de flori pe crucile acestora.

Începând cu ora 13.00, la Mausoleul Eroilor Români de la Mateiaș a avut loc o ceremonie comemorativă la care a participat și a depus o coroană de flori președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis. În semn de adâncă recunoștință pentru eroii români căzuți în zonă, președintele a ținut un discurs în cuprinsul căruia a subliniat obligația morală a generației actuale de a duce mai departe proiectul de țar㠖 o Românie prosperă și democrată în context european – a cărui temelie a fost pusă de eroii români care au murit în lupte acum 100 de ani. Participanții la eveniment au păstrat un moment de reculegere și au aprins candele pentru cinstirea jertfei și liniștea sufletelor eroilor români care și-au dat viața pentru țară în Primul Război Mondial. La final, asociațiile de reconstituire istorico-militar㠖 “Tradiția Militar㔠și “6 Dorobanți” – au executat exerciții de mânuire de arme specifice epocii.

Primul Război Mondial a reprezentat un moment de cotitură în istoria statului roman care a făcut posibilă împlinirea idealul nostru național: realizarea Marii Uniri. Istoria consemnează că nicio circumstanță internațională favorabilă nu ar fi condus la acest rezultat pentru România fără curajul, devotamentul și sacrificiul a sute de mii de eroi români. Un număr impresionant dintre aceștia și-au pierdut viața în luptele din zona Argeșului și își dorm somnul de veci în Mausoleul de la Mateiaș și în Cimitirul de Onoare Internațional de la Lerești.

 


Manifestări dedicate Centenarului Primului Război Mondial, la Lerești și Mateiaș



Vineri, 23 septembrie, de la ora 9.45, în Cimitirul de Onoare Internațional al Eroilor, situat în localitatea Lerești, județul Argeș, se va desfășura o ceremonie militară în cadrul căreia va fi păstrat un moment de reculegere și vor fi depuse coroane de flori în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial.  

De asemenea, elevi ai Colegiului Național Militar ”Dimitrie Cantemir” vor recita poezii, iar la finalul activității, împreună cu elevi ai Școlii Militare de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Terestre „Basarab I“ și elevi din localitatea Lerești, vor aprinde candele la mormintele eroilor căzuți pentru reîntregirea neamului.

Începând cu ora 13.00, la Mausoleul Eroilor români de la Mateiaș, ridicat în comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, va avea loc o manifestare comemorativă care va cuprinde, printre altele, depunerea unei coroane de flori, păstrarea unui moment de reculegere și aprinderea unor candele în memoria militarilor care și-au dat viața pentru țară în Primul Război Mondial.

Asociații de profil vor susține, în încheiere, un moment de reconstituire istorico-militară.

Ministerul Apărării Naționale îi invită pe cetățeni să asiste la toate aceste activități de comemorare a eroilor Primului Război Mondial, organizate la inițiativa Primăriei municipiului Câmpulung și a Primăriei comunei Lerești.

România Întregită s-a clădit, în principal, prin sacrificiul ostașilor căzuți pe câmpurile de bătălie din țară sau pieriți în prizonierat, eroi care au pus binele națiunii mai presus de propria lor viață.

Peste 330.000 de militari români și-au pierdut viața în urma acestei conflagrații mondiale, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populației, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupație.

În Cimitirul de Onoare Internațional din localitatea Lerești sunt înhumați 94 de militari germani, 73 de militari austrieci și 316 militari români. De asemenea, există și 246 de morminte cu militari a căror identitate nu este cunoscută.  

În criptele Mausoleului Eroilor români de la Mateiaș sunt depuse osemintele a peste 2300 de militari români. Edificiul a fost construit între anii 1928 și 1940, prin grija Societății „Cultul Eroilor“.


PREȘEDINTELE FRANȚEI LA MORMÂNTUL OSTAȘULUI NECUNOSCUT

Marți, 13 septembrie 2016, președintele Republicii Franceze, domnul Francois Hollande s-a aflat într-o vizită oficială în România în cadrul căreia a exprimat disponibilitatea autorităților franceze și a poporului francez de a dezvolta colaborarea cu țara noastră atât în plan bilateral, în zone de cooperare specifice, cât și în context european.
Cu acest prilej, începând cu ora 9.00, președintele Franței a participat, în Parcul Carol I din București, la o ceremonie de cinstire a sacrificiului militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea țării.
După ce a salutat Garda de Onoare, Francois Hollande a depus o coroană de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut și a semnat în cartea de onoare a Regimentului 30 Gard㠄Mihai Viteazul”.

***

După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franței, a decis să înalțe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă. În semn de veșnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulți, căzuți pentru întregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostașii anonimi de la Mărășești, Mărăști, Oituz, Târgu-Ocna, Jiu, Prahova, București, Dobrogea, Ardeal și Basarabia. Sicriul cu rămășițele pământești ale eroului necunoscut a fost desemnat în cadrul unei ceremonii solemne la Mărășești, fiind apoi adus la București și depus în cripta special amenajată din Parcul Carol I unde se află și astăzi


Împlinirea a 97 de ani de la înființarea Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”

 

Imediat după Primul Război Mondial, la inițiativa generalului Arthur Văitoianu, lua ființă, prin Decretul Regal nr. 4106 din 12 septembrie 1919, Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război”, scopul acestei instituții, aflată sub patronajul Reginei Maria, fiind acela de a identifica, centraliza și amenaja pe teritoriul României, mormintele tuturor ostașilor români sau străini căzuți în timpul și din cauza Marelui Război.
Înființarea acestei instituții era o datorie morală a statului român față de memoria celor aproximativ 330.000 militari români morți în prima conflagrație mondială, sacrificiul acestora stând, de altfel, la baza desăvârșirii unității naționale a românilor, înfăptuită prin actele de unire de la Chișinău (27.03.1918), Cernăuți (28.11.1918) și Alba Iulia (01.12.1918), și consființită de jure în urma acordurilor de pace semnate de România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (din anii 1919-1920).
De-a lungul unei existențe de 29 de ani (1919-1948), Societatea, care a funcționat sub mai multe denumiri - Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (1919-1927), Societatea „Cultul Eroilor” (1927-1940), Așezământul Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor (1940-1947) și Așezământul „Cultul Eroilor” (1947-1948) - , s-a ocupat în mod direct de amenajarea a 118 cimitire de onoare, 84 cripte, 13 mausolee, 503 troițe și, nu în ultimul rând, de identificarea și amenajarea, peste hotarele țării, a peste 500.000 morminte de eroi români, câștigându-și în acest fel un loc de frunte în istoria instituțiilor reprezentative ale statului român.
Problematica cultului eroilor, politizată de către autoritățile comuniste și căzută în desuetudine în perioada anilor 1948-1989, a fost relansată după Revoluția din 22 decembrie 1989, odată cu reintroducerea în sistemul de valori ale societății românești a tradițiilor militare interbelice.
În acest context, în anul 2003 a fost elaborată o nouă legislație în domeniul mormintelor de război, și anume Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, cu completările și modificările ulterioare, iar în anul 2004, prin Hotărârea Guvernului nr. 635 din 29 aprilie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, a luat ființă Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, continuatorul de drept al Societății, fapt consființit din punct de vedere legal prin prevederile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 286 din 19.11.2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 379 din 30 septembrie 2003.


 

Dealul Merezi – groapa comună a eroilor din Regimentul 2 Vâlcea

Regimentul 2 Vâlcea a realizat o recunoaștere ofensivă în direcția satului Orlat, la 22 septembrie 1916.
După ce au luptat la baionetă cu militarii germani din Regimental 88 Infanterie, militarii români s-au retras în direcția comunei Gura Râului.
În luptele de la Orlat, o subunitate din Regimentul 2 Vâlcea a luptat până la sacrificiu pe Dealul Merezi, situat în apropierea orașului Săliște, sat Fântânele (ex-Cacova). Militarii români au rămas fără contact direct cu propriul regiment , fiind încercuiți pe timpul nopții pe un teren muntos.
În luptele din timpul nopții s-au remarcat prin vitejie frații Vasile și Gavril Godeanu, ambii sublocotenenții în rezervă. Vasile Godeanu a murit în lupta cu unitățile germane, subunitatea pe care o conducea fiind depășită numeric și tehnic de germani, în pofida ajutorului primit de la locuitorii din satul Fântânele.
Sublocotenentul în rezervă Vasile Godeanu s-a născut în comuna Lădești, satul Nisipi (jud. Vâlcea), fiind învățător în momentul în care a fost încorporat. Fratele acestuia, Gavril Godeanu, a fost luat prizonier în luptele de pe Dealul Merezi, fiind internat în lagărul de prizonieri din orașul german Krefeld. A fost eliberat și s-a întors în România, în septembrie 1917, fiind remobilizat în cadrul armatei române.
Trupurile celor 75 de eroi români din Regimentul 2 Vâlcea au fost înhumate de locuitorii satului Fântânele, din ordinul jandarmeriei ungare, în tranșeele în care au murit. În anul 1923, locuitorii satului F ântânele au exhumat osemintele celor 75 de eroi, reînhumându-le într-un mormânt comun, amplasat pe platoul Augur, situat pe dealul Merezi, însă mult mai aproape de sat.
Anual, locuitorii din Fântânele au depus flori la mormântul comun al eroilor Regimentului Vâlcea nr. 2, prilej de a fi cântate versurile rapsodului popular Stana Miclăuș – intitulate Versurile eroilor din Regimentul 2 Vâlcea.
În anul 1973, un grup de inițiativă din satul Fântânele, sprijinit de consiliul local, a împrejmuit mormântul comun de pe platoul Augur și au montat, pe un bloc din piatră, o placă din bronz.
În anul 1976, prin munca voluntară a locuitorilor din satul Fântânele, sprijiniți de consiliul local, s-a amenajat, la câteva sute de metri de platoul Augur, un monument dedicat eroilor satului Fântânele (8 eroi din Primul Război Mondial și 15 eroi din Al Doilea Război Mondial) și a celor 75 de eroi din Regimentul 2 Vâlcea.
Opera comemorativă a fost inaugurată la 28 decembrie 1978, inscripția de pe monument amintind de sacrificial eroilor din Regimentul 2 Vâlcea: Spuneți generațiilor viitoare că noi am făcut suprema jertfă pe câmpul de luptă pentru unitatea națională a poporului roman ; Recunoștință ostașilor Regimentului 2 Vâlcea, căzuți eroic în lupta de la Dealul Merezi – septembrie 1916 – pentru desăvârșirea unității de stat a României.


 

Monumentele Marelui Război

 

În contextul Centenarului intrării României în Primul Război Mondial, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a editat albumul Monumentele Marelui Război, tipărit în condiții grafice deosebite de Centrul Tehnic Editorial al Armatei, prima lucrare de mari dimensiuni realizată pe această temă în România, în acest an.
În album sunt incluse scurte descrieri și fotografiile a peste 400 de opere comemorative de război, care au fost dezvelite în 41 de județe ale României și în municipiul București, în memoria eroilor care au murit în luptă sau în prizonierat.
Cuvântul înainte, pe care îl redăm integral, îi aparține doamnei Otilia Sava, secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului:

Armata română înainta în Transilvania, în noaptea de 27 spre 28 august 1916, pentru a realiza unirea românilor, Regele Ferdinand I (1914 - 1927) îmbărbătându-i pe soldați cu gândul la victorie:
„Pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credința neclintită în menirea lui.
Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei.
Cu Dumnezeu înainte!”
De la proclamația Regelui Ferdinand I s-a scurs un veac, iar România a aniversat, la 28 august 2016, 100 de ani de la intrarea în Primul Război Mondial (1916-1919).
Astfel, Ministerul Apărării Naționale a organizat o activitate comemorativă solemnă, desfășurată simultan în 100 de municipii și orașe din toate județele României și din municipiul București, numele a 30.000 de eroi români, morți în luptă sau în prizonierat, fiind citite la 100 de monumente și cimitire ale eroilor, de militari din cadrul a 100 de unități militare.
Cu acest prilej, Centenarul Marelui Război a devenit un moment care ne-a îndemnat la meditație.
În primul rând, gândurile noastre s-au îndreptat spre sufletele celor peste 300.000 de militari români, morți în luptă sau în prizonierat, toți punând interesul Patriei mai presus decât propria lor existență. Ei sunt eroii României Mari, caractere curate care au luptat pentru realizarea unui ideal național: Întregirea țării.
În al doilea rând, „sufletele eroilor noștri și-au croit drum spr e faim㠔, a afirmat, pe bună dreptate, Regina Maria (1914-1927). O faimă care nu a fost ignorată de contemporani. Încă din timpul Marelui Război și mai ales în perioada interbelică, comitete de inițiativă, formate din rudele eroilor, au demarat campanii de subscripții publice, încheiate cu dezvelirea a mii de monumente în municipiile, orașele, comunele și satele României, în memoria eroilor români din Primul Război Mondial.
Sculptori renumiți – Emil W. Becker, Spiridon Georgescu, Dumitru Mățăoanu ș.a. – și-au dat concursul pentru realizarea unor adevărate opere de artă, care ne fascinează prin acuratețea detaliilor, determinându-ne să ne imaginăm momentele de glorie și de jertfă ale militarilor români din timpul primei conflagrații mondiale, așa cum este statuia Ultima Grenadă care-l reprezintă pe caporalul Mușat, simbolul luptei până la sacrificiu.
Monumentele eroilor din Primul Război Mondial de pe teritoriul României constituie mărturia unui trecut glorios, o parte dintre ele fiind prezentate și în albumul pe care îl veți parcurge, cu mențiunea că, din rațiuni economice, reprezentanții comunităților locale au inscripționat pe o serie de opere comemorative de război din prima conflagrație mondială și numele eroilor din al Doilea Război Mondial.
În acest mod veți deveni mai apropiați de istoria primei conflagrații mondiale, în general, de poveștile eroilor pe umerii cărora s-a format România Întregită, dar și de cele peste 4.500 de opere comemorative de război de pe teritoriul României, în special.
Sunt convinsă că atunci când pașii vă vor purta în apropierea unui monument al eroilor veți avea prilejul să vă reamintiți îndemnul: „Călătorule tânăr și vârstnic, de câte ori vei întâlni pe aceste drumuri o cruce pe a cărei piatră este inscripționat numele unui erou, oprește-te măcar o clipă, descopere-te și gândește-te că fără jertfa celui de acolo ar fi fost astăzi imposibil ca tu să trăiești liber, să iubești soarele, florile, munții și râurile pe care le-a apărat și le-a lăsat ca moștenire infanteristul, vânătorul de munte, artileristul și aviatorul erou“.


Pași prin istorie

Turtucaia – militarii români mor vitejește pentru țară

 

Declarația de război a României la adresa Austro-Ungariei (27 august 1916) a fost urmată, în scurt timp, de declarațiile de război ale Germaniei și Bulgariei, aliatele Austro-Ungariei, la adresa României (1 septembrie 1916).
Militarii bulgari din Cadrilater i-au avertizat pe militarii români, încă din 25 august 1916, că vor începe să tragă cu muniție de război, fără a o face „în joacă”.
În pofida avertizărilor, serviciul de contrainformații rus a informat ministerul de război român că, deși bulgarii și aliații acestora puteau concentra 40.000 de militari la frontierea Cadrilaterului, nu existau indicii pentru un atac iminent.
Luând act de informările primite de la aliații ruși, conducerea Statului Major General român a asigurat în zona Cadrilaterului un număr de 40.000 de militari, proveniți mai ales dintre rezerviști, lipsiți de experiență, combativitate și dotări suficiente în materie de tehnică și muniții.
Deși planul apărării Cadrialterului s-a axat pe capul de pod Turtucaia, în jurul căruia exista o linie principală de apărare și 15 centre de rezistență, dorindu-se să devină un al doilea Verdun, faptul că majoritatea militarilor români au fost rezerviști, iar materialele și munițiile avute la dispoziție au fost învechite și reduse din punct de vedere cantitativ au fost elementele care au făcut ca înfrângerea unităților militare române de la Turtucaia să devină previzibilă.
Începând cu noaptea zilei de 31 august 1916, militarii bulgari au atacat posturile grănicerilor români din Cadrilater. Militarii români, considerând că sunt atacați de efective puternice s-au retras în liniile inferioare.
Abia la 5 septembrie 1916, trupele inamice au atacat centura fortificată a orașului Turtucaia, încercând să împiedice unitățile române să se retragă sau să primească sprijin militar de la Silistra. Artileria bulgară a scos din luptă bateriile române din sectorul I, bateriile rămase intacte fiind retrase de pe poziții, în timp ce infanteria bulgară a atacat și a ocupat majoritatea centrelor de rezistență ale militarilor români. Deși locotenent-colonelul Popescu din cadrul Regimentului 79 Infanterie a încercat să contraatace, ofițerul român a fost împușcat în timpul asaltului, militarii retrăgându-se în pădurea Daidâr.
După 8 ore de luptă, bulgarii sparg centrul apărării române, capturând întreaga artilerie fixă și mobilă a unităților române. Sunt momente dramatice, în care militarii români rezerviști, aflați în tranșee, se închină și se roagă la Dumnezeu pentru a opri înaintarea bulgarilor, trăgând în aer cu scopul de a-i speria.
Un batalion de grăniceri român trece Dunărea, la 5 septembrie 1916, pornind la contraatac, iar lupta se dă vitejește la baionetă. Deși nesusținuți, grănicerii români produc pierderi mari trupelor bulgare, care fug și se retrag în pădurea Daidâr. În cele din urmă, grănicerii români se retrag, presărând drumul cu morți și răniți din armata bulgară.
Bulgarii atacă decisiv capul de pot Turtucaia, la 6 septembrie 1916. Unitățile militare române cantonate la Silistra nu reușesc să vină în sprijinul camarazilor, iar trupele ruse refuză să execute ordinul de deplasare pentru sprijinirea militarilor români.
Generalul Constantin Teodorescu, comandantul dispozitivului de apărare, își abandonează trupele, trecând Dunărea la bordul unei vedete. După câteva ore de luptă, apărătorii Turtucaiei, luptând în grupuri izolate, rămași fără muniție și fără legătură între sectoare se predau.
Sunt luați prizonieri 480 ofițeri și 28.000 de soldați români. Alți 160 de ofițeri și 6.000 de soldați români sunt rămași pe câmpul de luptă, morți sau răniți. Reușesc să iasă din încercuire 5.500 de militari români, care se retrag spre Silistra sau trec Dunărea, ajutându-se de uși, bușteni sau numai cu forța brațelor.
Pentru prizonierii români din capul de pod Turtucaia începe calvarul. Civilii și militarii bulgari îi dezbracă cu forța de echipament, iar cei care se împotrivesc sunt împușcați.
După câtzeva zile, coloane de prizonieri români sunt dirijate spre sudul Bulgariei, pentru a fi scoase de pe linia frontului. Prizonierii români trec prin sate răzlețe, prilej pentru civilii bulgari să tragă cu arma în militarii români sau să-i omoare cu cuțite și topoare pentru a răzbuna moartea în luptă a rudelor. Prizonierii români răniți, care nu țin pasul, sunt împușcați și abandonați la marginea drumului.
Răniții români de pe câmpul de luptă sunt împunși cu baionetele în mod repetat. Soldatul Chebac, rănit și căzut la pământ, apucă baioneta unui militar bulgar și o pune în dreptul inimii. Soldatul bulgar refuză să-l înțepe în inimă și își înfige baioneta în mod repetat în picioarele și abdomenul soldatului român. În cele din urmă, bulgarul îl abandonează pe soldatul Chebac. Rănitul a reușit să supraviețuiască, menționând într-un raport modul în care s-au comportat militarii bulgari cu răniții români.
Corpurile neînsuflețite ale militarilor români, bulgari, germani și turci au fost aruncate de civili în șantul de apărare al unei baterii de artilerie, improvizându-se, la două săptămâni de la lupte, un cimitir al eroilor.
Ulterior, începând cu anul 1921, statul român prin intermediul Societății Mormintele Eroilor căzuți în Război a centralizat în cimitirul eroilor Daidâr osemintele militarilor români, bulgari, germani și turci care au fost înhumate pe raza orașului Turtucaia și în împrejurimi. Cimitirul avea, în anul 1930, o suprafață de 2.500 m.p.
În prezent, cimitirul eroilor Daidâr este compus dintr-un monument central, două parcele cu morminte individuale - în care 130 de însemne de căpătâi marchează mormintele a 213 eroi, din care 50 identificați nominal, iar 181 sunt necunoscuți – și două gropi comune în care au fost centralizate osemintele a 12.000 de eroi - din care nu au fost identificați numai după naționalitate 1.311 eroi români, 5 germani, 251 bulgari și 9 turci, alți 10.424 de militari ramânând neidentificați -. În prezent, inscripția de pe monumentul central, în limbile română, bulgară, germană și turcă, amintește de dramatismul luptelor de la Turtucaia: „1916-1918/ONOARE ȘI ADMIRAȚIE/ CELOR CARE AU ȘTIUT SĂ/ MOARĂ VITEJEȘTE/ PENTRU ȚARA LOR“.


MASĂ ROTUNDĂ ORGANIZATĂ LA CERCUL MILITAR NAȚIONAL DIN CAPITALĂ

 

În data de 30 august 2016, la Sala „Ștefan cel Mare” a Cercului Militar Național din București, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a organizat o masă rotundă având ca temă intrarea României în Primul Război Mondial.
Activitatea s-a înscris în seria de manifestări prilejuite de celebrarea în acest an a Centenarului Primului Război Mondial și a reunit nume consacrate în domeniul istoriei, muzeografiei și arhivisticii românești, precum: col. (r) prof. univ. dr. Ion Giurcă (Universitatea Hyperion din București), dr. Cornel Scafeș, dr. Luminița Giurgiu (Serviciul Istoric al Armatei), dr. Cornel Ilie (Muzeul Național de Istorie al României), dr. Cristina Constantin (Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”), dr. Valentin Fușcan (Arhivele Naționale ale României), drd. Sorin Turturică (Muzeul Național al Forțelor Aeriene), dr. Vitalii Văratic (Direcția Arhivelor Diplomatice), dr. Florin Stan (Direcția Arhivelor Diplomatice), dr. Ion Râșnoveanu (Serviciul Istoric al Armatei) și muzeograf Horia Iova (Muzeul Municipiului București).
Comunicările prezentate în cadrul acestei manifestări, care au tratat diverse aspecte ale participării României la Primul Război Mondial, vor fi publicate într-un volum cu titlul „Eroi și morminte”, editat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și ajuns la ediția a IV-a.
În cadrul acestei activități a fost prezentată și o expoziție de fotografii intitulat㠄Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, cuprinzând 90 de imagini, imortalizate de către specialiștii Oficiului, în perioada anilor 2004-2015, ale unor opere comemorative de război, morminte de război individuale sau comune, izolate sau grupate în cimitire de onoare, parcele de onoare, osuare sau mausolee pe întreg cuprinsul celor 41 de județe ale țării și din Capitală.


E.S. Luca Niculescu:

Un moment prețios din istoria celor două națiuni

 

 

 

Expoziția Armata Română în Marele Război, 1916-1919 a fost vernisată vineri, 26 august 2016, la castelul Vincennes, în prezența E.S. domnul Luca Niculescu, ambasadorul României în Franța, a domnului general Ștefan Dănilă, consilierul personal al ministrului roman al apărării, a domnului Pierre Laugeay, administratorul Castelului Vincennes, a domnului Harlem Desire, secretarul de stat în Ministerul de Externe francez și a unui numeros public.
Cuvântul de deschidere i -a aparținut domnului Pierre Laugeay, care s-a declarat încântat de faptul că este gazda expoziției Armata Română în Marele Război, 1916-1919, precizând că în incinta castelului Vincennes este deschisă publicului încă o expoziție dedicată primului Război Mondial - Războiul Maritim, 1914-1919.
E.S. domnul ambasador Luca Niculescu s-a referit la sprijinul și colaborarea care a existat între Franța și România în Primul Război Mondial, menționând c㠄este important să se amintească despre acest moment prețios din memoria celor două națiuni, pentru că tocmai pe aceasta se bazează prietenia între popoare. O memorie comună, o privire în aceeași direcție, aceeași speranță același destin (...) Iată ceea ce, soldații români și francezi, și prin intermediul lor și familiile și popoarele lor, au împărțit în fiecare zi din acești ani de război. Fotografiile pe care le vedem stau mărturie acestui lucru”.
Domnul general Ștefan Dănilă a considerat iconografia expoziției un omagiu acordat soldaților și extraordinarei prietenii dintre România și Franța, referindu-se apoi la sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și la generalul Ioan Dragalina, eroi ai Primului Război Mondial, ale căror portrete au fost expuse în Sala Hărților.
Domnul Harlem Desire a apreciat că în expoziție sunt imagini referitoare la generalul Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze în România, considerând că acestea completează informațiile cunoscute în Franța, referitoare la Misiunea Militară Franceză în România.
Expoziția Armata Română în Marele Război, 1916-1919 va fi deschisă publicului până la 11 septembrie 2016.
Evenimentul a fost organizat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Serviciul Istoric al Armatei Franceze și cu sprijinul Ambasadei României la Paris, al Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I și al Arhivei Naționale de Filme, înscriindu-se în programul manifestărilor prilejuite de Centenarul intrării României în Primul Război Mondial.


 

NU II VOM UITA NICIODATĂ!

Duminică 28 august a.c., s-a desfășurat la Mormântul Ostașului Necunoscut o ceremonie emoționantă dedicată celor peste 330 000 de eroi români care au murit petru țară în timpul primei conflagrații mondiale.

Evenimentul a beneficiat de Înaltul Patronaj al Președintelui României, domnul Klaus Iohannis care, în discursul rostit cu acest prilej, a afirmat recunoștința poporului român pentru sacrificiul eroilor noștri căzuți în luptă dar și respectul pentru elitele politice și militare care au condus țara în Primul Război Mondial spre împlinirea destinului său național – făurirea României Mari. S-a mai subliniat comuniunea de valori a societății românești actuale cu generația care a participat la bătăliile din anii 1916-1918 și responsabilitatea majoră pe care o avem să contribuim permanent la consolidarea valorilor europene.

Au mai ținut cuvântări domnul Dacian Cioloș, primul-ministru al României, decanul corpului diplomatic acreditat la București, excelența sa domnul Miguel Maury Buendia, reprezentantul Sfântului Scaun în România și academicianul Ioan Aurel Pop, rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Cu acest prilej, a fost oficiată o slujbă de pomenire a eroilor iar președintele României a depus o coroană de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut – simbolul eroismului românesc din Primul Război Mondial. Membrii Asociației Tradiția Militară au executat un moment deosebit - depunerea jurământului militar, așa cum a fost acesta rostit în urmă cu 100 de ani.  De asemenea, a fost ținut un moment de reculegere, iar militarii Brigăzii 30 Gard㠔Mihai Viteazul” au tras salve de artilerie. În Memorialul Eroilor Neamului, președintele însoțit de un veteran de război și de un copil al unui militar căzut in teatre de operații au aprins candele în memoria eroilor căzuți la datorie.

Traditiile și valorile militare din timpul Primului Război Mondial au fost aduse în atenția publicului și prin prezența membrilor Asociației Cercetașii Tradiționali. Ei ne-au amintit că acum 100 de ani cercetașii s-au mobilizat ca voluntari sprijininând efortul general de război al Armatei Romane, dar și al întregii societăți românești din epocă.

În finalul ceremoniei, a avut loc un exercițiu militar de tip drill-team pe platoul superior din Parcul Carol I.


Regele Ferdinand I și eroii români au fost comemorați la Curtea de Argeș

“Cu încrederea poporului meu și cu vitejia Armatei Române am făcut România Mare”

S âmbătă, 27 august a.c. s-a desfășurat la Curtea de Arges, începând cu ora 11.00, o ceremonie militară de depunere de coroane de flori la Cimitirul Eroilor iar, începând cu ora 12.00, la mormântul Regelui Ferdinand I a avut loc o slujbă de pomenire a conducătorului statului român din Primul Război Mondial si a celor 506 eroi români și străini care sunt înhumați în necropola de onoare din localitate.

Invităm pe toți românii să fie în aceste zile cu gândul și cu sufletul alături de toți compatrioții noștri care au murit și au trăit experiențe tragice în războaie pentru apărarea Țării.


ROMÂNIA ȘI-ASCULTĂ EROII ...

La 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial

„Nu vărsați lacrămi pe mormintele eroilor, ci mai curând

slaviți-i în cântece așa ca faima numelui lor să rămână

un ecou prin legenda veacurilor“

 

Vineri 26 august a.c. începând cu ora 17.45 în Piața Tricolorului din București (Esplanada Palatului Cercului Militar Național) se desfășoară mai multe activități dedicate memoriei militarilor români care au murit în prima conflagrație mondială pentru România.

Un moment emoționant va fi “Rostire solemnă a numelor eroilor căzuți în Primul Război Mondial”. Personalități militare, ale vieții culturale, politice și sociale, militari răniți în teatrele de operații, copii ai eroilor căzuți în teatrele de operații și urmași ai eroilor căzuți în Primul Război Mondial vor da citire, succesiv, unor liste ce cuprind nume de eroi. Pentru desfășurarea acestei activități, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a realizat o lucrare în două volume intitulat㠄Eroii Marelui Război” care cuprinde numele a 30.000 de militari români căzuți pentru șară în Marele Război.

Pornind de la ideea că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte, Oficiul prezintă, de asemenea, o expoziție de fotografii intitulat㠄Pe urmele eroilor” care ilustrează cele mai reprezentative morminte și opere comemorative de război de pe teritoriul țării, dedicate memoriei militarilor români căzuți la datorie în ambele conflagrații mondiale. Acestea marchează locuri intrate în istorie, amintind generațiilor prezente și viitoare despre fapte de vitejie legendare.

Publicul mai poate viziona filmul Războiul nostru ce a fost realizat în timpul conflictului. Deși scenele filmate au însumat 2 ore de peliculă, nu au fost salvate pe suport digital decât 9 minute. Imaginile filmate sunt grăitoare, fiind redate momente în care Regele Ferdinand inspectează linia frontului, iar Regina Maria, îmbrăcată în costumul surorilor de la Crucea Roșie, discută și îi încurajează pe răniți. În film mai sunt prezentate aspecte privind deplasarea Armatei române pe front, transportul răniților la spitalele de campanie, camuflarea artileriei și modul în care se efectuau tragerile de artilerie.

 

Ceremonii militare pentru comemorarea eroilor din Primul Război Mondial



Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, Ministerul Apărării Naționale organizează acțiuni comemorative dedicate eroilor care au căzut în luptă sau în prizonierat în timpul acestei conflagrații.

Ceremonii militare și religioase în memoria celor peste 330.000 de militari care și-au dat viața pentru țară în acest război vor fi organizate pe întreg teritoriul național, conform următorului program:

•Vineri, 26 august, de la ora 10.00, vor avea loc în premieră, în 100 de cimitire sau monumente ale eroilor ceremonii de “Rostire solemnă a numelor eroilor căzuți în Primul Război Mondial”. Personalități militare, ale vieții culturale, politice și sociale, militari răniți în teatrele de operații, copii ai eroilor căzuți în teatrele de operații, urmași ai eroilor căzuți în Primul Război Mondial, cetățeni vor da citire, succesiv, unor liste ce cuprind nume de eroi. Începând cu ora 17.45, o ceremonie similară se va desfășura și în Piața Tricolorului din București (esplanada Palatului Cercului Militar Na ? ional).

•Sâmbătă, 27 august, la Curtea de Argeș vor fi organizate, de la ora 11.00, o ceremonie militară de depuneri de coroane de flori în Cimitirul Eroilor iar la ora 12.00 va fi depusă o candelă la mormântul Regelui Ferdina nd I, urmată de o slujbă de pomenire, la Catedrală.

•Tot sâmbătă, de la ora 9.00, va avea o ceremonie și la Fundata, în județul Brașov, la Monumentul dedicat primului ofițer al armatei române căzut la datorie în Primul Război Mondial.

•De asemenea, de la ora 21.00, militarii Armatei României vor trece din nou Carpații, în mod simbolic. Efective de valoare pluton vor executa marșuri tactice pe principalele rute pe care, exact cu 100 de ani în urmă, ostașii armatei noastre luau în stăpânire trecătorile Munților Carpați, pentru a permite trecerea efectivelor diviziilor române aflate în ofensivă.  

•Duminică, 28 august, de la ora 12.30, o manifestare comemorativă va avea loc la Monumentul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol, care va cuprinde, printre altele, o rugăciune de pomenire a eroilor, depunerea unei coroane de flori și un moment prezentat de Asociația Tradiții Militare.

•Luni, 29 august, la Palatul Cercului Militar Național se va desfășura, de la ora 18.00, Masa rotundă cu tema ”Intrarea României în Primul Război Mondial și consecințele asupra conflagrației”, iar de la ora 20.00 un exercițiu de mânuire a armamentului, de tip drill-team și un concert de muzică de fanfară.

Ministerul Apărării Naționale îi invită pe cetățeni să asiste la toate aceste activități de comemorare a eroilor Primului Război Mondial.

* * *

România Întregită s-a clădit, în principal, prin sacrificiul ostașilor, căzuți pe câmpurile de bătălie din țară sau pieriți în prizonierat, eroi care au pus mai presus de propria lor viață binele națiunii.

Peste 330.000 de militari români și-au pierdut viața în urma acestei conflagrații mondiale, iar aproximativ 76.000 au rămas invalizi. Acestora li se adaugă victimele din rândul populației civile, răpuse de boli, foamete sau executate de trupele de ocupație.

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 821/2015, cu modificările și completările ulterioare, a fost aprobat Programul Național al manifestărilor prilejuite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, iar la propunerea primului ministru, președintele României a acordat Înaltul Său Patronaj activităților.


 

Armata Română în Marele Război, 1916-1919

 

După doi ani de neutralitate (1914-1916), România a semnat cu Franța, Marea Britanie, Italia și Rusia, la 17 august 1916, convențiile prin care s-a angajat să intre imediat în război, premierul Ion. I.C. Brătianu declarând: „Noi nu am intrat în război ca niște solicitatori nepoftiți. Noi am intrat în război ca niște aliați doriți și ceruți!”.
La 27 / 28 august 1916, armata română a trecut la ofensivă, opinia publică cerând realizarea unei Românii Întregite. La finele campaniei, în anul 1919, armata română a înregistrat peste 300.000 de militari morți în luptă și în lagărele de prizonieri.
Vineri, 26 august 2016, începând cu orele 18.30, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Serviciului Istoric al armatei franceze, va vernisa, la Castelul Vincennes din Paris, expoziția Armata Română în Marele Război, 1916-1919, cu prilejul centenarului intrării României în Primul Război Mondial.
În cadrul expoziției vor fi prezentate peste 90 de fotografii, scrisori, cărți poștale și schițe de campanie, realizate în perioada Primului Război Mondial.
Documentele inedite vor prezenta viața în tranșee a militarilor români precum și implicarea Misiunii militare franceze, condusă de generalul Berthelot, în amenajarea spitalelor de campanie sau în decoararea combatanților.
Dintre exponate nu lipsesc portretele eroilor general Ioan Dragalina și slt. Ecaterina Teodoroiu, plăcuțele de identificare a eroilor români care au murit în lagărele germane din Alsacia și Lorena, scene privind slujbele religioase care s-au efectuat pe linia frontului precum și exhumarea eroilor români din lagărele germane.
Un moment aparte va fi reprezentat de difuzarea unor imagini cu Regele Ferdinand I și Regina Maria a României, surprinși în ipostaze de inspectare a liniei de luptă, decorarea sau îmbărbătarea răniților.
Documentele din cadrul cadrul Expoziției Armata Română în Marele Război, 1916-1919 provin din fondurile Bibliotecii Academiei Române, Muzeului Militar Național Regele Ferdinand I, Arhivei Naționale de Filme și ale Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

 

 


Pași prin istorie

România pe picior de război

 

Începând cu anul 1914, Primul Război Mondial a implicat milioane de oameni la nivel european și mondial, prin durata și influența acestuia.
România, în pofida alianțelor încheiate la finele secolului al XIX-lea, a rămas neutră față de conflict, însă a început pregătirile de război, încercând să elimine carențe de echipare, sanitare și de armamanet, constatate în Campania din anul 1913, când mulți dintre militarii români au mărșăluit spre Sofia încălțați cu opinci, iar cartușele le-au ținut în traistele cu merinde.
Intrarea statului român în Primul Război Mondial a avut la bază realizarea unei Românii Întregite, ideal la care au aspirat toți românii, indiferent de regiunea geografică în care au trăit. Așteptând un context favorabil al evenimentelor, statul român s-a împrumutat cu sume de peste un miliard de lei aur, cumpărând materiale de război din străinătate. Din păcate, o parte din materialele de război achiziționate din străinătate au fost trimise în mod premeditat pe linia Caucazului sau au fost întârziate. Multe din fabricile private din România au fost trecute la producția de armament și muniții, iar diplomații români au negociat condițiile intrării în război și momentul acțiunii.
Deși s-a dorit ca intrarea României în Război să fie un element surpriză, mărturiile epocii au creionat faptul că Austro-Ungaria și Bulgaria au cunoscut în amănunt planul de mobilizare al armatei române și momentul atacului. Astfel, la 22 august 1916, cu cinci zile înainte ca România să declare război Austro-Ungariei, diplomații austrieci l-au atenționat pe regele Ferdinand că trupele române care se aflau la frontieră depășeau cu mult numărul celor care ar fi trebuit să asigure granița, iar la 26 august știau că neutralitatea României nu va mai continua. De asemenea, la 25 august 1916, militarii bulgari aflați la frontierea din sudul Cadrilaterului le-au transmis grănicerilor români: „Să nu vă speriați. Peste două zile vom trage în voi cu muniție de război. Nu va fi o joacă!”.
În noaptea de 27 spre 28 august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei, armata română înregistrând la finele conflictului, în care a avut de luptat și contra trupelor Germaniei, Bulgariei și Turciei, 219.120 de militari morți în luptă și peste 30.000 de militari morți în lagărele de prizonieri, prețul realizării României Întregite.


Portretul lunii august

Sublocotenentul Alexandru I. Isvoranu - eroul de la Cinghinele

Fiul Pulcheriei și al lui Ioan Isvoranu, Alexandru s-a născut la 4 mai 1896, la Galați. A absolvit cursurile primare și liceale în 1914 și Școala de Artilerie, Geniu și Marină, în 1916.
La 1 iulie 1916 a fost înaintat la gradul de sublocotenent, fiind repartizat la Divizia de Dunăre, comandant secund pe torpilorul „Zborul“.
Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, la 15 august 1916, a fost mobilizat și numit comadant al artileriei de debarcare din Insula Cinghinele. Aici se găsea un detașament de marinari, întărit cu o companie de rezerviști din Regimentul 4 Argeș, cu misiunea de a împiedica flotila fluvială austro-ungară să distrugă podul de vase românesc de la Flămânda. Avea în dotare mitraliere și opt tunuri.
În noaptea de 25 septembrie 1916, ora 04.30, trei monitoare austriece și cinci vedete, precum și bateriile de la Șiștov, au început bombardarea insulei Cinghinele. Inamicul a debarcat de pe monitoare circa patruzeci de oameni care, având și o mitralieră, au început să înainteze pe malul dinspre Bulgaria al insulei. Un alt grup de soldați debarcat de inamic înainta pe malul opus.
Sublocotenentul Alexandru Isvoranu a fost nevoit să atace cu doar treisprezece oameni. Datorită superiorității numerice a inamicului, după o luptă care a durat până la ora 11.00 dimineața, grupul de militari condus de Alexandru Isvoranu s-a retras, încercând să treacă Dunărea înot, în Ostrovul Mic.
În timpul trecerii, în momentul în care se apropia de mal, a fost lovit de un fuzibil, dispărând sub apă, cu toate încercările soldatului Coman Nicolai care îl însoțea, de a-l salva. Decesul a fost confirmat prin Extractul de moarte nr. 4, înaintat pe lângă raportul Comandantului Marinei nr. 4164, înregistrat la nr. 878 din 21 iulie 1917.
Numele său a fost atribuit unui remorcher din Marina Militară (D.M.R. nr. 637/7 iulie 1921) și vedetei blindate 85.
(Sursa: Comandor dr. Marian MOȘNEAGU, Eroii Marinei Române, Colecția „Cultul Eroilor”, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Editura Alpha MDN, Buzău, 2009).


Pași prin istorie

 

Calvarul românilor basarabeni și bucovineni

 

Europa anului 1941 se afla de doi ani de zile în zodia războiului, milioane de familii având sufletele îndurerate de pierderea celor dragi pe front, de internarea acestora în spitalele de campanie sau în lagărele de prizonieri, ori de veștile privind deportarea rudelor sau a oamenilor familiari.
Românii basarabeni, bucovineni și cei din ținutul Herței nu au făcut excepție. Pentru ei, începând cu 13 iunie 1941, când administrația sovietică a constientizat că începutul unui război cu Germania devenise iminent, a început un nou val de deportări.
Autoritățile sovietice au vizat familiile de români care aveau membri refugiați în România, începând cu iunie 1940, care au efectuat stagiul militar în armata română, sau care au fost reclamați ca „dușmani ai poporului” de către cunoscuți.
Din dorința de justifica deportările din punct de vedere legal, noii primari din Basarabia, Bucovina și Herța au fost puși / obligați să semneze liste cu familiile care urmau să fie deportate. Cei care au refuzat au fost incluși în grupul deportaților.
Deportările s-au efectuat în cursul nopții. Civili, militari și milițieni sovietici înconjurau casele „dușmanilor poporului”, iar după ce intrau în imobile efectuau percheziții cu scopul de a identifica armament. Toți membrii unei familii identificați la domiciliu, uneori cu vârste și de doi ani, au fost urcați în căruțe și duși la cea mai apropiară gară, fiind înghesuiți în vagoane de vite. Dorind să împiedice tentativele de evadare, sovieticii au legat ușile și ferestrele vagoanelor cu sârmă ghimpată. În majoritatea cazurilor, drumul deportaților cu trenul dura de la două săptămâni, în situațiile norocoase, și până la o lună și jumătate.
Prizonierii primeau în timpul transportului numai pește sărat, fără apă, decedații fiind aruncați din vagoane în haltele în care se schimbau gardienii.
Românii deportați au fost „cazați” pe câmp, în bordee sau în barăci din lemn, fiind obligați să lucreze la tăierea copacilor, în mine, la pescuit, în ferme etc. Rația de pâine, în cazul în care se realiza norma de lucru, consta în două sute de grame de pâine în fiecare zi.
Decesul lui Stalin (1953) a determinat autoritățile sovietice să încerce „reabilitarea” și eliberarea din lagăre a românilor originari din Basarabia, Bucovina sau din Ținutul Heței, solicitându-le să devină cetățeni sovietici. Mulți au refuzat, motivând că vor să fie mândri că vorbesc limba lui Ștefan cel Mare. Reîntorși la domicilii cu acte de identitate provizorii, după luni de zile în care s-au deplasat cu trenul și au fost interogați de NKVD în gări, foștii deportați și-au găsit locuințele dărăpănate sau arate, pe locul acestora fiind amenajate culturi agricole.
Cei care au avut posibilitatea și-au refăcut viața, însă veștile primite de la rudele refugiate în România, în vara anului 1940, nu au fost pozitive. Acuzați de apartenență la partide politice de dreapta, o parte din românii basarabeni și bucovineni au fost reținuți, interogați și încarcerați în închisorile comuniste din România.


 

Expoziția itinerantă de fotografii „Pe urmele eroilor” la Cinemateca Română

În perioada 25-31 iulie 2016, la Sala Eforie „Jean Georgescu” a Cinematecii Române (situată pe strada Eforie nr. 2 din București) se desfășoară festivalul de film intitulat „Săptămâna filmului românesc despre Marele Război”, organizat de Arhiva Națională de Filme a României, în parteneriat cu Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.

Pe toată perioada de desfășurare a festivalului, în foaierul sălii menționate poate fi vizitată expoziția de fotografii intitulat㠄Pe urmele eroilor din Primul Război Mondial”, amenajată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, pornind de la ideea că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte și înlesnind în acest sens orice demers de promovare și valorificare în plan educativ a memoriei celor căzuți pentru țară.

Cele 108 fotografii expuse în cadrul acestei expoziții au fost realizate în perioada anilor 2004-2015, de către specialiștii Oficiului, și reprezintă imagini ale unor morminte de război individuale sau comune, izolate sau grupate în cimitire de onoare, parcele de onoare, osuare sau mausolee de pe întreg cuprinsul celor 41 de județe ale țării și din Capitală.

De asemenea, în cadrul expoziției sunt imortalizate creații de artă plastică, de diferite forme și mărimi (obeliscuri, cruci, troițe etc.), realizate după planurile unor sculptori interbelici consacrați precum Dumitru Mățăoanu, Emil Becker, Ion Jalea, Teodor Burcă, Spiridon Georgescu, Felice Ruta, Ioan Pantazi, Nicola Kagheorghis și alții.

Evenimentul se înscrie în cadrul seriei de manifestări prilejuite de aniversarea în acest an a Centenarului Primului Război Mondial.


Comunicarea rezultatelor concursului online „Să nu ne uităm eroii!”, ediția a XXXIV-a.

S-a încheiat concursul online „Să nu ne uităm eroii!“, ediția a XXXIV – a.

În urma evaluării rezultatelor, datorită faptului că persoanele care au participat la cea de-a XXXIV-a ediție a concursului on-line „Să nu ne uităm eroii!“ nu au răspuns la ambele serii de întrebări așa cum este prevăzut în secțiunea 3, p.c.t. 3.3. din Regulament, răspunsurile nu au fost validate.

Având în vedere faptul că nu s-au întrunit condițiile stipulate în modul de desfășurare a concursului, regulamentul nu permite acordarea niciunui premiu la încheierea celei de-a XXXIV-a ediții a concursului on-line „Să nu ne uităm eroii!“.

Mulțumind concurenților care au participat la această ediție a concursului on-line „Să nu ne uităm eroii! “, vă așteptăm cu drag, să participați într-un număr cât mai mare, la următoarea ediție din acest an, a cărei lansare va fi anunțată din timp pe site-ul nostru!


Pași prin istorie

 

Cadavrele au fost stivuite ca lemnele

Bucovina de Nord, dincolo de frumoasele locuri și de oamenii binecuvântați de Dumnezeu, își plânge și durerea, uneori nescrisă, a miilor de români care au fost deportați de administrația sovietică în două etape (1940-1941 și 1944), din cauza faptului că au avut funcții în administrație, au învățat la școli unde s-a predat în limba română sau pur și simplu pentru acuzații fictive că dețin steagul României sau arme de foc.
În situația respectivă au fost peste 47 de români bucovineni din satul Tereblecea (fost în județul Rădăuți; în prezent în raionul Adâncata din regiunea ucraineană Cernăuți), adunați din case la insistențele primarului și a doi milițieni, la 4 august 1944, fără a li se spune unde aveau să fie duși. Cu precizarea să aibă haine și mâncare de drum, bucovinenii au fost înghesuiți în vagoane de vite, fiind transportați pe o căldură insuportabilă, timp de 12 zile și 12 nopți, cu ușile vagoanelor încuiate.
La destinație, bucovinenii au fost internați în lagărul Onega (în prezent în nord-vestul Rusiei), în barăci semiîngropate în pământ, având de luptat cu păduchii și ploșnițele, iar tentativele de evadare fiind temperate de soldați înarmați.
Românii bucovineni au fost trimiși la tăiatul pădurilor, butucii fiind aruncați în albia unui râu, de unde alți prizonieri îi încărcau în vagoane de tren.
Rata mortalității a fost ridicată la Onega, în contextul în care românii bucovineni au fost internați în sumanele și galoșii adușii de acasă, iar odată cu venirea iernii nu au rezistat la temperaturile de peste – 40 de grade Celsius. Potrivit bucovineanului Vasile T. Șlemcu, supraviețuitor al lagărului Onega, vedeam seara, la întoarcerea în barăci, că lipsește cutare sau cutare. Înainte de a fi îngropați, morții erau dezbrăcați, de hainele lor folosindu-se cei rămași pentru nu se știe cât timp în viață. Din cauza gerului, în multe zile nu s-au putut amenaja morminte, cadavrele fiind stivuite ca lemnele, până la dezghețarea pământului, adesea devenind pradă lupilor și altor sălbăticini, așa cum a observat Onofrei Crețu, un alt supraviețuitor al lagărului.
La peste 50 de ani de la eliberarea din lagăr, Vasile T. Șlemcu l-a revăzut întâmplător pe primarul care l-a trimis în lagăr, încovoiat de poavara anilor și de blestemele consătenilor, menționând: Nu-i mai port ură. Timpul moaie inima omului!


Românii transilvăneni strigă pe frontul italian: Trăiască România!

 

În perioada martie 1916 - noiembrie 1918, militarii transilvăneni din armata austro-ungară au luptat pe frontul italian. La 1 iulie 1916, militarii transilvăneni din Regimentul 50 Infanterie au primit ordinul să cucerească orașul Arsiero (în prezent în provincia Vicenza, regiunea Veneto, în Italia).
Pentru a ajunge în fața orașului Arsiero, militarii transilvăneni au traversat o trecătoare îngustă, însă, din neglijența comandantului, toți militarii s-au înghesuit în trecătoare în mod dezorganizat, ceea ce a permis italienilor să tragă cu artileria în plin. Deși obiectivul a fost cucerit, orașul Asiero a devenit o vale a plângerii pentru mulți români transilvăneni: 184 au fost omorâți, 475 au fost răniți și doar 341 de militari au fost considerați apți pentru o nouă luptă. În acest context, noi rezerviști transilvăneni au fost trimiși pe linia frontului, luptând, în august 1917, pe valea Isonzo.
La 28 august 1916, militarii transilvăneni din armata austro-ungară, cantonați la Tormeno-Seluggio, au fost anunțați că România a declarat război Austro-Ungariei. Așa se explică de ce un român transilvănean a strigat, în timp ce lupta în linia întâi, Trăiască România! Soldatul a fost arestat și escortat la Curtea Marțială de un alt soldat transilvănean, fiind judecat de locotenentul Roman, avocat în viața civilă.
În cele din urmă, militarii transilvăneni de pe frontul italian au fost măcelăriți, la 1 septembrie 1917, în luptele de la Monte San Gabriele (Škabrijel în limba slovenă - munte cu o înălțime de de 646 m. Amplasat în prezent în vestul Sloveniei, la 3 km de orașul Gorizia), după atacuri efectuate din 20 în 20 de minute, sub focul artileriei italiene și nefăcând față la folosirea gazului de luptă. Din totalul de peste 4000 de români transilvăneni, la finalul luptei au mai supraviețuit cca. 300 de militari. Unul din militarii transilvănei care a supraviețuit luptelor de la Monte San Gabriele, C. Dumitru, a consemnat pentru posteritate:
Nebunia ghiulelelor cade ca ploaia. Nu mai știu pe unde sunt, ce fac; simt că zbor sau că alunec prin aer, îmi pierd vederea și mă prăbușesc apoi.
(…) Deasupra mea năpustește un fum gălbui, lăsându-se greoi spre mine, dezvoltându-se în culoare plumburie: Îmi dau seama: sunt gaze otrăvitoare (…) Mă înec, gâtul mi se usucă: caut la morți ca să găsesc un bidon cu ceva de băut (…) Suprindere. Un bidon plin. Repede să-l desfund. Gust. Ah! E rom! Beau, beau cu gâlgâituri. (…) Parcă gazele otrăvitoare care s-au lăsat pe mine nu se mai prind așa lipicios.
Masca de pe obrazul meu ia foc, repede o arunc și de jos apuc alta. Căldura flăcărilor îmi pârjolește sprâncenele, până aranjez eu apărătoarea, dar se aprinde și asta; mi se pârlesc mustățile. Pun șapca pe față și gonesc așa cum picioarele mă biruie și mă conduc fără să văd, fug, fug. (…) Floarea Ardealului a rămas la Monte San Gabriel, pomană viperelor.
După încheierea luptei de la Monte San Gabriel, militarii transilvănei au primit scrisori de acasă. Recipisele s-au împărțit militarilor în pădurea Ternova, prin strigarea combatanților pe nume. Din păcate la strigatul numelor, cei de față răspund adeseori: Mort…Mort…Mort…


Portretul lunii iulie

Căpitanul Constantin C. DUMITRESCU, erou al Primului Război Mondial

 

Fiul Alexandrinei și al lui Costache Dumitrescu, Constantin Dumitrescu s-a născut la 12/13 mai 1883, la București, într-o familie de intelectuali.

A absolvit opt clase de liceu, secția reală (1 septembrie 1903), Școala de Artilerie, Geniu și Marină (1 iulie 1906) și Școala de Aplicație a Sublocotenenților de Marină (1913).

A activat în cadrul Apărării Fluviale Regiunea Galați-Tulcea-Sulina (1911), ambarcat pe monitorul „I.C. Brătianu“ din cadrul Diviziei de Dunăre, mobilizat pentru a participa la campanie (20 iunie-31 august 1913), a fost comandantul vedetei nr. 5 „Maior Gheorghe Șonțu“ (1 aprilie 1914-1915), comandantul remorcherului „Ovidiu“ (1915-1916) și comandantul vedetei nr. 6 „Maior Nicolae Grigore Ioan“ (1916).

La Turtucaia, la 24 august 1916, vedeta nr. 6 a primit ordin să intervină în sprijinul trupelor care se retrăgeau din capul de pod și care erau secerate din cuiburi de mitraliere așezate în porumbiștile de lângă Ostrovul Cusui. În momentul în care monitorul „Lahovary“ a înălțat semnalul „Vedetele să intre pe canal“, prima vedetă care s-a avântat cu tot elanul a fost „Maior Nicolae Grigore Ioan“. Sub focul tunului și al mitralierei vedetei, care se apropiase la câțiva metri de pozițiile dușmane, inamicul a încetat focul și mii de oameni din garnizoana Turtucaia, reținuți de barajul de foc, s-au putut salva spre Silistra.

În momentul în care vedeta urma să iasă din canal, cu misiunea pe deplin îndeplinită, prin bravura și destoinicia ofițerului și a celorlalți combatanți de la bordul navei, ea a atins fundul și s-a înțepenit pe uscat, fiind prinsă din nou într-un baraj ucigător.

Neputând fi protejată de monitoare, vedeta a fost ciuruită de gloanțe de 6,5 mm și 8 mm. Un glonț de mitralieră a spart geamul turelei și timonierul, sergentul Niță Dumitru, lovit de cioburi, a părăsit un moment cârma. Din această cauză, vedeta s-a îndreptat spre mal, moment în care căpitanul Constantin Dumitrescu, aplecat pentru a da un ordin timonierului, a fost lovit de un glonț în frunte.

Ultimele sale cuvinte au fost: „Toată viteza înapoi și adăpostiți-vă“. Trupul său neînsuflețit a fost găsit lângă tunul de 47 mm, în poziția în care l-a surprins moartea... mai mult


Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“

CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

 

 

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea a celei de-a doua serii a concursului concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“


Portretul lunii iunie
Locotenentul (rez.) Gheorghe PURCEA, participant la al Doilea Război Mondial

Locotenentul ( rez.) Purcea Gheorghe, de 40 de ani, învățător într-un sat din județul Teleorman, a plecat la luptă o dată cu foștii săi elevi pentru a comanda un pluton din cadrul unui regiment de grăniceri.

În contextul începerii luptelor celui de-al Doilea Război Mondial, pe data de 23 iulie 1941, a executat un contraatac din poziția de comandant a două plutoane. Armele sale automate au respins dușmanii care se retrăgeau dezorganizat, lăsând materialele și prizonierii în mâinile militarilor români. Lupta a fost foarte grea. La asfințitul soarelui, când liniștea s-a așternut în rândul ostașilor români, locotenentul Purcea a raportat: „inamicul respins se retrage în debandadă. Moralul excelent“.

A doua zi începe din nou urmărirea inamicului și după lupte și marșuri grele, batalionul său intră triumfător în Cetatea Albă.

Odată cu sosirea ordinului de trecere a Nistrului, compania a 7-a a locotenentului Purcea, mereu în avantgardă, luptă eroic rărind rândurile inamicului. Soldații aveau încredere în conducătorul lor pentru că acesta era nelipsit din fruntea companiei sale și nu știa să se plece în fața dușmanului. Avea credința că nu va fi lovit de niciun glonte. De multe ori soldații săi îi strigau să se culce la pământ, dar el le răspundea: „De-o fi să mor, glontele inamic mă va găsi și în groapă“... mai mult



13.06.2016
Pași prin istorie

 

Românii transilvăneni luptă în Galiția și Bucovina

 

Primul front pe care au luptat românii transilvăneni, încorporați în armata austro-ungară, a fost cel din Galiția.
Militarii transilvăneni au mers cu trenul din municipiul Alba Iulia până la stația Tatar Körös-Mezö, iar apoi cu căruțele până la Kolowjosok, unde au ajuns la 18 august 1914.
Pentru câteva luni de zile, militarii transilvăneni din armata asutro-ungară au luptat cu militarii ruși, repetând de multe ori cuvintele: Galiția, Galiția! Arde-te focul!.
Prima luptă în care au fost implicați românii transilvăneni împotriva militarilor ruși a avut loc la 27 august 1914, la granița Galiției cu Rusia în satul Dunajov (în prezent în districtul Èadca, în regiunea Žilina din nordul Slovaciei).
Înainte de luptă, căpitanul Cesnac, comandantul Companiei a 2-a din Regimentul 50 Infanterie, s-a adresat soldaților transilvăneni, din dorința de a-i mobiliza: Flăcăi! Am ajuns pe câmpul de onoare. Am ajuns la locul unde se câștigă glorie. Vom trece prin trecătoarea aceasta. Fiecare trebuie să dea dovadă de eroismul care zace în el. Fricosul, dacă fuge de luptă, va fi împușcat de mine.
Întâia lupta cu armata rusă a românilor transilvăneni s-a soldat cu fuga de pe câmpul de luptă a militarilor din ambele tabere, după un schimb sporadic de focuri, în timp ce groaza a pus stăpânire pe combatanți. În momentul în care s-a constatat că și militarii ruși au fugit de pe câmpul de luptă, s-a ordonat militarilor transilv ăneni să continue ofensiva, iar pentru a-i convinge să nu se mai retragă, subofițerii i-au amenințat cu împușcarea. Astfel, sergentul Varga, ascuns după un copac, a îndreptat arma în direcția fugarilor, strigând autoritar: Cine fuge înapoi îl împușc ca pe un câine!
Transilvănenii au revenit pe câmpul de luptă, atacând unitățile ruse, prilej pentru un militar transilvănean de a observa observa: În drum, prin iarbă, ne împiedicăm de câțiva răniți și de câțiva morți de ai noștri”.
În perioada decembrie – martie 1916, militarii transilvăneni sunt consemnați de ordinele de zi ca fiind cantonați în Bucovina, bucurându-se că puteau citi ziare în limba română.
La 5 ianuarie 1916, la Rarancea (în prezent sat în cadrul comunei Noua Suliță, în regiunea Cernăuți din Ucraina), militarii transilvăneni au avut o nouă ciocnire cu militarii ruși. La finalul luptei, o grupă de soldați transilvăneni a săpat gropi comune în spatele tranșeelor, urmând apoi adunarea și îngroparea morților, care zac pe aici de câteva zile.
După luptele din Galiția și Bucovina, militarii transilvăneni din armata austro-ungară au fost transferați pe frontul italian, în martie 1916.
Despre militarii transilvăneni care au murit pe frontul italian vom face precizări în curând.


Eroii noștri dorm cuminți

Au apucat doar să se închine și să moară.

Eroii nu mai au nevoi

Eroii ne mai au pe noi

Cât mai trăim să nu îi uităm

Un semn de dragoste doar să le dăm.

Eroii nu mai au nevoi

Eroii ne mai au pe noi...

 

(fragment din poezia Eroii, autor Aurel Anghel)

 

Cu prilejul Zilei Eroilor – sărbătoare națională a poporului român – în București, Ministerul Apărării Naționale a organizat ceremonii militare și religioase la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor Militari căzuți în misiune în teatre de operații și pe teritoriul României, la Cimitirul IsraelitFilantropia, Monumentul Eroilor Patriei (U.N.Ap.) și la Cimitirul Militar Ghencea.

La ceremonia de la Mormântul Ostașului Necunoscut au participat și au depus coroane de flori, reprezentanți ai Președinției, Camerei Deputaților, ai Guvernului României, Avocatului Poporului, Consiliului Legislativ, Curții de Conturi, Curții Constituționale, Asociației Naționale a Veteranilor de Război, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Serviciului Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Instituției Prefectului Municipiului București, Asociației Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria”, Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „A. I Cuza“ și Asociației “Neamunit”.

De asemenea, au mai depus coroane și buchete de flori reprezentanții ambasadelor Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Israelului și Republicii Moldova. La eveniment au mai participat oficialități din administrația publică centrală și locală, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale, elevi și locuitori ai Capitalei.

Manifestări similare s-au desfășurat și în garnizoanele din țară, cu participarea reprezentanților autorităților locale, unităților școlare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și ai organizațiilor neguvernamentale.

Peste hotare, Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea de ceremonii oficiale la monumente și cimitire de onoare de pe teritoriul mai multor state, dedicate memoriei militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea Țării.

 

În calitate de organizator, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește tuturor participanților la ceremonii!


 

Ceremonii dedicate Zilei Eroilor

 

Ministerul Apărării Naționale organizează joi, 9 iunie, ceremonii militare și religioase cu prilejul Zilei Eroilor, sărbătoare națională a poporului român.

În Capitală vor fi depuse coroane de flori, de la ora 10.00, la Cimitirul Israelit Filantropia, iar de la ora 12.00 la Mormântul Ostașului Necunoscut - Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor căzuți în misiune în teatre de operații și pe teritoriul României - Parcul Tineretului, la Monumentul Eroilor Patriei – Universitatea Națională de Apărare ”Carol I” și la Cimitirul Militar Ghencea.

Manifestări similare vor avea loc și în garnizoanele din țară , cu participarea reprezentanților autorităților locale, unităților școlare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și ai organizațiilor neguvernamentale. Ceremonii vor avea loc, cu sprijinul reprezentanțelor diplomatice ale României, și în onoarea eroilor noștri căzuți pe teritoriul altor state.

Militarii români dislocați în Baza Militară din Kandahar îi vor omagia pe eroi la Troița din campul românesc prin Apelul Solemn în memoria românilor cazuț i la datorie în teatrele de operații din Bosnia și Herțegovina, Irak și Afganistan și printr-o slujbă religioasă .

În semn de recunoștință pentru eroii patriei care au căzut în Primul Război Modial, autoritățile statului român au hotărât, prin Decretul-lege nr. 1.693 din 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare națională și să fie celebrată, „cu mare fast religios, școlar, militar și național”, în Ziua Înălțării Domnului. Decizia a fost preluată de Parlamentul României în anul 1995, iar în anul 2003, prin Legea privind regimul monumentelor și operelor comemorative de război, sărbătoarea Înălțării Domnului a fost proclamată drept sărbătoare națională a poporului român.

În toate lăcașele de cult se vor trage clopotele la ora 12.00, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se va păstra un moment de reculegere în semn de omagiu pentru eroii patriei. Festivitățile de comemorare vor începe după oficierea Sfintei Liturghii a Înălțării Domnului.


Misiune de lucru a Oficiului în județele Teleorman și Argeș

În perioada 01-03.06.2016, o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor s-a deplasat în județele Teleorman și Argeș, în vederea actualizării evidenței și verificării stării de întreținere a mormintelor și operelor comemorative de război situate în localitățile de pe itinerarul Videle - Drăgănești-Vlașca - Alexandria- Poroschia - Zimnicea - Turnu Măgurele - Roșiori de Vede - Costești - Pitești - Mioveni - Lerești - Câmpulung - Curtea de Argeș - Domnești.

În urma acestei misiuni de documentare, ONCE și-a actualizat evidențele pentru un total de 98 obiective, a căror stare de întreținere respectă în general exigențele impuse de Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.

Delegația ONCE a constatat însă și unele neglijențe ale titularilor drepturilor de administrare a obiectivelor verificate, în acest sens aceștia urmând să fie sesizați în vederea respectării prevederilor legislației în domeniu.


06.06.2016
Pași prin istorie

 

În amintirea eroilor români căzuți pentru eliberarea Ardealului

 

La 12 octombrie 1944, armata română intra în municipiul Oradea, eroii care au murit în luptele de eliberare a urbei fiind înhumați într-o parcelă aflată, la vremea respectivă, la marginea actualului cimitir Rulikovski.
Despre modul în care sunt îngrijite în prezent mormintele eroilor români înhumați în cimitirul Rulikovski nu există decât cuvinte de laudă, însă nu se poate spune același lucru despre mormintele a 156 de eroi români (116 identificați și 40 neidentificați), înhumați în perioada octombrie 1944-18 iunie 1945 în cimitirul Olosig.
Deși cimitirul Olosig a devenit închis în anii '70, febra retrocedărilor, începută în anii '90, a determinat primăria Oradea să desființeze cimitirul Olosig și să retrocedeze o suprafață însemnată din spațiul acestuia - 24.256 m2 Episcopiei greco-catolice, 10.477 m2 Episcopiei romano-catolice și 4.850 m2 Bisericii reformate - în baza unor cereri de reîmproprietărire. Din cimitirul Olosig a rămas o suprafața de 14.000 m2, care a fost transformată în parc.
Având în vedere că numărul militarilor români înhumați în cimitirul Rulikovski a rămas neschimbat, iar suprafața parcelei eroilor români din același cimitir nu s-a mărit, în contextul în care, în anii anii '90, nu a existat o instituție care să coordoneze aplicarea unor măsuri și strategii în domeniul mormintelor și operelor comeorative de război, s-a ajuns în situația în care retrocedarea terenului unde a existat cimitirul Olosig s-a realizat fără ca osemintele eroilor români din Al Doilea Război Mondial să fie centralizate în altă locație.
Vag, unele documente postbelice consemnează că parcelele eroilor români din cimitirul Olosig ieșeau în evidență prin două cruci metalice, ambele fiind inscripționate cu același text: În amintirea eroilor români căzuți pentru eliberarea Ardealului.
Având în vedere că numele celui care moare pentru țară rămâne nepieritor, cercetătorii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au identificat numele militarilor români înhumați în fostul cimitir Olosig, evidența niminală a eroilor români putând fi consultată pe site-ul Oficiului, la secțiunea Lista morților de război.


Monumente dedicate eroului Remus Brânzan, inaugurate în Bosnia și Herțegovina


Secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, Otilia Sava, a efectuat, în zilele de 30 și 31 mai, o vizită oficială în Republica Bosnia și Herțegovina.
Cu acest prilej, au fost dezvelite două plăci comemorative dedicate memoriei sublocotenentului (pm) Remus Brânzan - una amplasată în Parcul memorial amenajat în Camp Butmir, și o a doua aflată pe coridorul Goradze, în dreptul localității Trnovo, locul în care eroul român a căzut la datorie pe 17 septembrie 1996.
La ceremonii au participat, alături de soția și fiul eroului, reprezentanți ai Brigăzii 10 Geniu, din care făcea parte Remus Brânzan, oficiali ai Ministerului Apărării din Bosnia și Herțegovina, reprezentanți ai conducerii celor două misiuni ale NATO și UE din această țară.
De asemenea, secretarul de stat s-a întâlnit cu militarii contingentului românesc și a vizitat Centrul de pregătire pentru participarea la operații în sprijinul păcii din Camp Butmir, unde a avut întrevederi cu generalul-maior Friedrich Schrötter, comandantul Forței Uniunii Europene (EUFOR) din Bosnia și Herțegovina, și cu reprezentanți ai conducerii Comandamentului NATO de la Sarajevo (NHQSa).
Programul delegației M.Ap.N. a cuprins și o serie de întâlniri la Ministerul Apărării, cu ministrul Marina Pendeš și cu ministrul adjunct Boris Jeriniæ, iar la Adunarea Parlamentară cu Președintele Comisiei Parlamentare pentru Apărare și Securitate, Sifet Podžiæ, și Comisarul Militar Parlamentar, Boško Šiljegoviæ.
Discuțiile pe care secretarul de stat Otilia Sava le-a purtat cu partenerii din Bosnia și Herțegovina s-au referit la centrele de asistență medicală pentru militarii răniți în teatrele de operații, la îmbunătățirea cadrului legislativ cu privire la modalitățile de sprijin pentru răniți, invalizi de război și urmașii militarilor decedați în teatrele de operații sau pe teritoriul național, precum și la menținerea în activitate a personalului devenit invalid ca urmare a operațiunilor militare.

Cele două opere comemorative de război au fost realizate în memoria slt. (pm) Remus Brânzan, în cursul anului 2015, de către Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.



Ziua Porților Deschise la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor

 

Sâmbătă 28 mai a.c, începând cu ora 10.00, , la sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor - Castelul Țepeș din Parcul Carol I - s-a desfășurat Ziua Porților Deschise. Evenimentul este organizat, în fiecare an, în preajma Zilei Eroilor.

 


Ediția de anul acesta are o importanță deosebită întrucât, pe de o parte, se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial iar, pe de altă parte, sediul nostru Castelul Țepeș împlinește 110 ani de la construire.

Echipa Oficiului Național pentu Cultul Eroilor a pregătit, cu acest prilej, o serie de activități ce s-au desfășurat în curtea Castelului și care au fost atractive pentru publicul participant. Am făcut alături de vizitatorii noștri, prin poezie, muzică și dans o incursiune în domeniul cultul eroilor la români. La evenimentul nostru au fost prezenți tenorul Vlad Miriță (vicepreședintele AsociațieiNeamUnit) care a intonat imnul de stat al României și Muzica Reprezentantivă a Ministerului Apărării Naționale care a susținut un concert de fanfară. Oaspeții noștri s-au bucurat, de asemenea, de un program de muzică clasică în cadrul căruia elevi ai Liceului de Muzic㠄Dinu Lipatti” din București și ai Liceului Teoretic „Ion Barbu” au interpretat piese de referință din repertoriul național și internațional. Am avut cu toții ocazia să ascultăm creații ale lui Ciprian Porumbescu și Wolfgang Amadeus Mozart.

De asemenea, ne-a mai onorat participarea actorului Florin Nan care a spus pentru vizitatori povestea Mormântului Ostașului Necunoscut și a Ansamblului folcloric de copii „Podgorița” din comuna Tătaru, județul Prahova, care au susținut un moment artistic de muzică și dans.

Pe tot parcursul evenimentului s-a desfășurat un atelier de pictură, intitulat „Castelul Țepeș văzut prin ochi de copil”, cu participarea elevilor Liceului de Art㠄Nicolae Tonitza” din București. O altă supriză pe care am pregătit-o pentru cei mici au fost invitații noștri, membri ai Asociației Culturale Lupii Albi, al cărei președinte este actorul Bogdan Jianu.

Mulțumim tuturor vizitatorilor care au trecut astăzi pragul Castelului Țepeș!

 


Ziua Porților Deschise la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor

 

 

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (ONCE) organizează Ziua Porților Deschise, sâmbătă, 28 mai, între orele 10.00 și 14.00, la Castelul Țepeș din Parcul Carol I. Manifestările se vor desfășura după următorul program:


10.00 - Deschiderea porților la Castelul Țepeș;

10.10 - 10.15 Intonarea imnului de stat de către tenorul Vlad Miriță;

10.15-14.00 - „Castelul Țepeș văzut prin ochi de copil“ – moment susținut de către elevi ai liceului „Nicolae Tonitza“;

10.15-14.00 - Workshop organizat cu participarea trupei Lupii Albi;

10.15-11.00 - Concert de fanfară susținut de orchestra Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale

11.00-11.15 - Întâlnirea publicului bucureștean cu veteranul de război general (ret.) Daniel PANĂ;

11.15-11.45 - Recitaluri de muzică clasică:

- Dragoș Rusanu (10 ani), Liceul de muzic㠄Dinu Lipatti“

- Ștefan Aprodu (12 ani), Liceul de muzic㠄Dinu Lipatti“

- Ioana Maria Tudor (17 ani), Liceul de muzic㠄Dinu Lipatti“

- Ionuț Popa (18), Liceul teoretic „Ion Barbu”;

12.00-12.20 - Moment artistic susținut de actorul Florin Nan;

12.20-12.40 - Exercițiu demonstrativ la instrucția de front prezentat de către „Detașamentul Drill team” al „Brigăzii 30 Garda Mihai Viteazu”;

12.40-13.10 - Moment artistic susținut de către Ansamblul folcloric „Podgorița”, comuna Tătaru, jud. Prahova;

13.10 - 13.40 - Tombolă-concurs cu premii

13.40 - 14.00 – Acordarea diplomelor de participare elevilor Liceului „Nicolae Tonitza“, Liceului de muzic㠄Dinu Lipatti“, Liceului teoretic „Ion Barbu” și Ansamblului folcloric „Podgorița”

Pe tot parcursul programului, oaspeții pot viziona expozițiile de fotografii, carte și obiecte ce au aparținut militarilor r omâni căzuți în Primul Război Mondial, pot admira panorama Capitalei de pe terasa Castelului Țepeș și se pot bucura de alte momente surpriză pregătite de organizatori.


16.05.2016
Pași prin istorie

 

Aici odihnesc Sfinții Patriei!

 

 

La 3 noiembrie 1930, generalul Grigore Constandache, șeful Serviciului Istoric al Armatei a rostit la parcela eroilor francezi din cimitirul militar Bellu un discurs deosebit de emoționant, apreciind ajutorul militar pe care Franța l-a oferit României în Primul Război Mondial: „Armata română salută pe eroii care au făcut ofrandă viața lor pentru România. (…) Lupta Marelui Război a fost dată între dreptate și forță, între libertate și încătușare, între spirit și materie; din această cauză acei care și-au dat viața, acei care au învins la Marna (...) ei au contribuit și la salvarea Patriei noastre.
În acest mic cimitir, jertfa adusă morții este foarte mare. (...) Aici odihnesc o parte a campionilor celei mai mari cauze, luptătorii idealului, Sfinți ai Patriei. Nici o cinstire nu este prea mare pentru cei care mor în acest chip”.
Militarii francezi care au murit pe teritoriul României în Primul Război Mondial au făcut parte din Misiunea Militară Franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931).
Membrii misiunii au fost trimiși în România în octombrie 1916, la solicitarea expresă a premierului Ionel I.C. Brătianu (1864-1927), adresată Ministerului Afacerilor Externe al Franței în momentul în care politicianul român a constatat că armata română avea de luptat pe două fronturi: în Transilvania, pentru eliberarea teritoriilor românilor aflați în componența monarhiei austro-ungare și la Dunăre, unde armatele bulgaro-turco-germane au forțat capul de pod Turtucaia. În total, Misiunea Militară Franceză a fost compusă din 350 de ofițeri și 1000 de subofițeri și soldați, peste 400 de militari francezi murind pe teritoriul României până în anul 1919.
Unul dintre cele mai impresionate locuri de înhumare a militarilor francezi din România a fost amenajat în incinta cimitirului militar Bellu, în anul 1921. Parcela a fost compusă inițial din 143 de morminte individuale, însemnele de căpătâi având forma unei săbii de luptă stilizate.
În anul 2014, Ambasada Franței la București a reinaugurat parcela eroilor francezi din cimitirul militar Bellu, necropola fiind restaurată cu avizul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. În cadrul acesteia au fost centralizate și osemintele a 46 de eroi francezi din Primul Război Mondial, exhumate din cimitirul eroilor din municipiul Alexandria, jud. Teleorman.
În prezent, în parcela eroilor francezi sunt amenajate mormintele individuale a 182 de eroi francezi, însemnele de căpătâi având forma unor stele musulmane (pentru militarii cu origini algeriene) și a crucilor de tip creștin.
La intrarea în parcelă sunt montate, cu rol decorativ, patru modele de însemne de căpătâi care au marcat mormintele eroilor francezi în cimitirele eroilor de la Alexandria și București
Monumentul central al necropolei este inclus in Lista Monumentelor Istorice (cod B-III-m-B-20049 ), fiind dedicat OSTAȘILOR FRANȚEI CĂZUȚI PE CÎMPUL DE ONOARE AL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC ÎN TIMPUL MARELUI RĂZBOI 1916-1919. Elementele decorative ale operei comemorative sun reprezentate de un cocoș din bronz, în partea superioară, și de frunze de lauri peste care sunt fixate arme medievale și specifice Primului Război Mondial, toate din bronz, pe latura frontală.
În cadrul parcelei eroilor francezi din cimitirul militar Bellu, Ambasada Franței la București organizează evenimente comemorative cu prilejul Zilei Armistițiului (11 noiembrie).
Evidența nominală a militarilor francezi, înhumați în parcela eroilor din cimitirul militar Bellu, poate fi accesată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.


Eroii nu ne parasec nicicand!


Cu tristete, va aducem la cunostinta faptul ca sambata, 7 mai a.c., sublocotenentii Iulian DUMITRESCU și Adrian VIZIREANU – militari in cadrul Batalionului 2 Infanterie Protecția Forței „Călugăreni” au căzut la datorie in Kandahar, Afganistan.

In semn de respect fata de jertfa lor, va chemăm sa aprindem o lumanare si sa depunem o floare la Monumentul eroilor cazuti la datorie in teatrele de operatii si pe teritoriul Romaniei, situat in Parcul Tineretului din Capitala.

Prin gestul nostru vom fi totodata alaturi de familiile curajosilor eroi, care si-au indeplinit pentru totdeauna, cu onoare si demnitate, misiunea fata de Patrie, departe de cei apropiati.

 

 

Dupa cum spunea poetul Al. Andritoiu:

„Eroii nu ne parasec nicicand

Li se aud profunzi prin secole pasii

Noi trecem toti, ei raman vibrand,

Mereu contemporani cu toti urmasii”


         09.05.201
Pași prin istorie

 

Război și „pace” la Grivița

Starea de război instituită între Rusia și Imperiul Otoman, la 24 aprilie 1877, a determinat trecerea Dunării de armatele ruse la Zimnicea, la 26-28 iunie 1877, susținute de artileria română, care a bombardat pozițiile turcești de la sudul fluviului, prilej pentru principele Carol de a exclama, în momentul în care a auzit bubuitul tunurilor asupra Vidinului turcesc: „Asta-i muzica ce-mi place!”.
Deși Independența României a fost proclamată în Parlament de Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, prin celebra fraz㠄 Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare!“ a fost necesar ca neatârnarea să fie cucerită pe câmpul de luptă.
Armata română a fost reorganizată, la 4 august 1877, creându-se o Armată de Operațiuni, cu un efectiv de 43.414 militari, comandată de generalul Alexandru Cernat.
Incapacitatea trupelor ruse de a străpunge, în cursul a două atacuri, fortificațiile turcești care apărau Plevna a determinat implicarea armatei române în operațiunile de la sudul Dunării, la cererea părții ruse prin Marele Duce Nicolae.
Trupele ruse de la Plevna și Armata română de operațiuni au format Armata de vest, comanda unică aparținându-i principelui Carol, șef al Statului Major fiind generalul rus Pavel D. Zotov. În acest scop, trei divizii române au ajuns la Plevna la 6 septembrie 1877.
Botezul focului pentru armata română a avut loc la 8 septembrie 1877, când Regimentul 13 Dorobanți, comandat de locotenet-cololnelul Ion Petrovici, a cucerit redanul din fața redutei Grivița 1, cu prețul a 40 de militari morți în luptă, alți 150 de combatanți români fiind răniți. Numărul militarilor români care au murit în lupta de la redan ar fi fost mult mai ridicat, însă turcii au refuzat să lupte la baionetă, părăsind poziția în momentul în care au constatat că nu pot opri prin focul carabinelor înaintarea tiraliorilor români. Bucuria succesului l-a determinat pe principele Carol să distingă drapelul de luptă al Regimentului 13 Dorobanți cu Ordinul Steaua României, mai mulți ofițeri și soldați primind Ordinul Steaua României și medalia Virtutea Militară. De asemenea, 50 de ordine Sf. Gheorghe au fost acordate militarilor români de Marele Cartier General Rus.
După cucerirea redutei Grivița 1, la 11 septembrie 1877, pozițiile române și cele turcești au devenit foarte apropiate, militarii români și cei turci vorbind între ei, un caz inedit fiind relatat de voluntarul Ion Lahovary: „Soldații noștri se amuzau adesea, interpelându-i pe turci:
- Hei, voi acolo, Mohamed, Soliman, cum merg treburile?
Iar turcii ripostau. Noi nu înțelegeam ce ne spuneau.
(...) Le aruncam câțiva biscuți, spunându-le:
- Iată ceva pentru voi, fiindcă crăpați de foame. Trimiteți-ne și voi câteva pachete din bunul vostru tabac turcesc.
Iar ei ne aruncau biscuiții înapoi, spre a ne dovedi că înotau în abundență”.
După un asalt eșuat asupra redutei Grivița 2, la 18 septembrie 1877, trupele române au încercat cucerirea fortificației printr-un atac de noapte, la 19 octombrie 1877, misiunea fiind aprobată de principele Carol, însă numai după ce ofițerii l-au asigurat că atacul va avea loc prin surprindere, iar pierderile vor fi minime.
Militarii români, neavând pregătirea unor trupe de elită și lipsindu-le experiența unor lupte similare, au eșuat în tentativa de cucerire a redutei Grivița 2, pierderile fiind de 22 de ofițeri și de 1000 de soldați, morți și răniți. Colonelul Gheorghe Anghelescu a fost considerat răspunzător pentru eșecul atacului de noapte, fiind destituit din funcția de comandă și repartizat la Divizia 2 Calafat, comandată de generalul Mihail Chirstodulo Cerchez.
O altă problemă a atacului de noapte a fost numărul mare al morților rămași pe câmpul de luptă. Pentru prima dată în timpul războiului, românii și turcii au convenit să înceteze temporar ostilitățile pentru îngroparea eroilor. „Am sosit la ora convenită în tranșeea cea mai apropiat㠖 a relatat peste timp voluntarul Ion Lahovary. Brancardierii erau gata, soldații au depus armele; colonelul Agiu, șeful Statului Major al Diviziei 2 s-a lipit de parapet, având grijă să nu-și arate capul, și a agitat un mic drapel alb. Imediat a apărut un alt drapel deasupra redutei turcești; împușcăturile și șuieratul gloanțelor s-a oprit instantaneu.
Ne-am urcat, în picioare, pe parapet. Ofițerii turci apărură și ei, la rândul lor. (...) Acești oameni care, de două luni, schimbă între ei, îngropați cu grijă, gloanțe de pușcă se privesc acum cu curiozitate. Iar în ochii lor nu se mai citeau nici teama și nici furia. (...) Între timp, brancardiereii plecau și veneau într-un necontenit dute-vino. Vedeam cum trec, transportate, bietele trupuri ale soldaților noștri, cu brațele atârnând, picioarele spânzurând, figuri murdare de sânge și noroi. Însă noi am văzut atâția morți de șase săptămâni încoace, încât ne-am obi ș nuit cu oribilitățile și nu mai suntem încercați de emoțiile puternice din primele zile.
În spate, în locul în care sunt îngropate cadravele, preoții spun deja rugăciunile pentru morți.
În sfârșit, ultimele cadrave odată ridicate, ne întoarcem în liniile noastre și imediat reîncepe șuieratul obișnuit al gloanțelor în tranșee”.
La 15 de ani de la luptele de la Grivița, la inițiativa regelui Carol I, a început amenajarea unui mausoleu în care să fie depuse osemintele eroilor români care au murit în luptele de la Grivița. Activitatea de exhumare a osemintelor a 1.300 de eroi români a fost coordonată de generalul Alexandru Averescu. Mausoleul, realizat în stil neoclasic și având forma unei capele, a fost inaugurat în anul 1902.

 


 

Militarii români și sovietici înhumați la Brașov comemorați în Săptămâna Altfel

 

Vineri, 22 aprilie a.c., la Cimitirul militarilor români și sovietici din municipiul Brașov a avut loc o manifestare comemorativă la care au participat elevii Colegiului Național “Andrei Șaguna”, Colegiului Național de Informatic㠓Grigore Moisil” și Școlii Gimnaziale nr. 19 din localitate.

Acțiunea s-a bucurat de prezența secretarului de stat pentru Relația cu Parlamentul, informare publică și calitatea vieții personalului, doamna Otilia SAVA care a adus un omagiu militarilor români și străini prin depunerea de coroane de flori la monumentele acestora. În același spirit, elevii și studenții Academiei Forțelor Aeriene “Henry Coand㔠prezenți la eveniment au depus flori și au aprins candele în memoria celor înhumați în această necropolă de război.

La finalul activității, doamna secretar de stat a acordat elevilor brașoveni diplome de participare. Buna desfășurare a demersului comemorativ s-a datorat implicării deosebite a conducerii Academiei Forțelor Aeriene “Henry Coandă”, Garnizoanei Brașov și Inspectoratului Școlar Județean Brașov, cărora le adresăm mulțumiri pentru sprijinul acordat.


Un erou, o floare la Predeal

Vineri, 22 aprilie a.c., la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din orașul Predeals-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare.

Lucrările de îngrijire a necropolei de război au fost realizate de către elevii și profesorii Colegiului Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza prezenți la activitate. Inimoșii participanți au curățat osuarul și însemnele de căpătâi de vegetație, au revopsit gardul din fier, au refăcut inscripțiile comemorative de pe însemnele de căpătâi și troițele comemorative, au curățat scara de acces și întregul perimetru de resturile vegetale.

Elevii militari au amplasat o panglică tricoloră de jur împrejurul monumentului central, iar la finalul activității au depus flori la mormintele eroilor români și străini.

Pentru deosebita implicare, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au acordat tinerilor voluntari diplome de participare. În desfășurarea activității s-au implicat și reprezentanții Primăriei orașului Predeal care au pus la dispoziție uneltele și materialele necesare.

Mulțumim tuturor participanților la această activitate!

***

Potrivit datelor de arhivă, Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din orașul Predealeste compus din două parcele cu câte 10 morminte (10 cruci cu 11 eroi români, parcela din partea dreaptă și 10 cruci ale soldaților germani și maghiari în parcela din stânga).

Necropola de război figurează cu un număr de 145 de militari înhumați, din care: 11 români, 128 germani, 6 maghiari. O parte dintre aceștia sunt înhumați în osuarul de la baza monumentului central.


Desfășurarea mesei rotunde sub genericul „Dialog între generații“

 

În contextul sărbătoririi „Zilei Veteranilor de Război“, în data de 27.04.2016, la Cercul Militar Național, sala „Ștefan cel Mare“, s-a desfășurat masa rotund㠄Dialog între generații“. La această manifestare au participat reprezentanți ai Asociației Naționale a Veteranilor de Război (președintele filialei sector 4 – gl.lt. (r) Constantin Didulescu, președintele filialei sector 6 – gl.mr. (r) Romu Vasilache, gl.bg (r) Marin Lungu și col.ing. (r) Constantin Marin Cenușă), militari în activitate (veterani ai Teatrelor de Operații), membri ai Asociației „Neamunit“ și elevi de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr“ și Colegiul Național „Aurel Vlaicu“.

După cuvântul de deschidere al reprezentantului Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, col. Valerică Custură, au rostit scurte alocuțiuni referitoare la semnificația activității, gl. lt. (r) Constantin Didulescu și col. Munteanu Marian Gabriel, reprezentant al veteranilor din Teatrele de Operații, urmate de vizionarea de către cei prezenți a filmului documentar, „Țiganca-cimitirul onoarei ostășești“.

În cadrul manifestării, veteranii celui de-al Doilea Război Mondial au rememorat momente din perioada războiului, au prezentat o parte din experiențele pe care le-au trăit pe front și au vorbit despre camarazii căzuți pe câmpul de luptă și despre semnificația acestor jertfe.

În acest context, elevii prezenți au adresat întrebări veteranilor, care au oferit răspunsuri lămuritoare, pline de încărcătură emoțională.

Activitatea a fost încununată de un emoționant moment artistic, asigurat de corul „Anastasis”, condus de preotul Lucian Mileșan de la Catedrala Eroilor, din municipiul Târgoviște, precum și de înmânarea, către cei prezenți, a unor diplome de onoare emise de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.

Masa rotundă a reprezentat și cadrul de prezentare a expoziției itinerante de fotografii, reunite sub genericul „Pe urmele eroilor”.


Oficiul Național pentru Cultul Eroilor organizează masa rotundă sub genericul Dialog între generații

 

În contextul celebrării Centenarului intrării României în Primul Război Mondial și a Zilei Veteranilor de Război (29 aprilie), în data de 27 aprilie 2016, începând cu ora 9 00, în sala Ștefan cel Mare de la Cercul Militar Național, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor va organiza masa rotund㠄Dialog între generații“.

Activitatea va consta într-un schimb de idei între reprezentanți ai veteranilor din al Doilea Război Mondial, veterani din Teatrele de Operații și tineri liceeni, context în care foștii combatanți vor fi invitați să-și împărtășească experiențele de război și, în acest sens, să vorbească despre camarazii căzuți pe câmpul de luptă și despre semnificația acestor jertfe, iar elevii vor fi încurajați să pună întrebări și să-și expună părerile față de subiectele puse în dezbatere.

La manifestare și-au anunțat participarea domnul general (r) Marin Dragnea – președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război – însoțit de un grup de membri ai acesteia, militari în activitate – veterani din Teatrele de Operații, membri ai Asociației „Neamunit“ și elevi de la trei licee din București.

Organizatorii au pregătit pentru participanți un moment artistic dedicat veteranilor ce va fi susținut de corul „Anastasis” din Târgoviște.

În cadrul activității, din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor se vor înmâna diplome de onoare participanților la eveniment.

Cu acest prilej, cei prezenți vor putea viziona și fotografiile care compun expoziția itinerant㠄Pe urmele eroilor”, al cărei debut a fost făcut în data de 20 aprilie, în cadrul unei activități organizate, în incinta unității, de către Baza 2 Logistic㠄Valahia” Ploiești. Expoziția ilustrează cele mai reprezentative morminte și opere comemorative de război de pe teritoriul țării.

Jurnaliștii care doresc să participe la activitate sunt asteptați la sala Ștefan cel Mare de la Cercul Militar Național, începand cu ora 09.00.


25.04.2016
Pași prin istorie

 

Sufletul veteranului

 

Un vechi proverb românesc ne amintește că ochii care nu se văd se uită.
Uneori, maxima amintită are și excepții de la regulă, un exemplu edificator fiind oferit de doi militari români, camarazi de arme pe Frontul de Vest, care au ajuns, luptând, până în fosta Cehoslovacie. Unul dintre cei doi militari, slt. Serian Ioan, a murit în luptă cu militarii germani, fiind înhumat la Pliesovce (1945). Ulterior, osemintele eroului au fost centralizate la Cimitirul eroilor români de la Zvolen (Slovacia).
Reîntors în România, veteranul al cărui camarad a murit la Pliesovce a activat în armata română până în anul 1978, când a trecut în rezervă. A fost avansat la gradul de general de către președintele României, la 25 octombrie 2004, la propunerea ministrului apărării naționale, prin Decretul nr. 1053 din 7 decembrie 2004.
Deși timpul macină memoria evenimentelor și sentimentele oamenilor, veteranul de război nu și-a uitat camaradul căzut pe front, iar la mai bine de 65 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial a căutat și identificat mormântul eroului slt. Serian Ioan în Cimitirul eroilor români de la Zvolen, aprinzând o candelă la însemnul de căpătâi al acestuia.

*

Înainte de a-i menționa numele veteranului, a celui care împreună cu peste un milion de militari români au luptat pentru reîntregirea României (1941-1945), considerăm că nu este o pierdere de vreme pentru a face o scurtă incursiune în viața sa din perioada războiului.
În august 1944, un copil de 16 ani, înrolat ca voluntar în Regimentul 30 Dorobanți Muscel, împarte corespondența militarilor și le aduce mâncarea în cazarmă. Rutina zilnică este înlocuită, la 23 august 1944, cu ordinul de arestare a militarilor germani care îi antrenează pe militarii Regimentului 30 Dorobanți Muscel.
După un marș până la Brașov, unde dorobanții musceleni capturează un regiment german de artilerie, copilul de 16 ani pleacă pe Frontul de Vest ca voluntar, la cerere. Participă la lupte până la încheierea războiului, la 9 mai 1945, fiind cantonat la Nove Mesto, unde mă ocupam cu alți colegi de aprovizionarea unității cu alimente și muniție, duceam scrisorile, atât de așteptate, de acasă, ne ocupam de recuperarea răniților și a morților și de întocmirea formalităților pentru cei decedați sau avansați. Au fost zile întregi în care alergam între locurile în care ne instalaserăm, cu gloanțele suierând în spate sau pe lângă urechi. Nu mi se părea nimic anormal, eram tânăr, entuziat și curajos și vroiam să fiu cât mai util. Spre deosebire de mulți dintre ei, eu am avut noroc, nu am fost rănit și nici nu am murit, conform unei mărturisiri pentru cotidianului Adevărul.
Militarii români din Ceholovacia au primit ordinul de a se întoarce în țară, veteranul de 17 ani mărșăluind 2000 de km, începînd cu ziua de 17 iunie 1945, în contextul în care militarii sovietici nu le-au permis soldaților români să folosească garniturile de tren. După parcurgerea a maxim 70 de kilometri /zi , indiferent de condițiile meteorologice, militarii români realizau o oprire după a treia zi de marș.
Pînă la Budapesta, militarii români s-au folosit în timpul transportului și de căruțe, însă sovieticii ne-au luat din cai și ne-au ars coviltirele căruțelor, pentru că spuneau că numai țiganii procedează așa. Am rămas, astfel, fără singurele locuri în care ne mai puteam adăposti de ploaie.

*

Veteranul român din Al Doilea Război Mondial prezentat la rubrica Pași prin istorie, care ne dovedește că ochii care nu se văd nu se uită, atunci când sufletul omului este puternic, se numește Gheorghe Mihai Răucea, având în prezent gradul de general de brigadă (rtr) și ocupându-se, în calitate de președinte, de destinele Asociației Naționale a Veteranilor de Război, filiala Prahova.

**

Cimitirul eroilor români de la Zvolen a fost amenajat în vecinătatea cimitirului central din Zvolen (Slovacia), în anul 1958, în cadrul acestuia fiind centralizate, în morminte individuale și în gropi comune, osemintele a 10.384 eroi români, care au murit în Al Doilea Război Mondial pentru eliberarea fostei Cehoslovacii.


Expoziție itinerantă de fotografii la Ploiești

 

Fidel principiilor și atribuțiilor funcționale pe care le îndeplinește, în calitatea sa de organ de specialitate al administrației publice centrale în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor promovează și participă în permanență la valorificarea în plan educativ a memoriei celor căzuți pentru țară.

Pornind de la ideea că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte, Oficiul și-a propus pentru anul în curs desfășurarea unor lecții de educație civică, în rândul tinerilor din învățământul preuniversitar, și nu numai, prin organizarea unei expoziții itinerante de fotografii care să ilustreze cele mai reprezentative morminte și opere comemorative de război de pe teritoriul țării.

Debutul acestei expoziții itinerante a fost făcut în garnizoana Ploiești, în data de 20.04.2016, cu ocazia derulării programului național „Școala altfel”, în cadrul unei activități organizate, în curtea unității, de către Baza 2 Logistic㠄Valahia” Ploiești, cu scopul promovării tradițiilor militare și a valorilor naționale.

La acest eveniment, Oficiul a prezentat 50 fotografii ale celor mai reprezentative cimitire și monumente de război de pe cuprinsul județului Prahova, din țară și din străinătate.

Expoziția a beneficiat de atenția mai multor grupuri de copii, elevi la diferite licee ploieștene, cărora reprezentanții Oficiului le-au oferit informații privind fotografiile expuse și le-au explicat importanța demersurilor Oficiului de cinstire a memoriei eroilor căzuți la datorie pentru realizarea idealurilor naționale, ca parte a procesului de educație civică și de promovare a principiilor de pace, toleranță, reconciliere, nediscriminare și înțelegere între popoare.

 

„Omagiu adus eroilor români căzuți în cele două războaie mondiale, de către elevii bucureșteni, în săptămâna Școala Altfel

 

Joi, 21 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului “Un erou, o floare” de la Monumentul Eroilor Români căzuți în cele două războaie mondiale , amplasat la intersecția bulevardelor Theodor Pallady și Nicolae Grigorescu din sectorul 3.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu elevi ai Liceului Teoretic „Decebal“ din Capitală, care au avut prilejul de a cunoaște povestea acestei opere comemorative de război.

Tinerii prezenți au îngrijit cu atenție monumentul și zona de protecție a acestuia. În semn de recunoștință pentru interesul manifestat, reprezentanții Oficiului au oferit elevilor diplome de participare.

Opera este creația sculptorului Spiridon Georgescu și a fost dezvelită în anul 1932.

În anul 1945, pe monument a fost montată o placă în memoria militarilor români morți în Al Doilea Război Mondial. Piedestalul masiv, în două volume, este surmontat de statuia din bronz a unui soldat, în ținută de campanie, reprezentat în poziție de atac, având în mâini o pușcă.

Obiectivul comemorativ are o înălțime de aproximativ 4 m, iar pe laturile piedestalului sunt dispuse plăci din bronz pe care sunt gravate numele militarilor români căzuți în cele două războaie mondiale.“

 


„Elevii bucureșteni la Monumentul eroilor francezi din Primul Război Mondial , amplasat în Parcul Cișmigiu“

 


Vineri, 22 aprilie a.c., în cadrul proiectului “Un erou, o floare”, s-a desfășurat activitatea de la Monumentul eroilor francezi din Primul Război Mondial , amplasat în Parcul Cișmigiu.

Evenimentul a fost organizat în colaborare cu cadre didactice și elevi ai Colegiului Na țional „Gheorghe Lazăr“ din Capitală, care au avut prilejul de a cunoaște contextul desfășurării evenimentelor de acest gen, respectiv marcarea Centenarului Primului Război Mondial, importanța păstrării, în bună stare de conservare, a așezămintelor de război ale eroilor români dar și a militarilor străini înhumați pe teritoriul României precum și povestea acestei opere comemorative de război.

În semn de apreciere pentru interesul manifestat, reprezentanții Oficiului au oferit elevilor diplome de participare.

Monumentul eroilor francezi din Primul Război Mondial reprezintă opera sculptorului Ion Jalea, fiind dezvelit în anul 1920.

Înălțimea operei comemorative de război este de aproximativ 4 m și piedestalul în formă de trunchi de piramidă este surmontat de un grup statuar compus dintr-un soldat francez și o femeie. Femeia îl sprijină duios pe soldatul rănit. Pe latura frontală a piedestalului, în limbile franceză și română, este gravat următorul text: „Ostașilor Franței căzuți/pe câmpul de onoare/al pământului românesc/în timpul marelui război/1916-1919“.


 

O imagine îngrijită pentru Monumentul Eroilor din Primul Război Modial situat în strada Uverturii din București

 

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu un grup de elevi ai Liceului Teoretic Ștefan Odobleja, a desfășurat, joi 21 aprilie a.c, începând cu ora 10.00, lucrări de îngrijire la Monumentul dedicat Eroilor din Primul Război Mondial, situat la intersecția străzii Uverturii cu strada Dealul Țugulea, din Capitală.

În urma activităților desfășurate de elevi, înscrisurile de pe monument au prins o nouă tușă, spațiul adiacent monumentului a căpătat un aspect îngrijit, iar florile plantate de acești tineri dau un aer primăvăratec unui monument care, dată fiind încărcătura simbolică, impune sobrietate.

Proiectul Un erou, o floare, aflat la cea de-a patra ediție, își propune să sensibilizeze societatea civilă și să atragă atenția asupra necesității păstrării unui aspect îngrijit a mormintelor și operelor comemorative de război, prin grija noastră constantă față de aceste mărturii ale sacrificiului celor care s-au jertfit pentru țară.

Elevii au aflat, în deschidere, date despre activitatea și proiectele desfășurate de Oficiu, precum și despre importanța întreținerii monumentelor de război, constatând ei înșiși că și o activitate ca cea desfășurată astăzi contribuie la păstrarea acestora într-o formă demnă.

Oficiul mulțumește, pe această cale, cadrelor didactice și elevilor care au ales această zi din Săptămâna altfel – să știi mai multe, să fii mai bun pentru a fi alături de instituția noastră și îi asigurăm că au atins ambele ținte: și-au îmbogățit cunoștințele și au devenit oameni mai buni prin lecția de hărnicie și dăruire din timpul activității, pentru care îi felicităm.


Un erou, o floare poposește vineri, 22 aprilie, pentru a doua oară în săptămâna Școala Altfel, în Parcul Carol I la Mormântul Ostașului Necunoscut și la Memorialul Eroilor Neamului

 

Ziua în care temerarii elevi ai clasei a V a C ai Școlii Gimnaziale „Iancului“ au fost oaspeții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor la Memorialul Eroilor Neamului și la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I va rămâne cu siguranță întipărintă în mintea și în sufletele copiilor datorită încărcăturii deosebite a momentului, conferite de prilejul de a omagia simbolul eroismului din Primul Război Mondial.

În cadrul activității organizate de către instituția noastră în ultima zi a săptămânii Școala Altfel copiii au îngrijit cu dăruire zona din jurul monumentului funerar și au ascultat captivați povestea drumului Ostașului Necunoscut de la momentul sacrificiului suprem pe Altarul Patriei și până la odihna veșnică sub oblăduirea flăcării nestinse ce arde la căpătâiul său.

În spiritul omagierii eroilor români căzuți în timpul Primului Război Mondial elevii au plantat flori în spațiile special destinate aflate în imediata apropiere a Mormântului Ostașului Necunoscut primind diplome de participare la activitate, oferite de reprezentanții Oficiului.


Elevii bucureșteni aduc omagiu eroilor români căzuți în Primul Război Mondial,
în săptămâna Școala Altfel

Miercuri, 20 aprilie a.c., reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au avut plăcerea de a se întâlni cu elevii Colegiului Național Victor Babeș care, în ciuda vremii nefavorabile au răspuns prezent în număr impresionant de mare la „întâlnirea “ cu eroii români căzuți în Primul Război Mondial, cărora le este dedicată opera comemorativă de război situată lângă Parcul Plumbuita din sectorul 2 al Capitalei.

Această activitate face parte din seria evenimentelor incluse în proiectul de anvergură al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor intitulat sugestiv Un erou, o floare, și desfășurat anul acesta, în plin Centenar al Primului Război Mondial, la scară națională.

Inimoșii reprezentanți ai tinerei generații au îngrijit cu atenție monumentul eroilor și au sădit flori în jurul acestuia pentru nemurirea sufletelor eroilor români. În semn de recunoștință pentru interesul manifestat, reprezentanții Oficiului au oferit elevilor diplome de participare.

Monumentul eroilor români căzuți în Primul Război Mondial de lângă Parcul Plumbuita a fost ridicat de un comitet de inițiativă condus de preotul Ion Sachelarescu de la Mânăstirea Plumbuita. Opera este creația arhitectului Dumitrescu, fiind dezvelită în anul 1939. Soclul cu o singură treaptă este surmontat de un piedestal în patru volume pe care se înalță o coloană de plan pătrat, având forma unui trunchi de piramidă. În terminația coloanei se află un vultur cu aripile larg deschise, iar la bază un meplat din bronz reprezentând o cască de război așezată pe o sabie încrucișată cu o pușcă și două drapele. Pe laturile piedestalului sunt gravate numele militarilor români căzuți în Primul Război Mondial. Opera comemorativă are o înălțime de aproximativ 7 m.


Eroii din Cimitirul de onoare de la Turnu-Roșu-Boița și-au așteptat urmașii să îi gătească la început de primavara și să le presare flori pe morminte

 

Miercuri, 20 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul de onoare de la Turnu-Roșu-Boița din comuna Boița, județul Sibiu.

Elevii școlii gimnaziale din localitate au desfășurat lucrări de îngrijire constând în curățarea monumentelor din necropolă de microvegetație parazitară, îndepărtarea din perimetrul cimitirului a frunzelor și crengilor uscate, precum și curățarea aleilor de acces.

Primele înhumări în acest cimitir s-au făcut în anul 1916, ca urmare a luptelor din zona Turnu-Roșu dintre Armata Română și Armatele Puterilor Centrale. După încheierea Primului Război Mondial, până în anul 1928, Societatea „Cultul Eroilor” s-a preocupat de centralizarea, la Turnu-Roșu-Boița, a osemintelor militarilor căzuți pe Valea Oltului și în zonele limitrofe.

Conform evidențelor actual, în cimitir sunt înhumați 1483 de eroi de naționalitate română, germană, austriacă și necunoscutți din Primul Război Mondial și 3 eroi români din al Doilea Război Mondial. Astfel, pe lângă însemnele de căpătâi ale eroilor din Primul Război Mondial, mai există o cruce, ridicată în anul 1944, pentru cinstirea memoriei a 3 eroi români aviatori, morți în al Doilea Război Mondial: adj. șef Mișu Gheorghe și sergenții Gheorghe Arhip și Ioan Florescu.

 

 

La finalul activității, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au înmânat diplome elevilor care au participat la activitate, în semn de apreciere pentru gestul lor dedicat sacrificiului militarilor români și străini înhumați în necropola de război.


 

Elevii școlii gimnaziale Iosif Catrinescu din Dragoslavele au îngrijit mormintele eroilor care odihnesc în comuna lor

 

Marți, 19 aprilie a.c., a avut loc activitatea Un erou, o floare de la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial din comuna Dragolsavele, județul Argeș.

Elevii școlii gimnaziale Iosif Catrinescu din localitate au îngrijit mormintele eroilor care odihnesc în necropola de război din comuna lor.

Cimitirul de onoare Gura Pravățului a fost înființat de armata de ocupație germană, între anii 1916-1917 pe terenul obștii moșnenilor dragosloveni și reamenajat de Socialtatea „Cultul Eroilor”, aici centralizându-se osemintele eroilor din întreaga regiune reprezentată de bazinele văilor Dâmbovița și Argeșel.

Pe o suprafață de aproximativ 800 m 2 au fost centralizate osemintele a 1197 de militari din care 561 în cimitir (326 români, 196 germani, 39 austrieci) și 636 români și germani necunoscuți în criptă. În necropola de onoare somnul de veci al militarilor români și străini este vegheat de o troiță de lemn și de o cruce monument din piatră.

Reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor le-au vorbit copiilor despre importanța, pentru România, a acestui așezământ social-cultural amplasat în comuna lor și despre faptul că noi toți suntem datori să ne amintim permanent de faptul că viața, o valoare fundamentală a umanității, a fost pusă, la un moment dat, în cursul istoriei, în slujba idealului național de niște oameni la fel ca noi: cu familii, cu țeluri personale, cu responsabilități imediate.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește Primăriei comunei Dragoslavele și colectivului Școlii gimnaziale Iosif Catrinescu din localitate pentru implicarea în organizarea proiectului Un erou, o floare aflat la a IV-a ediție.

 


Îngrijirea mormintelor Eroilor Primului și celui de-al Doilea Război Mondial la Cimitirul de Onoare Internațional din municipiul Caracal

 

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu elevii și cadrele didactice ale Liceului Teoretic Mihai Viteazul din localitate, au desfășurat, luni 18 aprilie a.c, începând cu ora 11.00, activități specifice proiectului Un erou, o floare la mormintele eroilor din Primul și al Doilea Război Mondial din Cimitirul de Onoare Internațional situat în municipiul Caracal, județul Olt.

În deschiderea lucrărilor, elevilor li s-a vorbit despre importanța păstrării așezămintelor de război în bună stare, pentru a perpetua în timp cultul eroilor, implicând tânăra generație, care a ales, ca una din zilele Săptămânii altfel – să știi mai multe, să fii mai bun să o consacre unei astfel de activități onorante.

Participarea militarilor din Unitatea Militară 02628 Caracal a constituit un exemplu admirabil pentru elevii celor patru clase de liceu și a conferit solemnitate momentului de înmânare a diplomelor de participare care a încheiat activitatea.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește, pe această cale, autorităților locale pentru susținerea logistică a acestor activități și felicită cadrele didactice și elevii implicați în acest demers, care precede Ziua Eroilor pe care o vom sărbători, anul acesta, în data de 09.06.2016.


Plantarea de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut

 

 

Marți, 19 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare de la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I din Capitală.
Lucrările de curățare a perimetrului adiacent de vegetația microparazitară au fost realizate de către elevii și profesorii Școlii Gimnaziale nr. 134 din București prezenți la activitate.
Totodată, inimoșii elevi au plantat flori în jardinierele aflate în incinta complexului comemorativ Memorialul Eroilor Neamului. La finalul activității voluntarii au depus flori la Mormântul Ostașului Necunoscut și au primit diplome de participare din partea reprezentan ț ilor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor pentru deosebita implicare.
Mulțumim tuturor participanților la această activitate!

***

Mormântul Ostașului Necunoscut reprezintă un ansamblu funerar-comemorativ care simbolizează sacrificiul tuturor ostașilor anonimi căzuți la datorie în Primul Război Mondial. Ideea a apărut în Franța, imediat după terminarea Marelui Război, fiind preluată ulterior de către o serie de state europene, printre care și România.
În cazul românesc, ceremonia desemnării Ostașului Necunoscut a avut loc la Mărășești (un adevărat Verdun românesc), în data de 14 mai 1923. Sarcofagul cu rămășițele pământești ale acestuia a fost adus în București, în data de 17 mai 1923, fiind înhumate în Parcul Carol.
Proiectul acestui ansamblu funerar a fost realizat în anul 1927, după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Conform acestui proiect, împrejmuirea este realizată din opt stâlpi ornamentali din marmură albă, legați între ei cu lanțuri cu zale de bronz. Piatra tombală este realizată din marmură de Carrara, cu o grosime de 15 cm, lățime de 1.20 m și lungime de 2.35 m. În același an, prin grija Asociației „Cultul Patriei”, a fost aprinsă o candelă a cărei flacăre arde, și în prezent, fără întrerupere. Proiectul a fost completat, în anul 1934, cu o cruce din marmură albă sfințită în cadrul unui ceremonial religios și militar.
În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, osemintele Ostașului Necunoscut au fost transferate la Mărășești și înhumate în fața mausoleului din localitate. Decizia a fost luată de către autoritățile comuniste, din acea perioadă, pentru a face loc așa-numitului „Mausoleu al eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei”, o construcție funerară menită a adăposti sicriele cu rămășițele pământești ale înalților demnitari din partidul comunist român (ex. Dr. Petru Groza, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Constantin I. Parhon, Lucrețiu Pătrășcanu, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Alexandru Moghioroș, Ilie Pintilie etc). Acest edificiu a fost ridicat după planurile arhitecților Horia Maicu și Nicolae Cucu și inaugurat în data de 30 decembrie 1963. În perioada anilor 1996-2006, mausoleul a fost dezafectat, osemintele foștilor nomenclaturiști comuniști fiind transferate către diferite cimitire din țară.
Osemintele Ostașului Necunoscut au fost readuse în Parcul Carol din București, abia în anul 1991, însă nu au fost înhumate pe locul originar.
În anul 2006, ca un act reparator, prin eforturile Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost mutate pe amplasamentul inițial, unde se găsește și în prezent.


Un erou, o floare la Osuarul eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial
din Cimitirul Ghencea Militar

Marți, 19 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare organizată la Osuarul eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial din Cimitirul Ghencea Militar.
Evenimentul s-a desfășurat în colaborare cu elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 143 din sectorul 5, care au avut ocazia să viziteze osuarul ce adăpostește osemintele unui număr de 269 de militari români, în columbare gravate cu numele și anul morții fiecărui erou. Aceștia au fost omagiați de către tânara generație prin depunerea de flori la monumentul central: „GLORIE ETERNĂ ȘI RECUNOȘTINȚA VEȘNICĂ OSTAȘILOR ROMÂNI CARE S-AU JERTFIT PENTRU INDEPENDENȚA ȘI INTEGRITATEA PATRIEI“.
Totodată, reprezentanții Oficiului au oferit copiilor diplome de participare la activitatea comemorativă din săptămâna Școala Altfel, menite a păstra vie amintirea întâlnirii de astăzi și a datoriei fiecărui cetățean de a îngriji mormintele și monumentele de război dedicate eroilor români sau străini căzuți în războaie pentru apărarea Patriei.


Elevii bucureșteni la Monumentul Turtucaia din Cimitirul Bellu din Capitală

 

Luni, 18 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului “Un erou, o floare” de la Monumentul Turtucaia din cimtirul Bellu.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu elevi ai Școlii gimnaziale „George Călinescu” din Capitală care au avut prilejul de a cunoaște povestea acestei opere comemorative de război ridicată la inițiativa familiei eroului Victor E. Ioachimovici căzut în Bătălia de la Turtucaia din Primul Război Mondial.
La activitate au participat doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului și conducerea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Ca un gest de apreciere pentru efortul depus de elevi și ca o mărturie peste timp a participării lor la o activitate dedicată eroilor români care au murit pentru țară, organizatorii au acordat diplome la toți elevii.

***

Monumentul este amplasat în Cimitirul Bellu militar, care este situat pe strada Calea Șerban Vodă nr. 249. Opera este dedicată sublocotenentului Victor Emil Ioachimovici căzut în Primul Război Mondial, în timpul luptei de la Turtucaia.
Ridicat de avocatul Emil Ioachimovici, tatăl eroului, monumentul a fost dezvelit la 13 octombrie 1929. Cu o înălțime de aproximativ 4 metri, opera este realizată din trei blocuri mari din piatră de Vrața, așezate pe o platformă tot din piatră, în patru trepte. În terminația monumentului este dispusă o cruce decorată cu motive geometrice. Pe frontispiciul monumentului sunt inscripționate cuvintele:
„Eroului Victor Emil Ioachimovici mort pentru patrie la Turtucaia”.
Pe una din laturile monumentului se află un basorelief din bronz pe care sunt gravate scene reprezentând asedierea orașului Turtucaia, moartea eroului, salvarea celor două steaguri ale Regimentelor 36 și 74 Infanterie și cuvintele:
„Prin foc și apă pentru țară.”


18.04.2016
Pași prin istorie

 

Tu ai murit pentru ca noi să trăim mai departe!

 

În Primul Război Mondial, în octombrie 1916, linia frontului în Maramureș a fost stabilizată pe Valea Vaserului, unde patru batalioane de vânători de munte germani s-au opus înaintării trupelor ruse. Din cauza provocărilor bolșevice din Rusia, ofițerii ruși au părăsit trupele, întorcându-se în țară, luptele de pe Valea Vaserului încetând. La 10 februarie 1917, germanii au început să amenajeze un cimitir al eroilor, prima înmormântare având loc la 20 februarie 1917.
Cimitirul a fost proiectat de arhitecți germani, în cadrul acestuia fiind înhumați în total 105 militari. Pentru a se ajunge la cimitir se trecea peste un pod din lemn, construit peste râul Vaser. Accesul în cimitir se realiza intrându-se în Capela mântuirii, apoi se ajungea pe prima teresă a necropolei, unde au fost înhumați ofițerii superiori. Soldați și gradele inferioare au fost înhumați în a doua terasă a necropolei.
Cimitirul a fost inaugurat în iulie 1917, plutonierul Anton Schnmid dovedind, în anul 1918, cu prilejul unei mențiuni scrise, că spiritul de camaraderenie a rămas întipărit în sufletele veteranilor luptelor de pe Valea Vaserului: „Camarade, ai fost răpit de lângă mine! Câte am petrecut noi împreună! (...) Câte griji ți-ai făcut pentru cei dragi de acasă! Te-a înțeles cineva? Cât de viteaz ai fost! (...) Tu ai murit pentru ca noi să trăim mai departe. Lacrimi cad peste eroi când plouă. Nu-i așa că vă iubește natura care alină cu frumusețea ei mormintele voastre ? Pârâurile curg zgomotos, nu le mai auziți. Brazii privesc fix în lumina lunii. Nu mai știți când zăpada stă fix între tufe, când mușchiul crește din nou între rădăcini. Când foșnesc brazii, noaptea, se gândesc cei dragi la voi, din locul natal. În foșnetul ramurilor se găsesc fire ale iubirii. Acolo, departe sub molid, în Carpați se află cel prețuit.
Din păcate, din cauza creșterii cursului apei care alimentează râul Vaser s-au produs dislocări majore ale terenului. Apa a măcinat în timp crucile din cimitir, capela și gardul împrejmuitor, realizate din lemn, necropola fiind distrusă integral la suprafață în anul 1950.
La inițiativa primarului din Vișeul de Sus, pe locul cimitirului eroilor germani s-a dezvelit o troiță tradițională în stil maramureșean, realizată de meșterul Teodor Bârsan. Troița a fost sfințită, la 25 iulie 2011, de un sobor de preoți ortodocși, condus de Grigore Andreica, protopopul Vișeului.


Cinstirea eroilor comunei Cocu, județul Argeș

 

Sâmbătă, 16 aprilie a.c., s-a desfășurat activitatea din cadrul proiectului Un erou, o floare de la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, din comuna Cocu, județul Argeș.

Lucrările de îngrijire au fost realizate de către elevi ai Școlii Gimnaziale nr. 1, din localitate, și ai Colegiului Național „Aurel Vlaicu”, din București, precum și de către membrii Asociației Neamunit, prezenți la activitate. Acestea au constat în curățarea monumentului de vegetația microparazitară, refacerea inscripțiilor, curățarea perimetrului adiacent, vopsirea gardului și curățarea aleilor de acces.
Un moment emoționant al manifestării l-a constituit resfințirea operei comemorativ e de război de către soborul preoților din localitate, context în care majoritatea elevilor participanți au aprins lumânări și au depus flori la monument. Activitatea s-a bucurat și de prezența șefului comenduirii Garnizoanei Pitești și a viceprimarului comunei Cocu, care au rostit scurte cuvântări. La finalul manifestării, reprezentantul Oficiului Național pentru cultul Eroilor a decernat diplome voluntarilor, în semn de prețuire pentru efortul depus.
Mulțumim tuturor participanților la această activitate!

*

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din comuna Cocu este situat în centrul localității, în fața Școlii Generale nr. 1.
Operă a sculptorului grec Nicola Kagheorghis, care a realizat numeroase monumente consacrate eroilor din anii participării României la Primul Război Mondial, monumentul a fost inaugurat în anul 1931. Ini'iatorul realizării acestei opere comemorative de război a fost învățătorul satului din vremea respectiv㠖 Marin Arsenescu.
Statuia din marmură este înaltă de 3,60 m și este așezată pe un postament format din trei trepte din beton. Pe fațadă este înfățișat un medalion din bronz, ce întruchipează un soldat care ochește cu arma, precum și poza unui ofițer, cel mai probabil a locotenentului Arsenescu M. Gheorghe – ruda a ctitorului.
Monumentul beneficiază de o zonă de protecție, împrejmuită cu gard din lemn și spații verzi.


Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“

CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

 

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea, în data de 15.04.2016 a celei de-a XXXIV-a ediții a concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“

Concursul cuprinde două serii de întrebări și se va finaliza în data de 30.06.2016.

Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionați de istorie și de cultul eroilor la români.

Accesați secțiunea Concurs a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informațiile necesare pentru a vă înscrie și a participa.

Rezultatele și numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul Oficiului începând cu data de 15.07.2016 .

 

Vă așteptăm să participați la concurs!


Ceremonia oficială de închidere a Taberei de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români și sovietici din municipiul Brașov

 

În perioada 12-14 aprilie a.c., Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forțelor Aeriene „Henri Coand㓠din Brașov a organizat Tabăra de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români și sovietici din cartierul Bartolomeu, municipiul Brașov. La buna desfășurare a activității au contribuit atât Primăria municipiului Brașov cât și Asociația Studenților Militari din localitate, acordând tot sprijinul necesar.

Lucrările de întreținere a parcelei eroilor româniau fost desfășurate de trei companii din cadrul batalionului de studenți ai Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă“. Totodată, tinerii prezenți au efectuat lucrări de curățenie la parcela sovietică, amplasată în fața parcelei românești.

Joi, 14 aprilie a.c., la ora 12.00 s-a desfășurat ceremonia de închidere a taberei, în cadrul căreia comandantul Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coand㓠și reprezentantul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au rostit scurte alocuțiuni, urmate de depunere de coroane de flori la monumentele centrale din cele două parcele de onoare.

De asemenea, reprezentanții Oficiului au înmânat diplome studenților care au participat la activitate, în semn de apreciere pentru efortul depus și interesul pe care l-au manifestat față de acest nobil demers de cinstire a memoriei eroilor.

Tabăra de tineret pentru îngrijirea necropolei de război din municipiul Brașov, activitate comemorativ-educativă, se înscrie în seria de evenimente dedicate Centenarului Primului Război Mondial, organizate de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor.

Cu acest prilej, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coand㓠din Brașov pentru solicitudinea cu care a răspuns la demersul nostru și pentru implicarea deosebită în buna desfășurare a activității.

 


Proiectul „Un erou, o floare” la a IV-a ediție

 

 

Proiectul ”Un erou, o floare”, organizat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, se va desfășura în perioada 16 – 22 aprilie și va cuprinde activități de îngrijire ale unor cimitire și monumente de onoare dedicate memoriei eroilor români care și-au jertfit viața pentru patrie.

Ediția din acest an (cea de-a patra) este dedicată împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Razboi Mondial.

Implicarea nemijlocită a tinerilor în îngrijirea și conservarea mormintelor și operelor comemorative de război va dezvolta în conștiința acestora responsabilitatea pe care adulții de mâine o vor avea față de valorile istoriei naționale prin exemplul de demnitate și curaj de care au dat dovadă militarii români cazuți în războaie pentru apărarea ființei naționale.

[detalii suplimentare]


12 aprilie 2016

– prima zi a Taberei de tineret la Cimitirul militarilor români și sovietici din municipiul Brașov –

 

Marți 12 aprilie a.c., începând cu ora 10.00, s-au desfășurat lucrările primei zile a Taberei de tineret la Cimitirul militarilor români și sovietici din municipiul Brașov, organizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forțelor Aeriene „Henri Coand㓠din Brașov.

Studenții Academiei Forțelor Aeriene au executat lucrări de curățenie în parcela românească: au îndepărtat vegetația parazitară de pe însemnele de căpătâi, au strâns resturile microvegetale din perimetrul necropolei de război și din zona de protecție a acesteia.

Astfel, aceștia au avut prilejul să intre în contact direct cu o pagină emoționantă din istoria local㠖 contribuția și jertfa Regimentului 45 (Vlașca), condus de căpitanul Cristescu Sava – pentru apărarea Brașovului în intervalul 7-8 octombrie 1916.


Tabăra de tineret la Cimitirul militarilor români și sovietici din Brașov

 

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Academia Forțelor Aeriene „Henri Coand㓠din Brașov organizează, în perioada 12-14 aprilie a.c, Tabăra de tineret pentru îngrijirea Cimitirului militarilor români și sovietici din municipiul Brașov. Primăria municipiului Brașov și Asociația Studenților Militari din Brașov sunt, de asemenea, implicați în desfășurarea în bune condiții a acesei activități.

Lucrările taberei vor fi desfășurate de trei companii din cadrul batalionului de studenți ai Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coand㓠și vor consta în curățarea de vegetație parazitară a însemnelor de căpătâi și a elementelor de construcție terasate din parcela românească, tunderea ierbii din zonele verzi ale cimitirului (acolo unde este cazul), reinscripționarea cu vopsea neagră a înscrisurilor de pe însemnele de căpătâi și de pe cele două plăci comemorative din parcela românească. Lucrări de curățenie se vor efectua și la parcela sovietică care este amplasată în fața parcelei românești.

În data de 14 aprilie a.c., începând cu ora 12.00, va avea loc ceremonia de închidere a taberei ce va consta în susținerea unor scurte discursuri de către oficialitățile participante la eveniment și depunere de coroane de flori la monumentele din ambele parcele de onoare.

De asemenea, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor vor înmâna diplome studenților participanți la activitate, în semn de apreciere pentru efortul lor înnobilat de sacrificiul eroilor români înhumați în necropola de război.

***

Cimitirul militarilor români și sovietici din Brașov este amplasat pe strada Mărășești din cartierul Bartolomeu (vis a vis de casa cu numărul 6 A). Necropola de război are o suprafață de cca 1000 mp și a fost amenajată în anul 1946. În cimitir sunt înhumați un număr de 784 militari români din Primul și al Doilea Război Mondial și 247 de militari sovietici.

 

Jurnaliștii care doresc să participe la activitate sunt asteptați la Cimitirul militarilor români și sovietici din Brașov, începând cu data de 12 aprilie a.c, ora 10.00.

 


Stabilirea câștigătorilor concursului online „Să nu ne uităm eroii!”, ediția a XXXIII-a

S-a încheiat concursul online Să nu ne uităm eroii!, ediția a XXXIII –a

În urma evaluării rezultatelor și a tragerii la sorți, au fost desemnați următorii câștigători:

    • Locul I: Leon Prădan, Str. Moșilor, nr. 26, Cluj Napoca, jud. Cluj
    • Locul al II lea: Mihai Salgău, str. Peneș Curcanul, bl. 227, sc. A, ap. 6, Vaslui, jud. Vaslui
    • Locul al III lea: Adrian-Ovidiu Agapie, Str. Victoriei, nr.2, ap. 29, sc. B, et. 3, oraș Victoria, jud. Brașov

Mulțumim tuturor concurenților pentru participare și vă așteptăm cu drag la următoarele ediții ale concursului: Lansarea lor va fi anunțată din timp pe site-ul nostru!


01.04.2016
Pași prin istorie

Românii din Transilvania
Eroii a patru fronturi în Primul Război Mondial

Românii din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș au fost încorporați în Primul Război Mondial (1914-1919) în cadrul armatei austro-ungare, luptând la un moment dat pe patru fronturi, împotriva militarilor sîrbi, italieni, ruși sau români.
Începând cu 21 iunie 1917, 1.800 de români din armata austro-ungară, luați prizonieri de către ruși, au fost echipați și înarmați de către aceștia, depunând jurământul de credință în fața regelui Ferdinand (1914-1927), fiind încorporați în armata română.
După ce armata bolșevică ungară a atacat România pe linia Tisei, la 20 iulie 1919, militarii români fiind împinși dincolo de municipiul Oradea, armata română a trecut la contraofensivă (24-26 iulie), ocupând Budapesta la 3 august 1919. O parte din militarii armatei române în Campania din 1919 au făcut parte din fosta armată austro-ungară, fiind încorporați la cererea Consiliului Dirigent al Transilvaniei.
Asociația pentru literatura română și cultura poporului roman din Sibiu a realizat, în anul 1922, o statistică privind participarea românilor din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș la Primul Război Mondial, urmărind să cunoască numărul total al celor care au participat / au fost afectați de conflict, dar și al celor care au fost decorați sau au murit în timpul și din cauza războiului.
Statistica Asociației i-a cuprins numai pe românii încorporați în armata austro-ungară și pe cei încorporați în armata română în Campania din 1919, nefăcând nicio referire la detașamentele de români care au jurat credință regelui Ferdinand și au luptat în cadrul armatei române, începînd cu anul 1917.
La finele anului 1922 au fost luați în evidență 489.544 de români din Transilvania, Banat, Crișana, Sătmar și Maramureș, care au participat la Primul Război Mondial, cu următoarele observații:

- 449.796 au luptat efectiv pe front;

- 34.578 au fost mobilizați, însă nu au fost implicați în luptă, fiind lăsați să-și desfășoare activitatea acolo unde lucrau;

- 1.734 au fost arestați și internați în lagăre de către autoritățile austro-ungare;

- 3.436 au devenit refugiați.

Pentru cei 449.796 de români care au luptat pe front s-au consemnat următoarele date:

- 41.739 au murit pe câmpul de luptă;

- 11.275 au murit în închisoare, în prizonierat, în spitale sau după ce au ajuns la domiciliu, din cauza rănilor dobândite în luptă sau a bolilor contactate în campanie;

- 396.872 au fost lăsați la vatră / s-au întors la domiciliu.


29.03.2016

Restaurarea parcelei eroilor români din Primul Război Mondial din Cimitirul „Pacea“,
municipiul Botoșani, județul Botoșani





Semnalăm inițiativa pozitivă a Consiliului Local din municipiul Botoșani, încheiată cu restaurarea parcelei dedicată eroilor români din prima conflagrație mondială, situată în Cimitirul „Pacea“ din această localitate .
În cursul acestui an, primăria municipiului Botoșani va restaura și parcelele eroilor români, germani și sovietici decedați în Al Doilea Război Mondial și înhumați în Cimitirul „Pacea“.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor își exprimă aprecierea pentru grija și interesul manifestat de către autoritățile locale privind întreținerea și conservarea în bune condiții a Cimitirului eroilor din municipiul Botoșani, nutrind speranța că această atitudine va constitui un exemplu de urmat și de către alte administrații locale, cu responsabilități în domeniul protejării mormintelor și operelor comemorative de război.

*

Societatea „Cultul Eroilor“, cu sprijinul Prefecturii, al Primăriei și al Garnizoanei Botoșani, a exhumat de pe raza județului Botoșani și a centralizat în cimitirul eroilor, cunoscut în epocă sub denumirea de Cimitirul Maior Ignat (ulterior, Cimitirul „Pacea“) osemintele a 3.833 de eroi români. În afara militarilor care au decedat în prima conflagrație mondială, în același cimitir, au mai fost înhumați și militarii români, germani și sovietici, care au murit în Campania din Est.
Eroii identificați, decedați în Primul Război Mondial, sunt înhumați în 4 parcele, fiecare mormânt având la căpătâi câte o cruce creștină din beton mozaicat. Osemintele eroilor neidentificați sunt depuse într-un osuar (complex monumental) de formă trapezoidală, având în partea superioară un vultur din bronz, simbolul vitejiei în luptă.
Parcela este împrejmuită cu un gard realizat din beton și fier forjat, intrarea fiind străjuită de doi stâlpi din beton.


Proiectul „Un erou, o floare” la Moreni

Recunoștința elevilor din municipiul Moreni pentru eroii Primului Război Mondial

 

La Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Moreni, douzeci de elevi ai Școlii generale nr. 1, însoțiți de cadre didactice, alături de reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și membrii Asociației Neamunit – filialele Dâmbovița și București, coordonate de președintele acesteia, actorul Aureliu Surulescu – au desfășurat lucrări de îngrijire atât a monumentului, cât și a zonei de protecție a acestuia.

Opera comemorativă de război are o amplasare generoasă, lângă Primăria municipiului și beneficiază de un părculeț îngrădit. Membrii Asociației Neamunit au curațat opera comemorativă de război de vegetație parazitară, iar copiii au rescris textele inscripționate pe monument.

După desfășurarea lucrărilor de îngrijire, s-a oficiat un serviciu religios de către un sobor de preoți din zonă.

La buna desfășurare a acestei activități au contribuit atât Primăria municipiului Moreni cât și Garnizoana Târgoviște, ambele instituții fiind reprezentate la eveniment.

În finalul activității, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a oferit elevilor, în semn de prețuire pentru efortul depus în slujba eroilor români, diplome de participare și fiecare copil a depus câte o floare roșie la monument.

 


18.03.2016

Eroii Primului Război Mondial sunt comemorați la Moreni

 

Sâmbătă 19 martie a.c, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Asociația Neamunit, desfășoară, începând cu ora 11.00, activitatea Un erou, o floare la Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Moreni, județul Dâmbovița.

La eveniment vor participa elevii școlii generale nr. 1 din Moreni care vor executa lucrări de îngrijire de complexitate redusă atât la monument, cât și în zona de protecție a acestuia - părculețul amenajat în jurul operei comemorative de război.

Activitatea este organizată cu sprijinul Garnizoanei Târgoviște și al Primăriei municipiului Moreni.

***

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, amplasat în apropierea Primăriei, a fost ridicat de locuitorii comunei Stavropoleos și dezvelit în anul 1934. Pe un piedestal înalt de 4 m, compus din două volume paralelipipedice din beton armat, se sflă statuia din bronz a unui ostaș cu arma în mâini surpins în poziție de atac.




17.03.2016

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță încheierea Concursului cu premii, Eroul meu de ieri și de azi!

În urma evaluării rezultatelor la concurs, au fost desemnați următorii câștigători:

Locul I: Constantin Ilie, Ploiești, jud. Prahova

Locul al II-lea: Huluță Simion, Comănești, jud. Bacău

Locul al III-lea: Bărăitaru Andrei, Constanța, jud. Constanța

Buzbuchi Matheo, Constanța, jud. Constanța

Mențiuni:

  • Voinea Mihai, Morteni, jud. Dâmbovița;
  • Ghidarcea Mihaela, Morteni, jud. Dâmbovița
  • Rusu-Bompa Coralia, Constanța, jud. Constanța

Toți participanții vor primi diplome de participare.

Premiile, constând în cărți cu tematică istorică și diplomele de participare acordate de Oficiu, vor fi expediate câștigătorilor prin poștă.

Vă mulțumim pentru participarea la concurs și vă așteptăm și la edițiile următoare!


14.03.2016
Pași prin istorie

Locotenentul Ștefan Mazilu a murit în prima linie, alături de tunarii săi, la Stary Krim

 

În al Doilea Război Mondial, în perioada 30 octombrie 1941 - 4 iulie 1942, în contextul ofensivei armatelor Axei pe teritoriul Uniunii Sovietice, în sudul Peninsulei Crimeea, pe un front de 43 km, șapte divizii germane și trei divizii românești, sprijinite de Corpul 8 aerian german și numeroase unități de artilerie de mare calibru,au fost concentrate pentru cucerirea Sevastopolului, port la Marea Neagră și una dintre cele mai puternice fortărețe maritime din lume la acea dată.
În urma luptelor contra inamicului sovietic, trupele române au însumat pierderi în vieți omenești de 8.454 de militari, din care 1.597 morți (59 ofițeri, 1.538 subofițeri și trupă), 6.571 răniți (201 ofițeri, 6.370 subofițeri și trupă) și 277 dispăruți.
Militarii decedați au fost înhumați în diverse cimitire de campanie din sudul peninsulei, unul dintre acestea fiind cel al eroilor din Brigada 8 Cavalerie (în data de 15 martie 1942, brigada se va transforma în Divizia 8 Cavalerie, iar aceasta, la rândul ei, va deveni, din 01 iulie 1943, divizie de cavalerie-moto), situat în apropierea șoselei Stary Krim - Karasubazar, la aproximativ 1 km vest de localitatea Stary Krim.
În luna iunie a anului 1942, aici au fost centralizate, într-un cimitir întins pe o suprafață de 2.200 metri pătrați, mormintele individuale a 245 militari români, morți în perioada 03 noiembrie 1941 - 31 decembrie 1942, în luptele din Kohtebel, Isiumovca, Saricaia, Karasubazar, Baiaci și Adschigolski.
Militarii îngropați în acest cimitir centralizator - 109 soldați, 32 fruntași, 43 caporali, 37 sergenți, 10 sergenți-majori, 1 plutonier, 1 submaistru, 6 sublocotenenți, 2 locotenenți, 3 căpitani și 1 colonel - proveneau, majoritatea, din Brigada 8 Cavalerie (Regimentul 4 Roșiori, Regimentul 2 Călărași, Regimentul 3 Călărași Purtat și Regimentul 3 Artilerie Călăreață) și, câțiva, din Divizia 4 Munte (Batalionul 19 Vânători Munte și Batalionul 4 Pionieri Munte).
Reprezentativ pentru bravura militarilor care și-au găsit somnul de veci în acest cimitir este cazul locotenentului Ștefan I. Mazilu. Acesta s-a născut în data de 1 octombrie 1912, într-o localitate din fostul județ Muscel, în speță satul Ciulnița (în prezent, pendinte de comuna Leordeni, jud. Argeș).
În data de 25 octombrie 1939, Ștefan I. Mazilu a fost încorporat, cu gradul de locotenent, în Regimentul 3 Călărași Purtat, din Brigada 8 Cavalerie.
Imediat după intrarea României în război, unitatea locotenentului Ștefan Mazilu a participat, alături de celelalte subunități ale Brigăzii 8 Cavalerie (Regimentul 2 Călărași, Regimentul 4 Roșiori și Regimentul 3 Artilerie Călăreață), la acțiunile militare desfășurate pentru: eliberarea părții de nord a Bucovinei (unitatea acestuia a acționat între 22-24.06.1941), forțarea Nistrului (17-19.07.1941), împingerea inamicului înspre Bug (23.07-09.08.1941), bătălia de la nord de Marea de Azov (25.09-01.10.1941).
La 01.10.1941, Brigada a fost pusă la dispoziția Corpului de munte, pe frontul din Crimeea, acolo unde, în perioada 17 noiembrie - 18 octombrie 1941, a acționat împotriva atacurilor partizanilor din Munții Iaila, asigurând astfel siguranța comunicațiilor Suja - Stary Krim, Karasubazar-Uskut și Salî-Sudak.
Între 26 și 29 decembrie 1941, unitatea locotenentului Ștefan Mazilu și celelalte forțe combatante ale Brigăzii, s-au deplasat - în marș forțat, pe viscol puternic și un ger de -15-30 ° C - , peste 300 km, spre zona Vladislavovka și apoi spre sud, pentru a opri inamicul sovietic debarcat la Kerci și Feodosia. În data de 30 decembrie 1941, în condiții deosebit de vitrege - geruri și viscole extreme, forță combativă scăzută, unități detașate pe distanțe de până la 60 km, contraatacuri ale inamicului, superior ca număr și tehnică de luptă - , unitățile Brigăzii au reușit să se regrupeze în zona Petrovka, Tambovka, Daln. Kamîși și, în seara zilei de 31 decembrie, după atacuri și retrageri pe poziții succesive, să oprească inamicul pe aliniamentul Ismail Terek- Krasni Kotshik -Basalak.
Pe tot parcursul acestor operații, locotenentul Ștefan Mazilu s-a remarcat prin bravura și spiritul de sacrificiu cu care și-a condus plutonul de tunuri anticar, trâgând asupra tancurilor și cazematelor inamice în luptele de la Crivoe Ozero, la trecerea șanțului anticar Usperskaja, în atacul de la cota 50.6 nord de Daln Kamîși sau în luptele de pe șoseaua Stary Krim - Feodosia, acestea din urmă fiindu-i fatale locotenentului erou, care moare, în condiții dramatice, în data de 31 decembrie 1941. Iată cum sunt descrise, în documentele vremii, împrejurările morții acestuia: „de la începutul campaniei și până la data morții locotenentul Ștefan Mazilu a fost în prima linie alături de tunarii săi luptând cu un elan desăvârșit. În acțiunea de debarcare de la Feodosia s-a luptat vitejește, trăgând singur la ultimul tun ce mai rămăsese intact. Cade străpuns de un obuz tras dintr-un tanc rusesc” sau „În acțiunea din 30 Decembrie 1941, Locotenentul Mazilu trece personal la unul din tunurile sale, scoțând din luptă două din tancurile atacatoare. Fiind depășit de inamic, preferă să rămână lângă tunurile sale, căzând la datorie sun focul superior al inamicului”.
Pentru devotamentul și profesionalismul său, locotenentul Ștefan Mazilu a fost decorat post-mortem cu: Ordinul „Steaua României” clasa a V-a, Ordinul „Coroana României” cu spade în grad de Cavaler cu panglică de „Virtute Militar㔠clasa a V-a, Ordinul militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a și medalia „Crucea de Fier” clasa a II-a. De asemenea, prin Înaltul Decret Nr. 1386/1942 a fost avansat post-mortem la gradul de căpitan.
Mormântul locotenentului Ștefan Mazilu, alături de mormintele a 244 de camarazi, a fost amenajat în Cimitirul Eroilor Diviziei 8 Cavalerie, menționat mai sus. Din păcate, după război, cimitirul a fost distrus de autoritățile sovietice, la fel ca majoritatea cimitirelor de campanie românești de pe teritoriul fostei U.R.S.S.
În prezent, localitatea Stary Krim (în rusă, Starîi Krim) este situată în Republica Autonomă Crimeea, în raionul Kirovski, la aproximativ 90 km est de portul Sevastopol și la circa 130 km vest de Kerci.
Evidența nominală a eroilor români, înhumați la Stary Krim, poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război.


01.03.2015
Pași prin istorie

Restaurarea troiței eroilor români și refacerea elicei eroilor germani
- municipiul Reșița, jud. Caraș Severin -

 

Comunitatea locală din municipiul Reșița a dezvelit, în anul 1936, o troiță tradițională din lemn în memoria eroilor români care au murit în Primul Război Mondial.
În anul 1981, elevii Școlii primare din municipiul Reșița au montat o placă din inox pe soclul troiței „În memoria fostului nostru învățător Bandu Petru și a colegilor noștri decedați care vor rămâne veșnic în amintirea noastră”.
Amplasată în cimitirul catolic din municipiul Reșița, troița a fost afectată de trecerea timpului, în special în zona soclului.
De asemenea, în cimitirul central din municipiul Reșița a fost amenajată, în Primul Război Mondial, o parcelă a eroilor germani. În cadrul acesteia sunt înhumați șapte militari germani (morți în Primul și Al Doilea Război Mondial).
Primii piloți germani înhumați în parcela eroilor din municipiul Reșița au fost Emil Kurt Müller și Karl Lugitsch, prăbușiți la bordul unui avion LGV la Cozia. Eroii germani au fost înmormântați, la 17 octombrie 1915, de preotul evanghelic Ferdinand Szende.
Însemnul comemorativ comun al parcelei a fost reprezentat de o elice, demontată de la avionul în care s-au aflat piloții germani.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a efectuat o activitate de documentare în teren la troița și la mormintele eroilor germani din municipiul Reșița, solicitând primăriei să inițieze demersuri pentru restaurarea troiței eroilor români, dar și pentru refacerea elicei de la mormintele eroilor germani (furată de autori necunoscuți, aspect care a determinat sesizarea organelor de poliție).
În anul în care România va aniversa Centenarul Primului Război Mondial, restaurarea troiței eroilor români și refacerea elicei eroilor germani sunt o dovadă sugestivă și lăudabilă privind modul în care primăria municipiului Reșița își îndeplinește obligațiile în domeniul protejării mormintelor și operelor comemorative de război din raza sa de administrare.
Evidența nominală a eroilor germani, înhumați în parcela eroilor germani din municipiul Reșița, poate fi consultată la secțiunea Lista morților de război.


 

“Voi nici nu știți ce v-am lăsat aici”

 

Vineri, 19 februarie a.c, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor împreună cu Garnizoana Târgu Jiu au organizat un eveniment emoționant în orașul lui Brâncuși.

Activitatea este ocazionată de împlinirea a 140 de ani de la nașterea românului de geniu care a revoluționat sculptura mondială și care s-a format, poate deloc întâmplător, în epoca în care românii – prin dârzenie, hotărâre și iubire de neam – au făurit o țară pe care ne-au lăsat-o nouă generațiilor care au urmat.

Evenimentul a fost conceput ca un pelerinaj la operele lui Brâncuși din municipiul Târgu Jiu care au fost dedicate eroismului de care au dat dovadă gorjenii în anul 1916, când au reușit să amâne înaintarea trupelor germane spre capitală cu cel puțin o lună de zile.

Din partea Ministerului Apărării Naționale a participat la activitate doamna Otilia Sava, secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului care, în cuvântările rostite la Coloana Infinitului și la Masa Tăcerii, a adus un omagiu deopotrivă marelui sculptor și eroilor gorjeni.

La fiecare operă de pe traseul Calea Eroilor, participanții – reprezentanți ai autorităților locale și județene, ai organizațiilor neguvernamentale și elevi - au depus trandafiri roșii, un mesaj peste timp pentru Constantin Brâncuși care încearcă să transmită cu frumusețea și candoarea gestului faptul că toate generațiile de gorjeni care i-au urmat au conștiința valorii pe care sculptorul de anvergură universală a lăsat-o în orașul lor.

 


Pelerinaj pe Calea Eroilor...

Vineri, 19 februarie a.c, începând cu ora 13.00, Ministerul Apărării Naționale prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor se alătură activităților desfășurate în municipiul Târgu Jiu cu prilejul sărbătoririi „Zilei Brâncuși”.

Evenimentul se va desfășura la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu și este dedicat deopotrivă militarilor români care au murit în războaie pentru țară și geniului artisitic al sculptorului Constantin Brâncuși căruia îi datorăm minunatul complex sculptural din municipiul gorjean.

Cu acest prilej, oficialitățile prezente vor evoca, în intervențiile lor, sacrificiul eroilor români care au căzut în anul 1916 în bătăliile purtate pe Valea Jiului iar elevii gorjeni vor recita poezii cu tematică istorică.

La activitate participă veterani de război, reprezentanți ai autorităților județene și locale, ai Ministerului Apărării Naționale, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Garnizoanei Târgu Jiu, elevi ai Colegiului militar liceal „Mihai Viteazul” din Alba Iulia și ai Liceului Energetic din Târgu Jiu, precum și reprezentanți ai unor organizații non-guvernamentale.


 

18.02.2016

Restaurarea monumentului eroilor din orașul Borșa

Ca urmare a unei activități de documentare în teren, consilierii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au constatat starea necorespunzătoare de întreținere a monumentului eroilor din orașul Borșa, jud. Maramureș.
La solicitarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, care a propus o serie de măsuri privind punerea în valoare a monumentului eroilor, primarul orașului Borșa a dispus începerea lucrărilor de restaurare.
Cu prilejul lucrărilor de restaurare au fost îndepărtați arbuștii care au crescut în jurul monumentului central, a fost consolidat soclul și au fost refacute elementelor decorative ale operei comemorative. De asemenea, s-a marcat corespunzător mormântul unui erou necunoscut, situat în fața monumentului.
În locul respectiv au fost înhumați 152 de eroi care au murit în luptele din Primul Război Mondial, primăria orașului Borșa desfășurând activități comemorative cu prilejul Zilei Eroilor.
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor salută demersul primăriei orașului Borșa, care se înscrie pe linia respectului față valorile și simbolurile trecutului, în contextul Centenarului Primului Război Mondial.


17.02.2016

Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova,
la Mormântul Ostașului Necunoscut

 

Cu prilejul vizitei oficiale pe care o efectuează în România, Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova, a depus o coroană de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, simbolul eroilor anonimi care au murit pentru Întregirea României.
În prezent, colaborarea dintre România și Republica Moldova în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război se realizează în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război românești, situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iași, la 3 martie 2012.
Pe teritoriul actual al Republicii Moldova, potrivit evidențelor Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, sunt înhumați peste 8000 de eroi români, majoritatea morți în Al Doilea Război Mondial. Mormintele eroilor români figurează în 378 de locuri de înhumare, pe raza a 286 de localități.
Cel mai mare loc de înhumare a eroilor români din Republica Moldova este la Țiganca, amenajat prin implicarea financiară a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și inaugurat în prezența Regelui Mihai, la 1 iunie 2006, cu prilejul Zilei Eroilor.
Până în prezent, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a restaurat, pe teritoriul Republicii Moldova, cimitirele eroilor români de la Cania, Feștelița, Neculăeuca, Micleușeni și Vărzărești, troița eroilor din Dealul Epurenilor și a instalat o troiță tradițională în stil maramureșean la Vărvăreuca.


15.02.2016
Pași prin istorie

Eroii polonezi de la Berbești


În decembrie 1918, un grup de militari polonezi a luptat în comuna Giulești, sat Berbești (jud. Maramureș), pentru a apăra podul localității de militarii ruși bolșevizați.
Confruntarea s-a soldat cu cinci morți în rândul militarilor polonezi.
Protopopul localității i-a înmormântat pe cei cinci eroi polonezi într-o groapă comună, în cimitirul satului. Însemnul de căpătâi comun s-a deteriorat odată cu trecerea timpului, în locul acestuia fiind dezvelită o troiță tradițională din lemn, în anul 2013.
Troița a fost realizată prin contribuția financiară a cetățeanului Laurențiu Batin, fiind dezvelit㠄în memoria ostașilor polonezi căzuți în satul nostru în Primul Război Mondial și a tuturor berbeștenilor căzuți pentru întregirea neamului românesc”.
Ambasadorul Republicii Polonia în România a fost prezent la momentul inaugurării troiței, depunând o coroană de flori în memoria eroilor polonezi.


Eroii români înhumați la Ghencea

 

 

La 21 ianuarie 1941, Horia Sima a ordonat startul rebeliunii pentru “biruința legionară”.
Civili înarmați au ocupat, în municipiul București, Prefectura Poliției, alte clădiri publice și particulare, și au desfășurat o presiune constantă asupra Poștei, Telefoanelor și postului de Radio, militarii care au intervenit pentru asigurarea ordinii fiind înconjurați de grupuri de civili pentru a li se imobiliza capacitatea de acțiune.
Cel mai grav incident a avut loc la direcția CFR, unde civili înarmați au încercat să-l asasineze pe colonelul Orezeanu, directorul general al CFR. Ofițerul s-a baricadat în clădire, fiind salvat de armată, care a intervenit fără a deschide focul.
În noaptea de 22 spre 23 ianuarie 1941, militarii au primit ordinul să tragă asupra echipelor de legionari, în contextul în care grupe de civili înarmați au tras asupra unităților militare, care au încercat să intre în anumite obiective din București, iar la mai multe tancuri, lipsite de sprijinul infanteriei, le-au fost blocate șenilele și au fost incendiate.
La 25 ianuarie 1941, armata a raportat încheierea misiunii, cu prețul a 20 de militari morți în municipiul București și 2 în provoncie (pe unii dintre militari, legionarii au turnat benzină, incediindu-i de vii), un număr de 51 de militari fiind răniți.
Militarii români care au murit în misiune comandată pe raza municipiului București în perioada 21-23 ianuarie 1941 au fost înhumați la Cimitirul militar Ghencea și în alte șase locații din țară, evidența nominală a acestora fiind următoarea:

 

Nr. crt.

Numele și prenumele

Gradul

Locul înhumării

Anghel Marinescu

Plut. T.R.

comuna Șeica Mare, sat Buia, jud. Sibiu

Burcea Ștefan

Serg.

comuna Corbu Nou, jud. Olt

Constantin Grigorescu

Frt.

București- Ghencea

Constantin Rădulescu

Cap.

Brașov

Dănescu Constantin

Mr.

București-Ghencea

Dumitru Tărcatu

Sold

București- Ghencea

Gabrian Florea

Frt.

București-Ghencea

Gheorghe Mărgineanu

Cap.

Bucureșt- Ghencea

Ilie Dogaru

Serg.

București- Ghencea

10 

Ilie Soare

Sold

comuna Humele, jud. Argeș

11 

Ion Grancea

Sold

București- Ghencea

12 

Ion Oprea

Frt.

comuna Șeica Mare, sat Buia, jud. Sibiu

13 

Ion V.Dumitru

Serg. maj.

București- Ghencea

14 

Marin Ionescu

Cpt.

comuna Găvana, jud. Argeș

15 

Radu Gh. Ion

Sold.

București-Ghencea

16 

Sandu Voicu

Sold

București- Ghencea

17 

Ștefan Vasile

Sold

București- Ghencea

18 

Ștefănică Costache

Sold

București- Ghencea

19 

Vasile Dinescu

Cap.

comuna Prundu, jud. Giurgiu

20 

Vasile Grecu

Sold

București- Ghencea

Ulterior, la cimitirul militar Ghencea au fost amenajate 8 parcele ale eroilor în perioada 1941-1945, în cadrul acestora fiind înhumați militarii români care au fost răniți pe Fronturile de Est și de Vest, murind în spitalele de campanie din București, militarii care au murit din cauza bombardamentelor anglo-americane asupra Capitalei și cu prilejul luptelor cu armata germană în perioada 23-27 august 1944.
Cercetătorii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au identificat în total 1.376 de eroi (1.283 identificați nominal și 93 de eroi neidentificați) care au fost înhumați în parcelele eroilor din Cimitirul militar Ghencea în perioada 1941-1945.
Ulterior, osemintele a 269 de eroi au fost exhumate și depuse într-un osuar, amenajat în anul 1987.
Evidența nominală a eroilor înhumați în Cimitirul militar Ghencea poate fi consultată la secțiunea Lista morților de război sau făcând click aici.




Oficiul Național pentru Cultul Eroilor
vă reamintește că în perioada 20.11.2015 – 10.03.2016 se desfășoară concursul Eroul meu de ieri și de azi!

Așteptăm participarea dumneavoastră!

Concursul cuprinde două cerințe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanții:

  • realizarea unei picturi (sau desen) cu tema „ Eroul familiei mele și trecutul țării mele”;
  • redactarea unui eseu având ca tem㠄 Eroul familiei mele și prezentul țării mele”.

Vor fi declarate câștigătoare 7 lucrări (3 premii și 4 mențiuni), care vor obține cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului. Numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul instituției, începând cu data de 04.03.2016.

Premiile constau în cărți cu tematică istorică, iar lucrările participanților vor fi expuse într-un stand, cu prilejul   Zilei Porților Deschiseorganizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în anul 2016, la Castelul Țepeș din Parcul Carol I din Capitală.

Pentru mai multe detalii privind condițiile de participare, vă rugăm să consultați  Regulamentul Concursului.


25 ianuarie 2016
Pași prin istorie

 

Eroii români de la Tighina

 



În contextul armistițiului dintre Rusia și Puterile Centrale, semnat în decembrie 1917, Sfatul Țării, for cu rol legislativ, a solicitat armatei române, la 13 ianuarie 1918, să intervină în Basarabia pentru stoparea jafurilor și distrugerilor care îi aveau ca autori pe militarii ruși bolșevizați.
Considerându-se că orașul Tighina, prin liniile ferate care îl legau de Iași și Chișinău, reprezenta un punct strategic, lt. col. Macovescu, comandantul Detașamentului 22, a primit misiunea de a elibera Tighina.
După pregătiri care s-au realizat în perioada 15-20 ianuarie 1918 și completarea detașamentului cu efective suplimentare, militari români au atact prin suprindere în dimineața zilei de 21 ianuarie 1918, eliberând orașul după o luptă de cinci ore.
Militarii români au fost repartizați pentru a apăra gările și punctele strategice din localitățile riverane Tighinei, un batalion fiind păstrat pentru a asigura paza și ordinea în oraș.
Dispersarea trupelor române a permis bolșevicilor să treacă la contraofensivă, la 23 ianuarie 1918, punctul de plecare al acesteia fiind municipiul Tiraspol.
Unitățile române au fost surprinse, retrăgându-se în satul Beriozchi (aparține în prezent de comuna Anenii Noi) și regrupânduse ulterior în comuna Bulboaca.
O Companie din Regimentul 37 Mehedinți, formată din 3 ofițeri și 62 de soldați, condusă de maiorul invalid Anghel Ciucu, a rămas pe poziții. Militarii români au luptat baricadați timp de trei zile împotriva bolșevicilor, deși au fost depășiți numeric.
Unitățile române regrupate la Bulboaca, compuse din 7 batalioane și trei baterii de artilerie, au contraatacat la 25 ianuarie 1918, înaintând în direcția Tighina în trei coloane, cea mai puternică fiind coloana centrală. După cinci ore de luptă, infanteriștii români au intrat în oraș, militarii bolșevici fiind aruncați dincolo de Nistru.
Pierderile unităților române au fost de 3 ofițeri și 138 de soldați.
La Tighina, în suburbia Borisovka, în apropierea cimitirului civil, au fost înhumați 159 de prizonieri români din armata austro-ungară (2 identificați și 157 neidentificați nominal) care au murit în captivitatea rusă.
În Cimitirul eroilor de la Tighina au mai fost înhumați eroi români, morți în luptele pentru eliberarea Basarabiei și în spitalele de campanie, în Campania din anul 1941, dar și prizonieri de război sovietici.
În noiembrie 1942, documentele menționează existența la Tighina a cimitirului eroilor General Dragalina, pe suprafața căruia au fost inventariate 365 de morminte de război, după cum urmează:

  • 338 morminte ale militarilor români (328 identificați și 10 neidentificați);
  • 14 morminte civile;
  • 13 morminte ale prizonierilor sovietici.

Militarii români au fost înhumați în perioada 17 august 1941 – 30 august 1942, provenind din regimentele 2, 4, 6, 10, 13, 14, 16, 27 și 37 Dorobanți, 3, 7, 17, 24, 27, 37 și 39 Infanterie, 1, 3, 6 și 8 Vânători.
În anul 1943, Așezământul Național Regina Maria pentru Cultul Eroilor a fost de acord cu proiectul primăriei Tighina de a dezafecta cimitirului eroilor, osemintele urmând a fi centralizate într-un osuar din altă locație. Din păcate, ruperea frontului nu a mai permis punerea în aplicare a planului.
În februarie 2007, autoritățile transnistrene au smuls crucile eroilor și au nivelat cu buldozerul Cimitirul eroilor General Dragalina, intenționând să amenajaze în locul respectiv un memorial dedicat militarilor ruși.
La protestele Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, ale Ministerului Afacerilor Externe al României și ca urmare a intervenției OSCE, autoritățile transnitrene au inaugurat pe locul Cimitirul eroilor General Dragalina, la 7 octombrie 2008 (cu prilejul aniversării a 600 de ani de atestare istorică a municipiului Tighina), un Complex istorico – militar al ostașului rus, în cadrul acestuia fiind reamenajate, pe cinci rânduri, și 33 de cruci ale eroilor români.
În fața parcelei eroilor români, o placă tombală din marmură neagră amintește în limbile română și rusă de sacrificiul eroilor români din Al Doilea Război Mondial: Ofițerilor și soldaților români, căzuți și înhumați în orașul Bender, în anii 1941-1944, înmormântați în acest cimitir.
Lista morților de război români înhumați în Cimitirul eroilor General Dragalina din municipiul Tighina poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război, sau făcând click aici.


21.01.2016
Pași prin istorie


Eroii români de la Weil am Rhein


Militarii germani au intrat defilând în București, la 6 decembrie 1916, feldmareșalul Mackensen (1849-1945) supraveghind deplasarea trupelor, în timp ce guvernul român s-a retras la Iași, începând cu 3 decembrie 1916.
Cercul Militar și Hotelul Imperial (aflat în apropierea Palatului Regal, fiind demolat ulterior prin extinderea acestuia) au devenit locuri de detenție pentru prizonierii români de război.
Dacă ofițerii au fost internați și interogați la Cercul Militar, o serie de politicieni, funcționari din administrație, profesori, preoți sau ziariști au fost închiși la Hotelul Imperial, fiind obligați să-și plătească, cu banii primiți de la familii, cheltuielile de curățenie și de asigurare a hranei.
Militarii și civilii internați la București au fost folosiți de feldmareșalul Mackensen ca un element de presiune pentru guvernul român, dorind să se asigure că prizonierii germani din lagărele administrate de partea română vor fi tratați corespunzător.
În condițiile în care iarna din anii 1916-1917 nu a fost una ușoară, mai mulți prizonieri germani internați în Moldova au murit din cauza frigului, partea română fiind acuzată de premeditare (rapoartele ulterioare realizate de echipele de control ale Comitetului Internațional al Crucii Roșii nu au confirmat acuzația).
Necunoscând realitatea din lagărele prizonierilor germani din România, administrația germană a dispus ca internații civili din București să fie transferați în lagărul din comuna Săveni, jud. Ialomița (deplasarea s-a realizat cu bagajele depozitate în patru camioane trase de boi), iar militarii au fost transferați în lagărele din vestul Europei, fiind obligați să parcurgă distanței lungi pe jos, inclusiv de la locul unde se afla amplasat lagărul și până la locul unde au lucrat sub supraveghere.
În această situație s-au aflat și prizonierii de război români care s-au deplasat în localitatea Haltingen (în prezent devenită cartier al orașului Weil am Rhein). 54 de prizonieri români au murit lucrând la amenajarea unei căi ferate, majoritatea în perioada ianuarie-martie 1917, fiind înmormântați individual în vestul cartierului Haltingen, la marginea unei păduri.
Numele eroilor români au fost inscripționate pe cruci din lemn, însă materialul lemons nu a rezistat trecerii timpului.
În anul 2007, cercetătorii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au identificat necropola în teren, aceasta fiind împrejmuită cu un zid din piatră cubică, înalt de 0.60 m. Accesul se realiza pe o poartă metalică, până la monumental central ajungându-se pe o alee compusă din plăci din granit. Pe monumental central, înalt de 1,12 m, sunt inscripționate cuvintele: „AICI ODIHNESC / 54 DE MILITARI / ROMÂNI DIN/ RĂZBOIUL / 1914-1916“.
Cu sprijinul primăriei din Weil am Rhein și a Consulatului României la Strasbourg, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a reamanajat cimitirul eroilor români din cartierul Haltingen. În acest context, o troiță tradițională în stil maramureșean, realizată de meșterul popular Ilie Bența, a fost montată în centrul parcelei, iar pe două plăci din bronz, fixate de o parte și de alta a monumentului central, s-au inscripționat numele celor 54 de eroi români.
Cimitirul eroilor români de la Weil am Rhein a fost reinaugurat la 7 iunie 2008, în cadrul unui ceremonial militar și religios.
Lista erorilor români înhumați la Weil am Rhein poate fi consultată pe site-ul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la secțiunea Lista morților de război, sau făcând click aici.


Veteran de razboi sărbătorit la împlinirea a 101 ani

 

Joi, 21 ianuarie 2016, domnul Ilie Voinescu – veteran din cel de-al Doilea Război Mondial – a fost sărbătorit la împlinirea a 101 ani.

Cu acest prilej, generalul (în retragere) profesor Constantin Ispas, președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război (filiala Gorj), colonelul Constantin Ilie, comandantul Centrului Militar Județean Gorj, comandorul inginer Ion Bălcău și maiorul Dorin Dumitru, reprezentanții Garnizoanei Târgu Jiu, precum și Marian Rotaru, primarul comunei Lelești au fost alături de veteranul de război Ilie Voinescu.

În semn de recunoaștere și apreciere a sacrificiului făcut pe timpul acțiunilor militare la care a participat în acele vremuri de grele încleștări, veteranul de război a fost înaintat succesiv la gradul de locotenent în retragere și a primit diplome aniversare semnate de către secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, doaman Otilia Sava și de către comandantul Garnizoanei Târgu Jiu, colonelul inginer Marin Bran.

Locotenentul în retragere Ilie Voinescu a participat în cel de-al Doilea Război Mondial la campaniile duse de armata română, fiind decorat cu medalia „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial 1941-1944”.

Înainte de despărțire, respectabilul veteran, cu emoție în glas, a mulțumit oaspeților că i-au fost alături în această zi importantă pentru el și le-a promis că la împlinirea a 102 de ani îi va aștepta pregătit de sărbătoare.

La mulți ani, domnule locotenent în retragere! Respect pentru sacrificiul făcut în slujba țării!

 

Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“

CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea celei de-a doua serii de întrebări din cadrul concursului online "Să nu ne uităm eroii!" Vă așteptăm să participați la concurs!

Vă așteptăm să participați la concurs!

 

 

 

 


Portretul lunii ianuarie
Plutonierul major pilot Constantin OBRETCOVICI

Faptele aviatorilor români în anii războiului de reîntregire, patriotismul lor impresionant au fost plătite, adesea, cu multe jertfe. Între acestea se numără și cea a tânărului Constantin Obretcovici – plutonier major pilot. A fost un exemplu pilduitor de eroism pentru camarazii săi din Corpul de Aviație român.

S-a născut într-o familie modestă, la 5 noimebrie 1889, în București. După absolvirea gimnaziului, a urmat o școală de meserii. La 1 noiembrie 1910 a îmbrăcat uniforma militară, fiind repartizat la Regimentul 2 artilerie. La 16 mai 1911 a fost avansat la gradul de brigadier, iar la 21 iunie, prin Ordinul de Zi nr. 434/1911, a fost numit brigadier ochitor.

Continuă să se instruiască cu multă perseverență urmând ca la 10 mai 1912 să fie avansat la gradul de sergent. A făcut campania din Bulgaria la partea activă a Regimentului 2 artilerie, Bateria a 4-a, în perioada 22 iunie – 2 august 1913.

Prin Ordinul de Zi nr. 1319/1914 a fost avansat la gradul de sergent instructor, fiind reangajat în armată. La 1 octombrie 1914 a fost avansat la gradul de plutonier.

Foaia calificativă din perioada 1 noiembrie 1913 – 31 octombrie 1914, cuprinde următoarele notări ale colonelului Georgescu, comandantul Regimentului 2 artilerie: „Sănătos, rezistent, se prezintă bine. În primul an de reangajare ca sergent instructor a luat parte activă la toate serviciile în baterie, atât în instrucție, dovedind că aplică și cunoaște bine regulamentele armatei. Bun instructor, fiind însărcinat cu instruirea recruților și practica ochirii. A avut rezultate bune. Muncitor, foarte disciplinat, are cunoștințe bune și cunoaște regulamentele armatei.“ ...mai mult


actualitate

- Arhivă evenimente -

     

Copyright © 2006 Oficiul Național pentru Cultul Eroilor