Informatii despre Castelul Tepes
  English
version
English
O.N.C.E.
Actualitate
Flash news

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
Conducere
Sediu - Castelul Ţepeş
Legislaţie
Fişe de evidenţă
Mormântul Ostaşului Necunoscut


Cimitire de onoare
Mausolee
Monumente
Lista morţilor de război

Arhivă evenimente
Proiecte
Raport anual

Arhiva foto
Audio
Diplome de excelenţă
Tabere de voluntari
Vitrina de carte
Legături utile

HOME      CONTACT

 

 

 










Evidenţa, pe judeţe, a mormintelor şi operelor comemorative de război

 Monumente în suferinţă

  Portrete de eroi

  Prietenii ne scriu


DOCUMENTARE

Ostffyasszonyfa, Ungaria

Cultul Eroilor

Cimitirul de la Ţiganca, Republica Moldova

Lagărul de la Tuchola

Lagărul de la Karaganda, Kazahstan

 




CALENDAR ISTORIC

Decembrie – Undrea

1 – Ziua Naţională a României;

– Este inaugurat Arcul de Triumf, în prezenţa regelui Carol al II–lea şi a reginei Maria (1936)

2 – Ceremonia de inaugurare a Parcelei de onoare româneşti de la Tuma, regiunea Riazan, Federaţia Rusă (2010)

4 – Este semnat, la Berlin, „Protocolul asupra colaborării româno-germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei româneşti“ (1940)

5 – Alexandru Ioan Cuza promulgă legea instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar şi erau stabiliţi anii de studiu: învăţământul primar, de patru ani, gratuit şi obligatoriu, cel secundar, de şapte ani şi universitar, de trei ani (1864)

Ceremonia dezvelirii şi sfinţirii Monumentului Eroilor Români de la Zwickau, Germania, realizat din iniţiativa şi cu finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (2006)

6 – Ceremonia de sfinţire aMonumentului Eroilor din municipiul Giurgiu, restaurat prin grija Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi a Consiliului local Giurgiu (2007)

Sf. Ierarh Nicolae

– Finlanda: Sărbătoare naţională. Proclamarea independenţei (1917)

7 – Ziua internaţională a Aviaţiei Civile

8 – Ziua Constituţiei României

9 – Primul Război Mondial: Bătălia de la Caşin – Germanii sunt opriţi pe linia strategică de fortificaţii Focşani-Nămoloasa trecând prin Valea Caşinului şi Valea Putnei (1916)

10 – România semnează Tratatele de pace cu Austria şi Bulgaria, după încheierea Primului Război Mondial (1919)

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului

11 – Primul Război Mondial: În urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916 se formează, la Iaşi, un guvern de concentrare naţională I.C. Brătianu-Take Ionescu (1916)

13 – Al Doilea Război Mondial: România şi Ungaria declară război Statelor Unite (1941)

14 – România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite (1955)

15 – A luat fiinţă Cercul Militar al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional (1876)

18 – Al Doilea Război Mondial: Armata a IV–a română intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operaţiunile militare desfăşurate împotriva armatei germane (1944)

– Se semnează, la Strasbourg, actul prin care România aderă la Convenţia Culturală Europeană (1990);

România:Ziua Minorităţilor Naţionale

19 – S-a înfiinţat, la Iaşi, Societatea Universitară Română, condusă de A. D. Xenopol (1898)

25 – Naşterea Domnului - Crăciunul

– Regele Ferdinand a instituit ordinul militar de război „Mihai Viteazul“, cu trei clase (1916)

27 – Sf. Întâi Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (calendarul creştin-ortodox)

30 – Regele Mihai I abdică şi renunţă la conducerea statului (1947)

31 – Consiliul de Coroană a ratificat renunţarea prinţului Carol al II-lea la succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai de Hohenzollern (1925)

 

Toate datele și informațiile de pe acest site sunt de interes public, în format deschis
și reutilizabil, conform cerințelor Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă

Cea de-a VI-a sesiune a Comisiei mixte româno-ruse la Moscova

În intervalul 27-28 noiembrie a.c. o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor s-a aflat la Moscova pentru a lua parte la lucrările celei de-a VI-a sesiuni a Comisiei mixte româno-ruse privind mormintele de război.

În cadrul actualei sesiuni, fiecare parte a făcut informări referitoare la îndeplinirea prevederilor Acordului între Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare de război românești de pe teritoriul Federației Ruse și al mormintelor militare de război ruse de pe teritoriul României.

Reprezentanții celor două state au concluzionat că părțile au avut o colaborare constructivă pe parcursul ultimului an, iar obiectivele comemorative de război, atât românești cât și ruse, se află într-o stare bună de întreținere.

Totodată, partea rusă a informat despre intenția organizării, în anul 2015, a unor manifestări comemorative, prilejuite de aniversarea a 70 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Delegația română a apreciat ca un element pozitiv finalizarea demersurilor conjugate ale instituțiilor abilitate ale celor două părți pentru obținerea aprobărilor de construcție a cimitirului centralizator al militarilor români din perimetrul localității Rossoșka, regiunea Volgograd. Aspectele tehnice ale acestui proiect au fost discutate, în cea de-a doua zi a prezenței la Moscova a delegației române, cu reprezentanții Asociației „Voennîi Memorialî”, instituția rusă responsabilă cu aplicarea prevederilor Acordului interguvernamental în domeniu.

Indeplinirea, cu succes, a obiectivelor părții române în cadrul acestei misiuni s-a datorat și sprijinului constant și nemijlocit al Ambasadei României la Moscova.

mai multe imagini pe Facebook


Elevii Colegiului Național „Victor Babeș” – gazdele unei manifestări dedicate Zilei Naționale a României

Vineri 28 noiembrie a.c., la invitația catedrei de istorie a Colegiului Național „Victor Babeș”, specialiștii Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au fost oaspeții acestei unități de învățământ bucureștene și au vorbit elevilor despre semnificația Zilei de 1 Decembrie 1918, evidențiind sacrificiul zecilor de mii de militari români care au făcut posibilă îndeplinirea obiectivului de căpătâi al națiunii române.
După susținerea materialului „Unirea de la 1918”, reprezentanții Oficiului au făcut, pentru elevi, o incursiune în istoricul domeniului cultul eroilor, susținută de fotografii cu necropole și monumente de război construite de autoritățile române în perioada interbelică dar și cu proiecte ale Oficiului Național pentru Cultul Eroilor de la înființare până în prezent.
În încheiere, s-a făcut o prezentare în detaliu a proiectelor dedicate în special tinerilor, ce au ca scop dezvoltarea cunoașterii în rândul acestora a inițiativelor pe care autoritățile române le au în domeniul cinstirii memoriei eroilor români: cele două concursuri aflate, în prezent, în derulare și prezentate pe site-ul instituției: „Să nu ne uităm eroii!” și „Eroul meu de ieri și de azi...”, proiectul „Unerou, o floare” (aflat anul acesta la cea de-a doua ediție), „Eroul lunii” (proiect constând în publicare, în fiecare lună, pe site-ul instituției, a unui portret de erou), Ziua Porților Deschise (organizată în fiecare an la sediul instituției noastre, Castelul Țepeș din București, în preajma Zilei Eroilor).


Misiune de inspecție și control în județele Buzău, Covasna și Prahova

O delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a efectuat, în data de 26.11.2014, o misiune de inspecție și control la unele morminte și opere comemorative de război din județele Buzău, Covasna și Prahova, constatând, în majoritatea cazurilor, că sunt respectate normele privind întreținerea respectivelor așezăminte social culturale.

Astfel, monumentele dedicate eroilor români din localitățile Nehoiu, Siriu, Măgura (jud. Buzău) sunt în general bine îngrijite de către administratorii acestora, necesitând doar într-o mică măsură efectuarea unor lucrări de toaletare și punere mai bună în valoare.

Pe de altă parte, delegația Oficiului a luat notă de faptul că la Parcela eroilor români, austro-ungari și germani situată în Cimitirul central din Sfântu Gheorghe nu s-au executat lucrări de reabilitare așa cum prevede proiectul tehnic propus de către primăria municpiului și avizat de către Oficiu în cursul anului 2013.

Oficul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește autorităților locale care se îngrijesc de locurile de odihnă veșnică ale eroilor și de monumentele care cinstesc faptele de vitejie ale acestora.


Eroul lunii decembrie
Locotenentul Ioan MĂRĂȘESCU, erou aviator al Primului Război Mondial

Locotenentul Ioan Mărășescu s-a născut la București la 1 februarie 1892. După terminarea liceului a urmat cursurile Școlii de ofițeri de infanterie, iar după avansarea la gradul de sublocotenent, la 1 iulie 1912, a fost repartizat la Batalionul 6.
Lipsa de personal navigant a determinat conducerea Corpului de Aviație Român să ceară Ministerului de Război acordarea unor fonduri pentru pregătirea unui număr mai mare de piloți și observatori aerieni, întrucât, pe frontul de vest, aviația își dovedise marea ei utilitate. Locotenentul Ioan Mărășescu a beneficiat de aceste măsuri, urmând Școala de zbor de la Băneasa. A fost un elev-pilot model, fiind apreciat de căpitanul Constantin Fotescu, pilot-instructor, care îl caracteriza astfel: „Locotenentul Mărășescu Ioan, provenit din arma infanteriei, a dovedit mult talent în a învăța într-un timp relativ scurt tehnica pilotajului. Foarte disciplinat, a respectat întocmai comenzile date de instructorul său. N-a produs nici un fel de accidente în timpul învățării tehnicii zborului. Curajos, a dat dovadă de multă stăpânire de sine atunci când i s-a oprit motorul în timpul unui zbor de antrenament. A aterizat perfect, punând în aplicațiune cele învățate. Caracter hotărât. Bun camarad. Are o cultură bine formată. Îi place să citească, să fie la zi cu noutățile din aviațiune. Ținută îngrijită, autoritar cu subordonații, dar respectat. Cred că va ajunge un foarte bun pilot și aviațiunea va câștiga prin lucrările sale”. ...mai mult


Întâlnire cu elevii Colegiului Național „Ion Creangă”

Miercuri 26 noiembrie a.c. specialiști ai Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au fost prezenți la manifestarea dedicată Zilei Marii Uniri, organizată de Colegiul Național „Ion Creang㔠din București.

În deschiderea evenimentului, un reprezentant al Oficiului a susținut cuvântarea intitulat㠄Cultul eroilor în contextul luptei pentru unitate a poporului român” și a prezentat, totodată, o serie de fotografii ilustrând obiective comemorative de război, construite în memoria militarilor români căzuți în Primul Război Mondial, subliniind faptul că unele dintre cele mai reprezentative sunt Mormântul Ostașului Necunoscut și Arcul de Triumf din București.

Elevii au pregătit o emoționantă expunere despre evenimentele din preajma Marii Uniri care au culminat cu momentul 1 Decembrie 1918, dată la care se întregește trupul țării noastre prin unirea Transilvaniei cu patria-mamă. Tinerii au susținut și momente artistice glorificând această pagină de căpătâi din istoria națională: au recitat poezii de Mihai Eminescu și Adrian Păunescu și au interpretat melodii ostășești și doine.

Cu acest prilej, au fost prezentate proiectele Oficiului dedicate în special tinerilor și au fost oferite mape cu materialele de promovare ale celor două concursuri aflate în derulare și prezentate pe site-ul instituției: „Să nu ne uităm eroii!” și „Eroul meu de ieri și de azi...”

 


Ziua Armatei Române

Cu prilejul Zilei Armatei României, o serie de misiuni diplomatice române și birouri ale atașaților români ai apărării din mai multe țări europene – Bulgaria, Federația Rusă, Germania, Grecia, Serbia, Italia, Republica Moldova, Ungaria – au organizat activități comemorative dedicate militarilor români care au murit în războaie, făcându-și datoria pentru țară.

Ambasada României la Sofia împreună cu Biroul atașatului apărării din capitala Bulgariei au organizat ceremonii în cadrul cărora au fost depuse coroane de flori și au avut loc slujbe de pomenire la monumentele eroilor români din Sofia, Plevna, Grivița și Pordim. Ceremoniile religioase au fost oficiate de reprezentantul Patriarhiei Române la Sofia, Pr. Iconom Stavrofor Neluț Oprea.

Ambasada României în Republica Moldova a organizat manifestări comemorative la cimitirele și monumentele ostașilor români din localitățile Țiganca, Vărzărești, Chișinău, Orhei, Neculăieuca. O parte dintre aceste cimitire ale eroilor români au fost reconstruite din inițiativa și prin finanțarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor: Cimitirul Eroilor Români de la Țiganca (2006), Cimitirul Eroilor Români de la Neculăieuca (2008), Cimitirul de onoare al militarilor români din localitatea Vărzărești (2010).

La 29 octombrie 2014, ambasada României la Budapestaa organizat, la Monumentul Eroilor Români din Cimitirul Új Köztemető din capitala ungară, o ceremonie militară dedicată Zilei Armatei României. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării din Ungaria si ai Statului Major General,  membri ai corpului diplomatic și atașații militari acreditați în țara vecină, precum și membri ai comunității românești. De asemenea, s-au desfășurat și ceremonii de depunere de coroane la cimitirele și monumentele eroilor români din Prügy, Perkupa, Megyaszó, Nyregyháza, Miskolc, Ostffyasszonyfa, Jaszberenyi, Szeged, Hajdúböszörmény Debreten, Szolnok, Tapiószecső, Abaujszántó,

La Monumentul Eroilor Români din Parcela de Onoare Românească din Cimitirul central Új Köztemető din Budapesta se organizează, în fiecare an, ceremonii militare cu depuneri de coroane, cu prilejul sărbătoririi Zilei Eroilor si Zilei Armatei României. În acest cimitir, sunt îngropați 155 de militari români care au căzut în luptele purtate pentru eliberarea Budapestei în cel de-al Doilea Război Mondial. Parcela de Onoare Românească din cimitirul central din Budapesta a fost reconstruită în cadrul unui proiect inițiat și finanțat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor. Ceremonia de inaugurare s-a desfășurat cu ocazia sărbătoririi Zilei Armatei României, pe 25 octombrie 2007.

Ambasada României la Moscova a organizat, în data de 23 octombrie 2014, o ceremonie de comemorare a eroilor români căzuți pe teritoriul Federației Ruse.

În deschiderea ceremoniei, care a avut loc la Cimitirul multinațional din Krasnogorsk, regiunea Moscova, a fost oficiat serviciul religios de pomenire a morților căzuți în războaie. În cadrul acestei necropole de război, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a construit în cursul anului 2008 Monumentul eroilor români, inaugurat în cadrul unei ceremonii oficiale în data de 29 noiembrie, același an. Ambasadorul României în Federația Rusă, domnul Vasile Soare, a vorbit participanților despre semnificația acestei zile care decurge din sacrificiul zecilor de mii de militari și civili români căzuți în luptă sau morți în lagărele de prizonieri ori în cadrul batalioanelor de muncă ale NKVD pe teritoriul Federației Ruse.

Totodată, a fost amintit faptul că autoritățile române intenționează să construiască primul cimitir de campanie românesc în zona Stalingrad (actualmente Volgograd), care ar urma să fie inaugurat în anii următori.

Au fost depuse coroane de flori - din partea Ambasadei României în Federația Rusă și din partea Ministerului Apărării Naționale – și s-au aprins candele ale recunoștinței pentru militarii români. De asemenea, asistența a depus flori inclusiv la mormintele militarilor germani, unguri, italieni și finlandezi din Cimitirul multinațional de la Krasnogorsk.


Ziua Armistițiului

Marți, 11 noiembrie a.c., cu prilejul Zilei Armistițiului, a avut loc la Cimitirul militarilor români din localitatea Dieuze (Franța), o ceremonie de comemorare a eroilor din Primul Război Mondial.

La activitate au participat subprefectul regiunii Lorraine, domnul Francois Valembois, primarul localității Dieuze, domnul Fernand Lormant, precum și alte oficialități civile și militare române și franceze.

În necropola de război de la Dieuze sunt înhumați 947 de militari români dintre care 842 de militari români sunt îngropați în morminte individuale, foarte bine întreținute de comunitatea locală, iar trupurile a 105 militari sunt depuse în osuar.






24 noiembrie 2014

Activitate de inspecție și control în județele Sălaj, Satu Mare și Maramureș  

O delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a efectuat, în perioada 18-20 noiembrie a.c., o misiune de inspecție și control în județele Sălaj, Satu Mare și Maramureș, constatând în majoritatea cazurilor că se respectă normele privind întreținerea mormintelor și operelor comemorative de război.
Astfel, este lăudabil că Monumentul Ostașului Român din municipiul Carei, a fost recent reabilitat, iar parcela eroilor români din Al Doilea Război Mondial, amplasată în cimitirul central din municipiul Carei, a fost mult mai bine pusă în valoare de către administrator.
De asemenea, este îmbucurător că Monumentul Ostașului Român din municipiul Cluj este foarte bine întreținut, iar la troița eroilor polonezi din comuna Giulești (jud. Maramureș), dezvelită recent, s-au desfășurat activități comemorative în memoria militarilor polonezi care au murit în Primul Război Mondial.
O situație mai puțin plăcută a fost constatată la Monumentul eroilor români din comuna Săpânța, unde au dispărut cele trei basoreliefuri de pe laturile monumentului, iar persoane necunoscute au transformat opera comemorativă de război în panou de afisaj electoral. În acest caz, Oficiul va lua măsurile prevăzute de lege pentru aducerea acestuia la starea inițială de către administrator.


CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea seriei a doua de întrebări din cadrul celei de-a XXXI ediții a concursului on-line cu premii „Să nu ne uităm eroii!“




Cea de-a VI-a sesiune a Comisiei mixte româno-ruse la Moscova

În perioada 27-28 noiembrie a.c. se vor desfășura la Moscova lucrările celei de-a VI-a sesiuni a Comisiei mixte româno-ruse privind mormintele de război. Colaborarea între cele două state în acest domeniu este reglementată, începând cu anul 2006, prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Federației Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare române aflate pe teritoriul Federației Ruse și al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul României.

Lucrările comisiei vor pune accent pe conlucrarea celor două țări pentru realizarea, la Rossoșka (regiunea Volgograd), a primului cimitir românesc centralizator de pe teritoriul Federației Ruse. De asemenea, pe ordinea de zi a comisiei mai figurează continuarea schimbului de date între partea română și partea rusă privind mormintele și operele comemorative de război românești din Federația Rusă și ruse/sovietice din România, precum și activitățile comemorative ce se vor organiza de către ambele state în perspectiva marcării Centenarului Primului Război Mondial.

În cadrul colaborării dintre partea rusă și partea română, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a realizat, până în prezent, pe teritoriul Federației Ruse un număr de 15 însemne comemorative în memoria eroilor români morți în prizonierat, în localitățile Krasnogorsk și Liublino (reg. Moscova), Kameșkovo (reg. Vladimir); Talițî și Lejnevo (reg. Ivanovo); Oranki (reg. Nijegorod); Astrahan (reg. Astrahan); Tuma (reg. Riazan), Briansk (reg. Briansk), Sapogovo (reg. Kursk), Lebedian (Lipeț), Donețk (Kamensk-Șahtinsk) și Novoșahtinsk (reg. Rostov), Suzdal (reg. Vladimir) și Koșarovo (reg. Tver). În Federația Rusă mai există două însemne comemorative pentru eroi români, la Rada (reg. Tambov) și Rossoșka (reg. Volgograd), amenajate, în anul 1998, cu finanțare din partea Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război (V.D.K.).


Ceremonie cu prilejul Zilei comemorării victimelor războiului și violenței la Cimitirul militar PRO PATRIA din București

Duminică, 16 noiembrie a.c. începând cu ora 11.00, Ambasada Republicii Federale Germania la București împreună cu Ambasada Republicii Franceze și Ambasada Bulgariei au organizat, la Cimitirul militar “Pro Patria” din Capitală, un eveniment comemorativ prilejuit de Ziua comemorării victimelor războiului și violenței, sărbătorită la 11 noiembrie, dată la care în anul 1918 a fost semnat Armistițiul ce a marcat finalul Primului Război Mondial.

Gazdele evenimentului au fost ambasadorii celor trei state organizatoare – domnul Hans Lauk Werner, ambasadorul Republicii Federale Germania, domnul Francois Sain-Paul, ambasadorul Republicii Franceze la București și domnul Aleksandar Filipov, ambasadorul Republicii Bulgaria – care au rostit alocuțiuni emoționante cu privire la sacrificiul generațiilor contemporane războaielor mondiale și la necesitatea ca toate statele să învețe din lecțiile sângeroase ale trecutului și să opteze pentru calea dialogului în abordarea diferendelor internaționale.

La eveniment au participat și au depus coroane de flori membri ai corpului diplomatic canadian, polonez și austriac acreditat la București, precum și atașați militari ai statelor beligerante din Primul Război Mondial.

Din partea română, au fost prezenți la ceremonie reprezentanți ai Președinției României, Ministerului Apărării Naționale, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Asociației Naționale a Veteranilor de Război, Primăriei Municipiului București, Federației Comunităților Evreiești din România precum și elevi ai Colegiului German Goethe din București.

În cimitirul militar Pro Patria din București odihnesc peste 4400 de militari căzuți în cele două războaie mondiale, dintre care, majoritatea sunt germani dar și austrieci, bulgari, români, ruși, italieni, unguri și sârbi. Necropola de război a fost în ultimii ani locul unde Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război a organizat mai multe tabere de îngrijire și a desfășurat o serie de activități de restaurare având ca scop păstrarea în demnitate a locurilor de înhumare din acest spațiu memorial.

mai multe imagini pe Facebook


Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță desfășurarea concursului Eroul meu de ieri și de azi! în intervalul 14.11.2014 – 02.03.2015.

Concursul cuprinde două cerințe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanții:

realizarea unei picturi cu tema „Eroul familiei mele și trecutul țării mele”;
redactarea unui eseu având ca tem㠄Eroul familiei mele și prezentul țării mele”.

Vor fi declarate câștigătoare 10 lucrări, care vor obține cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului.

Premiile constau în cărți cu tematică istorică, iar lucrările câștigătoare vor fi expuse într-un stand, cu prilejul Zilei Porților Deschise organizată de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în anul 2015 (la Castelul Țepeș din Parcul Carol I din Capitală).

Pentru mai multe detalii privind condițiile de participare, vă rugăm să consultați Regulamentul Concursului și pagina de facebook.


Ziua Armistițiului la Parcela eroilor francezi din Cimitirul Bellu Militar

Marți, 11 noiembrie a.c., începând cu ora 11.30 a avut loc la Parcela eroilor francezi din Cimitirul Bellu Militar din Capitală o ceremonie comemorativă dedicată militarilor francezi care s-au jertfit pentru țara lor, cu ocazia sărbătoririi Armistițiului semnat la finalul Primului Război Mondial în data de 11 noiembrie 1918.

La eveniment au participat reprezentanți ai unor misiuni diplomatice străine acreditate la București, ai Ministerului Apărării Naționale, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, veteranilor de război și societății civile etc.

În încheierea ceremoniei comemorative au fost depuse coroane de flori în cinstea militarilor francezi căzuți în timpul Primului Război Mondial.

Parcela eroilor francezi din Cimitirul Bellu Militar din capitală a fost recent restaurată, prin grija statului francez, iar cu prilejul lucrărilor de reamenajare au fost strămutați în acest loc 42 de militari francezi exhumați din Cimitirul Sf. Alexandru din Alexandria.


Ceremonie la Monumentul Eroilor Militari Căzuți în Teatre de Operații și în misiune comandată pe teritoriul României

Marți, 11 noiembrie a.c., începând cu ora 10.30 a avut loc la Monumentul Eroilor Militari Căzuți în Teatre de Operații și în misiune comandată pe teritoriul României, amplasat în Parcul Tineretului din Capitală, evenimentul intitulat Ziua Veteranilor dedicat militarilor români participanți la misiuni în teatrele de operații și la acțiuni militare interne cu potențial ridicat de risc.

Semnificația acestei zile este legată de faptul că, pe data de 11 noiembrie 2003, cu 11 ani în urmă, a murit la datorie primul militar român decedat în misiune în Afganistan, sergentul major (post-mortem) Iosif Silviu FOGORAȘ, devenind astfel primul erou român căzut în teatre de operații.

La eveniment a participat și un grup de elevi din București care, în semn de recunoștință pentru contribuția militarilor români de azi la apărarea țării și la consolidarea valorilor democratice. Aceștia recitat poezii și au dăruit flori grupului de militari veterani din teatrele de operații iar, ulterior, au putut admira, în foaierul Palatului Copiilor, desenele cu tematică relevantă în raport cu semnificația evenimentului, realizate de colegii lor de generație, copii ai veteranilor.

 


Restaurarea monumentului eroilor germani din municipiul Rădăuți

În urma activității de inspecție și control, desfășurată de către Oficiu în cursul lunii aprilie 2014 la cimitirele și operele comemorative de război din județul Suceava, s-a constatat starea de degradare a monumentului central din parcela eroilor germani, situată în Cimitirul eroilor din municipiul Rădăuți. În acest sens, au fost sesizate autoritățile locale, care au răspuns cu promptitudine, restaurând, într-un timp relativ scurt, opera comemorativă de război.
Față de cele de mai sus, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor dorește să își exprime aprecierea pentru grija și interesul manifestat de primăria municipiului Rădăuți pentru întreținerea și conservarea în bune condiții a Cimitirului eroilor, nutrind speranța că această atitudine va constitui un exemplu de urmat și de către administrațiile locale cu responsabilități în domeniul protejării mormintelor și operelor comemorative de război.
*
Cimitirul eroilor din municipiul Rădăuți este situat în incinta cimitirului civil. A fost amenajat, inițial, ca cimitir de campanie, începând cu anul 1914, pentru a adăposti osemintele militarilor români, austrieci și unguri. Ulterior, aici au fost înhumați și militari români și sovietici care au murit în Al Doilea Război Mondial.
În parcela militarilor decedați în Primul Război Mondial a fost ridicat în anul 1934 un monument comemorativ dedicat militarilor germani din Bucovina, care au luptat în armata austro-ungară. Autorul lucrării este sculptorul Emil W. Becker. Monumentul, remarcabil realizat, reprezintă un luptător în manieră antică, realizat din bronz. Pe placa din marmură de pe latura frontală, inscripția în limba română și în limba germană menționează: Ridicat în cinstea germanilor din Bucovina ce au servit în armata austro-ungară. An după an întregul veac va trece/Și vor pieri și camarazii tăi cu toții/Dar la mormântul tău veni-vor să se plece/Cu amintirea ta în suflet strănepoții.


30 octombrie 2014
Misiune de inspecție și control la morminte și opere comemorative de război din județele Argeș, Brașov și Sibiu

Joi, 30 octombrie 2014, o delegație a Oficiului a efectuat o misiune de inspecție și control în cursul căreia s-a verificat starea de întreținere a mai multor cimitire și opere comemorative de război ale eroilor români și străini din localitățile Câmpulung, Valea Mare-Pravăț, Dragoslavele (județul Argeș), Tohanu Nou, Șercaia, Beclean, Viștea de Jos (județul Brașov) și Avrig (județul Sibiu).

Cu acest prilej s-a constatat că autoritățile locale, care au în administrare astfel de obiective, și-au îndeplinit în mare măsură, atribuțiile ce le revin în privința întreținerii și conservării acestora. Exemple sugestive, în acest sens, sunt cele din municipiul Câmpulung, orașul Zărnești și comunele Valea Mare-Pravăț și Șercaia.

Pe parcursul misiunii reprezentanții Oficiului au mai constatat și situații în care s-a evidențiat implicarea redusă a autorităților locale în conservarea și întreținerea mormintelor și a operelor comemorative de război, așa cum este cazul comunei Dragoslavele, unde Cimitirul eroilor români și germani din Primul Război nu se află într-o stare corespunzătoare.

mai multe imagini pe Facebook


CINSTIREA EROILOR ROMÂNI ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Cu prilejul Zilei Armatei României s-au desfășurat ceremonii de cinstire a memoriei eroilor români la mai multe cimitire de onoare din Republica Moldova.

Sâmbătă, 25 octombrie a.c, la Cimitirul eroilor români din localitatea Vărzărești a avut loc un eveniment comemorativ la care au participat oficiali moldoveni dar și publicul larg. Evenimentul a început cu o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoți de la Mitropolia Basarabiei. Ambasadorul României la Chișinău, domnul Marius Lazurca, a fost prezent la ceremonie și a vorbit despre rolul important pe care Armata Română l-a jucat în istorie pentru păstrarea ființei naționale.

Luni, 27 octombrie a.c , au fost comemorați militarii români la Cimitirul Central din orașul Orhei și la Cimitirul eroilor români din Neculăieuca. La manifestări au fost prezenți atașatul militar român, domnul colonel dr. Dumitru Neacșu, reprezentanți ai autorităților raionale, precum și locuitori ai Orheiului.

***

Cimitirele de onoare românești de la Vărzărești și de la Neculăieuca au fost reconstruite de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în cursul anilor 2008 și 2009. În aceste două așezăminte social-culturale își dorm somnul de veci un număr semnificativ de militari români: 178 de eroi români la Vărzărești și 42 de eroi români la Neculăieuca.


Portretul lunii noiembrie

Sublocotenentul de marină observator Constantin PAVELESCU, erou al Primului Război Mondial

Constantin Pavelescu s-a născut la 14 iunie 1895. După absolvirea liceului, la 12 octombrie 1914, a dat examen la Școala de Ofițeri de Marină pe care a absolvit-o cu medie mare. La 1 iulie 1916 a fost avansat la gradul de sublocotenent și repartizat în Divizia de Dunăre.

În vederea desfășurării marilor operații militare de amploare din vara anului 1917, aviația română, deși fusese dotată cu avioane moderne achiziționate din Franța și Marea Britanie, ducea lipsă de personal navigant, în special de observatori aerieni. Sublocotenentul Constantin Pavelescu a cerut să treacă în arma aviației și a urmat un curs de specialitate în școlile de observatori aerieni de la Bârlad și Botoșani.

Căpitanul aviator francez De la Perelle, ofițer-instructor, îl caracterizează astfel: „Sublocotenentul Pavelescu Constantin venit la Școala de Observatori Aerieni din marina română este un ofițer bine pregătit având cunoștințe de specialitate foarte solide, ceea ce îi vor folosi mult în activitatea de observator aerian. Știe să folosească instrumentele de navigație pentru zborul de noapte, ceea ce va contribui cu bune rezultate la îndeplinirea unor zboruri de noapte, pe care nu poate să le execute orice observator aerian. Ținută ireproșabilă, cultură generală dezvoltată. A învățat foarte repede cursurile predate fiind dotat cu o inteligență deosebită. Cultură militară suficientă. Îl pasionează zborul și credem că va face carieră în aviația română. Serios și foarte corect în relațiile cu gradele inferioare. Bun camarad”.

La sfârșitul lunii iulie 1917, Constantin Pavelescu a absolvit Școala de Observatori Aerieni. Este apoi repartizat la Escadrila F. 5, unitate de recunoaștere ce fusese trecută în conformitate cu Ordinul nr. 2454 din 9/22 iulie 1917 al M.C.G. român în subordinea Grupului 2 Aeronautic; personalul navigant urma să execute mai ales misiuni de reglare a tirului bateriilor grele românești de calibrul 120 mm ...mai mult


Urnele cu pământul udat de sângele eroilor români

păstrate lângă Mormântul Ostașului Necunoscut

Începând din anul 2013, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a demarat seria acțiunilor având ca scop aducerea pe pământ românesc și păstrarea, în vecinătatea Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I – simbolul jertfei eroilor români – a unor părți din pământul care a fost martorul morții eroice a militarilor români care au luptat și s-au jertfit, în diferite locuri ale lumii, pentru dăinuirea în libertate a țării.

Oficiul a avut, în cursul anului 2013, onoarea și bucuria de a organiza, în preajma Zilei Eroilor, prima ceremonie de acest fel. Cu acel prilej, au fost depuse la Mormântul Ostașului Necunoscut, patru urne cu pământ adus de către Asociația “Tradiția Militar㔠de la mormintele eroilor români căzuți la datorie la Țiganca (Republica Moldova), Sevastopol și Odessa (Ucraina), Stalingrad (Federația Rusă).

Anul acesta, în contextul manifestărilor dedicate Zilei Armatei României, s-a desfășurat ceremonia de depunere a urnei cu pământ adus de grupul de alpiniști „Acțiunea Montan㔠de la Kîzburun-Baksan, Republica Kabadrino-Balkariia, Federația Rusă. Pământul udat cu sângele militarilor români care au căzut în luptele pentru apărarea țării este păstrat în urne care sunt depuse lângă impresionantul grup statuar „Pe aici nu se trece” din rotonda Memorialului Eroilor Neamului.

Statuia intitulată inițial Ferdinand Intregitorul a fost realizată de Ion Iordănescu in anul 1924. Opera îl are în centru pe regele Ferdinand reprezentat în picioare, în uniforma de campanie, ținând în mână un pergament pe care se pot citi cuvintele emoționante: "Cu încrederea poporului Meu și vitejia armatei Mele, am facut România Mare.” După realizare, monumentul a fost amplasat în primul sediul al Muzeului Militar, din Parcul Carol I, sediu ce a fost distrus de un incendiu în 1937. A fost apoi depozitat pe strada Uranus, în cea de-a doua locație a muzeului și, in anul 1988, adus pe fosta stradă Stefan Furtuna, unde este situat și astăzi Muzeul Militar Național „Ferdinand I”. Statuii i s-a făcut o primă restaurare în 1958, când i s-a schimbat și numele în "Pe aici nu se trece". Pentru că îl reprezenta pe regele Ferdinand, nu a fost expusă în perioada comunistă. După înființarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, atât Mormântul Ostașului Necunoscut cât și grupul statuar „Pe aici nu se trece” au fost readuse în amplasamentul lor inițial din Parcul Carol I.

mai multe poze pe Facebook


IN MEMORIAM – EROILOR ROMÂNI!

CAREI, 25 OCTOMBRIE 2014

Anul acesta, data de 25 octombrie – Ziua Armatei României – a avut o dublă semnificație: s-au împlinit 70 de ani de la momentul în care armata română a eliberat, la Carei, ultima brazdă de pământ românesc în cel de-al Doilea Război Mondial și 50 de ani de la dezvelirea, în centrul orașului, a Monumentului Ostașului Român, operă comemorativă realizată de renumitul sculptor Vida Géza spre cinstirea eroilor români care au cazut în acele lupte.

Începând din anul 2013, la inițiativa Consiliului Județean Satu Mare și cu implicarea directă a Muzeului Județean Satu Mare, a fost demarat proiectul de restaurare a acestui complex monumental care stă mărturie pentru victoria pe care au obținut-o trupele române în luptele grele purtate la marginea localității în intervalul 24-25 octombrie 1944. Lucrările de renovare au fost finalizate în luna octombrie a acestui an.

În semn de recunoștință pentru cei care au avut inițiativa și au participat la renovarea acestui complex monumental, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor acordă, pentru promovarea eroismului militarilor români, diplome de onoare următoarelor persoane: Mihai Adrian Ștef, Președintele Consiliului Județean Satu Mare, Mircea Vasile Govor, Vicepreședintele Consiliului Județean Satu Mare, George Alexandru Vasilichi Gavrilas, Directorul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Radu Ovidiu Ardelean, Director adjunct, Muzeul Județean Satu Mare, Dinu Marcel Capotescu, Expert restaurator, Muzeul Județean Satu Mare.

Cu prilejul Zilei Armatei României, sâmbătă 25 octombrie a.c, s-a desfășurat la Monumentul Ostașului Român de la Carei o ceremonie comemorativă care a adus un omagiu militarilor români care au luptat și au murit în războaie pentru apărarea țării. Ministrul apărării naționale, domnul Mircea Dușa, a întâmpinat cu acest prilej și grupul de voluntari Invictus România, ai căror membri au alergat, începând cu 19 octombrie a.c, în cadrul Ștafetei pentru veterani pe traseul București–Carei și au depus flori la monumentele și cimitirele de onoare de pe acest parcurs.


Cei 820 de eroi români din Divizia 2 Munte căzuți în vara anului 1942 în Caucazul de Nord au fost astăzi comemorați la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I

 

Vineri 24 octombrie a.c, cu prilejul Zilei Armatei Române, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a organizat, începând cu ora 9.00, o ceremonie de depunere, la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, a unei urne cu pământ adus de grupul de alpiniști români „Acțiunea Montan㔠de la Kîzburun-Baksan, Republica Kabadrino-Balkariia, Federația Rusă.

Pământul, martor al faptelor de arme ale eroilor Diviziei 2 Munte Română din Caucazul de Nord, a fost așezat la Mormântul Ostașului Necunoscut în prezența unei asistențe numeroase formate din reprezentanți ai conducerii Ministerului Apărării Naționale, ai principalelor categorii de forțe ale armatei române, membrii grupului de alpiniști „Acțiunea Montană”, Asociația „Tradiția Militară”, precum și elevi de la mai multe școli și licee din capitală.

După momentul emoționant al depunerii urnei cu pământ alături de locul de odihnă veșnică al Ostașului Necunocut, au fost depuse coroane de flori de către cele mai importante instituții ale statului român, asociații care activează în domeniul promovării carierei militare și al cinstirii memoriei eroilor români: Administrația Prezidențială, Parlamentul României, Guvernul României, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Primăria Municipiului București, Primăria Sectorului 2, Primăria Sectorului 3, Asociația Națională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „A. I Cuza“.

De asemenea, au mai depus coroane de flori: Partidul Social Democrat, Partidul Democrat Liberal și Partidul Mișcarea Populară, Grupul Minorităților din Parlamentul României, Federația Comunităților Evreiești din România, Colegiul Economic „Viilor” și Școala gimnazial㠄Nicolae Titulescu”.

În încheiere, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește grupului de alpiniști „Acțiunea Montan㔠și Asociației „Tradiția Militar㔠care, prin preocuparea lor pentru domeniul cultul eroilor la români au făcut posibil acest moment comemorativ emoționant.

mai multe poze pe Facebook


Vânătorii de munte, combatanți în Caucazul de Nord între anii 1942-1943, comemorați la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I

În contextul manifestărilor dedicate Zilei Armatei României, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor organizează vineri, 24 octombrie , începând cu ora 9.00, la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, ceremonia de depunere a unei urne cu pământ adus de un grup de alpiniști români de la Kîzburun-Baksan, Republica Kabadrino-Balkariia, Federația Rusă .

În acel loc, Divizia 2 Munte Română a fost implicată într-un război de poziții în Caucazul de Nord, în intervalul august-octombrie 1942, reușind să ocupe un important cap de pod la sud de râul Baksan, în zona Cotei 910. În bătăliile purtate, în acest context, pentru cucerirea orașului Nalchik – actualmente capitala Republicii Autonome Kabardino-Balkaria  din cadrul Federației Ruse – au căzut la datorie 820 de militari români din această divizie de elită.

Ceremonia de vineri va fi a doua de acest fel, prima desfășurându-se în cursul anului 2013, în preajma Zilei Eroilor. Cu acel prilej, au fost depuse, de asemenea, la Mormântul Ostașului Necunoscut, patru urne cu pământ adus de către Asociația “Tradiția Militar㔠de la mormintele eroilor români căzuți la datorie la Țiganca (Republica Moldova), Sevastopol și Odessa (Ucraina), Stalingrad (Federația Rusă).

La evenimentul de anul acesta vor participa reprezentanți ai conducerii ministerului apărării naționale, ai principalelor categorii de forțe ale Armatei, membrii grupului de alpiniști Acțiunea Montană , asociații care activează în domeniul promovării carierei militare și al cinstirii memoriei eroilor români, precum și elevi de la mai multe școli și licee din capitală.

La ceremonie va mai fi prezentă și Asociația “Tradiția Militară”, ai cărei membri purtând uniforme din epocă specifice armei vânători de munte se vor alătura, în mod simbolic, militarilor din cadrul Regimentului 30 Gard㠓Mihai Viteazul” care asigură garda la Mormântul Ostașului Necunoscut.

xxx

Vânătorii de munte au reprezentat, pe toată durata Campaniei din Est din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, trupe de elită ale infanteriei române. Cea mai cunoscută dintre acestea este Divizia 2 Munte Română, care și-a căpătat pe front un binemeritat renume  -“Divizia de Cremene”.

Din acele zile dominate de lupte grele și pierderi dureroase printre români, supraviețuitorii își amintesc de o frază rostită de sergentul Rusu (Divizia 2 Munte): “Cota 910, sece-o Dumnezeu s-o sece”.

mai multe poze pe Facebook


LANSAREA ȘTAFETEI PENTRU VETERANI DE LA MONUMENTUL EROILOR PATRIEI

 

Duminică 19 octombrie a.c. personalul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a fost prezent, începând cu ora 11.00, la ceremonia de lansare a evenimentului Ștafeta pentru Veterani desfășurată la Monumentul Eroilor Patriei de la Universitatea Națională de Apărare din București.

La manifestare au fost prezenți reprezentanți ai conducerii Ministerului Apărării Naționale, doamna Otilia Sava, secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului și domnul general-locotenent dr. Ștefan Dănilă, șeful Statului Major General al armatei române. Din partea Asociației Naționale a Veteranilor de Război a participat domnul general (r.) Marin Dragnea.

În deschidere, au ținut scurte cuvântări maiorul Petre Luca, reprezentantul grupului de voluntari Invictus România, inițiatorul acestui eveniment, domnul general (r.) Marin Dragnea și doamna secretar de stat Otilia Sava. De asemenea, a mai avut o scurtă intervenție domnul Lucian Mândruță, cunoscut realizator de emisiuni de televiziune, care va însoți Ștafeta pe traseul București-Carei, împreună cu un grup de voluntari pe bicicletă.

Evenimentul, desfășurat sub sloganul Sacrificul impune respect este dedicat militarilor români căzuți în lupte pentru apărarea țării și veteranilor din cel de-al Doilea Război Mondial dar și celor care au luptat în ultimii ani în teatrele de operații în care țara noastră a fost prezentă cu trupe, în calitatea sa de aliat în cadrul coaliței de luptă împotriva noilor amenințări la adresa securității mondiale.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a susținut acest demers nobil al tinerilor militari voluntari, punând la dispoziția organizatorilor o listă cu monumentele și cimitirele de onoare de pe traseul București-Carei, ridicate în cinstea eroilor români căzuți în luptele purtate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial pentru eliberarea teritoriului național.

mai multe poze pe Facebook


Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“

CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea, la 20.10.2014, a celei de-a XXXI-a ediții a concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“

Concursul cuprinde două serii de întrebări și se va desfășura în perioada 20.10-19.12.2014.

Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaților de istorie și de cultul eroilor la români.

Accesați secțiunea Concurs a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informațiile necesare pentru a vă înscrie și a participa.

Rezultatele și numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul Oficiului începând cu data de 23.12.2014.

Vă așteptăm să participați la concurs!


17.10.2014
Sacrificiul impune respect!

În cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea a 70 de ani de la luptele pentru eliberarea Transilvaniei de N-V, duminică, 19.10. a.c., începând cu ora 11, la Monumentul Eroilor Patriei din municipiul București se va da startul acțiunii Ștafetă pentru Veterani.
În cadrul evenimentului, o echipă de 30 de militari voluntari din diverse garnizoane va reface traseul de eliberare a teritoriului românesc în anul 1944. Pe parcursul Ștafetei, voluntarii vor depune flori la monumentele și cimitirele eroilor din municipiile Alba, Brașov, Cluj-Napoca, Carei, București, Făgăraș, Ploiești, Zalău și orașul Sinaia.
Ștafeta va purta drapelul României cu mesajul brodat: Sacrificiul impune respect!, iar finalul acesteia va fi în cadrul unei ceremonii, care se va organiza la Carei, în data 25.10. a.c., la care vor participa, printre alții, gl. rtr. Marin Dragnea, președintele A.N.V.R., și lt. Ionuț-Alin Marinescu, militar român rănit în Teatrul de Operații din Afganistan.


15.10.2014
Lucrări de restaurare a Cimitirului eroilor români de la Teiș-Târgoviște

În data de 15.10.2014 , o delegație a Oficiului National pentru Cultul Eroilor s-a deplasat în municipiul Târgoviște cu scopul de a constata stadiul Proiectului de restaurare a Cimitirului eroilor români căzuți în Primul Război Mondial amplasat în cazarma Unității Militare 01402 Teiș-Târgoviște, județul Dâmbovița. Proiectul de reabilitare, derulat în anul 2014, a constat în punerea la dispoziție, cu titlu gratuit, o unei Troițe maramureșene, din lemn de stejar, model specific Primului Război Mondial ce a fost deja montată în cimitir, precum și în cofinanțarea lucrărilor de restaurare a ansamblului comemorativ.

Necropola de război adăpostește, în 334 de morminte individuale și comune, rămășițele a 360 eroi români cunoscuți și necunoscuți, decedați în perioada 1916-1917, în Lazaretul de la Târgoviște-Teiș. Totodată, aici se află și mormântul eroului maior Ioanid I. Alexandru „căzut pe câmpul de onoare din Munții Tatra-Cehoslovacia, 04.03.1945.


Pe timpul prezenței în teren s-a constatat faptul că au fost realizate lucrările de înlocuire a celor 334 însemne de căpătâi, fiind în curs de finalizare refacerea aleilor și platoului central, precum și amplasarea unui nou panou informativ și a unui catarg metalic pentru drapelul național.

Această inițiativă a Oficiului se înscrise în rândul manifestărilor pe care Ministerul Apărării Naționale le desfășoară în contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial.

 

 


15.10.2014
Monumentele românești ale Marelui Război

Cu prilejul Bienalei Naționale de Arhitectură, la sediul Institutului Italian din București s-a desfășurat ieri, 15 octombrie a.c., un simpozion prilejuit de împlinirea a 100 de ani de la începutul Primului Război Mondial.
În baza parteneriatului încheiat între Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, una dintre comunicările susținute, cu titlul Monumentele românești ale Marelui Război, s-a referit la rolul comemorativ al acestor așezăminte social-culturale, analizându-se prezența operelor comemorative pe teritoriul României și implicarea populației, în perioada interbelică, pentru amenajarea și dezvelirea acestora. De asemenea, o parte a materialului iconografic prezentat a provenit din fondul documentar al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.
Având în vedere operele comemorative dedicate eroilor români din Primul Război Mondial, realizarea acestora a avut la bază principiul c㠄Statuile, monumentele si lacasurile de odihna ale eroilor si martirilor neamului sunt pentru trupul tarii, ca si icoanele din casele noastre“, potrivit istoricului Nicolae Iorga.


Castelul Țepeș, sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor în fotografii


Marti, 14 octombrie 2014, are loc vernisajul expoziției  București, regăsit – Metamorfoze 6, începand cu orele 18.00, la Centrul Metropolis, din str, Grigore Alexandrescu nr. 89-97 București. Expoziția include fotografii realizate de renumitul artist George Dumitriu cu monumente istorice importante din capitală dar care nu sunt încă foarte cunoscute publicului larg. Monumentele bucureștene pot fi admirate în perioada 10-30 octombrie 2014.

Organizatorii au ales ca sigla evenimentului să fie Castelul Țepeș, sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor din anul 2004. Castelul Țepeș, situat în imediata apropiere a Parcului Carol I, reprezintă una dintre cele mai originale clădiri din peisajul arhitectonic bucureștean.

Edificiul a fost ridicat în anul 1906, cu ocazia organizării, pe fosta Câmpie a Libertății, a Expoziției Generale Române, prilejuită de jubileul de 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. În contextul expoziției, destinația inițială a edificiului a fost aceea de turn de apă. Pentru a răspunde pretențiilor de artă și stil ale organizatorilor, autorul planurilor de construcție, arhitectul Scarlat Petculescu, a propus ridicarea, în jurul turnului de apă, a unei clădiri ce reproduce, în mic, Cetatea Poienari, construită de Vlad Țepeș în locul numit Cheia Argeșului, de pe plaiul Loviștei.

După Primul Război Mondial castelul a fost transformat în cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostașului Necunoscut, aflat în apropiere. După strămutarea Ostașului Necunoscut la Mărășești și, inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinați pazei acestuia.

În anii ‘ 90, clădirea a fost utilizată drept corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la mai multe instituții bancare din Capitală.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1585, Castelul Vlad Țepeș (strada Gl. Candiano Popescu 6, sector 4) a devenit, începând cu 30 septembrie 2004, sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.


Semnarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe

privind mormintele de război

 

Luni, 6 octombrie a.c., cu prilejul vizitei la Bucuresti a ministrului ceh al afacerilor externe, domnul Lubomir Zaoralek, s-a semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Cehe privind mormintele de razboi.

Acordul reglementeaza colaborarea, in plan bilateral, in domeniul mormintelor de razboi, asigurand cadrul necesar pentru amenajarea si intretinerea mormintelor eroilor cazuti in timpul conflictelor armate. Acordul contine, printre altele, prevederi referitoare la formele de cooperare, amplasarea mormintelor si operelor comemorative de razboi, autoritatile insarcinate cu aplicarea acordului, aspectele financiare, solutionarea disputelor.

Structurile imputernicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicarii acestui acord interguvernamental sunt: Oficiul National pentru Cultul Eroilor (pentru partea romana) si Ministerul Apararii (pentru partea ceha).

Totodata, Acordul are si o semnificatie simbolica, indeplinind o datorie de onoare fata de memoria inaintasilor. Potrivit datelor detinute de ONCE, pe teritoriul Republicii Cehe sunt inhumati cca. 3.300 de eroi romani, cazuti in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cand Armata Romana a participat la luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei (decembrie 1944 - mai 1945). Cel mai mare loc de inhumare romanesc din Republica Ceha este Cimitirul de onoare de la Brno, in care, dupa centralizarile realizate în perioada postbelica, si-au gasit odihna vesnica 1.569 de eroi romani.


Oficiul pentru Veteranii de Război și Victimele Represiunii din Republica Polonă aduce un omagiu eroilor români

Luni 6 octombrie a.c. s-a desfășurat la sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, la solicitarea părții poloneze, o întâlnire de lucru la care a participat o delegație din partea Oficiului pentru Veteranii de Război și Victimele Represiunii din Republica Polonă, condusă de șeful acestei instituții, domnul Jan Stanislav Ciechanowski.

La începutul vizitei, șeful delegației poloneze a amintit de ajutorul militar și civil acordat de România refugiaților polonezi la debutul celui de-al Doilea Război Mondial și a mulțumit, și cu acest prilej, pentru conduita țării noastre în acel context.

Punctul central al discuțiilor l-a reprezentat abordarea problematicii cultului eroilor din cele două țări, având în vedere faptul că, pe lângă atribuții în domeniul veteranilor de război, Oficiul din Republica Polonă are ca responsabilitate și organizarea ceremoniilor comemorative oficiale care cinstesc memoria eroilor polonezi atât la nivel național cât și în afara țării.

În semn de respect pentru jertfa eroilor români căzuți în războaie, delegația poloneză a depus la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I o coroană de flori.


Portretul lunii octombrie

Căpitanul Ioan Gh. ALEXANDRESCU, eroul al marinei române din Primul Război Mondial

 

Fiul Teodorei și al lui Gheorghe Alexandrescu, Ioan Alexandrescu s-a născut la 11 septembrie 1886, la București.

A absolvit, în anul 1907, Liceul „Mihai Viteazul” – secția reală din București, obținând în cei patru ani de liceu, rezultate remarcabile la geografie, limba engleză, istorie, matematică, muzică, gimnastică și religie. În perioada 1907-1909, a urmat cursurile Școlii Militare de Artilerie și Geniu iar în anul 1911 a absolvit Școala de Aplicație a Sublocotenenților de Marină.

Ofițer cu reale calități, perseverent, preocupat de perfecționarea pregătirii de specialitate dar și de cultură generală, se numără printre cei mai capabili și mai instruiți ofițeri de marină. Cunoaștea foarte bine limba franceză și, parțial, limba germană.

A activat la Divizia de Mare (1 iulie 1909 - 1 noiembrie 1911) și la Divizia de Dunăre (1 noiembrie 1911 – 30 decembrie 1916).

În perioada 20 iunie -31 august 1913 a fost mobilizat participând la campanie.

La 1 aprilie 1914, a preluat comanda vedetei nr. 2 „Căpitan Nicolae Lascăr Bogdan” iar la 1 iulie 1916 a fost numit comandantul vedetei nr. 3 „Căpitan Romano Mihail” ...mai mult


Comemorarea eroilor romani decedati in Primul Razboi Mondial si inhumati in localitatea franceza Assevent  

In data de 6 septembrie a.c., in contextul aniversarii Centenarului Primului Razboi Mondial, autoritatile locale franceze din Assevent (Franta) au organizat si desfasurat o ceremonie de comemorare a eroilor morti in prima conflagratie mondiala si inhumati in cimitirul militar din localitate.

In Necropola Nationala din Assevent, pe langa cei peste 1500 de militari francezi, germani, rusi, britanici si belgieni, odihnesc si ramasitele pamantesti a 11 militari romani decedati in prizonierat in timpul Primului Razboi Mondial. Eroi romani sunt inhumati in doua morminte comune, ingrijite foarte bine de catre comunitatea locala.

La eveniment au participat oficialitati civile si militare centrale si locale din Franta, adjunctul atasatului roman al apararii la Paris, precum si cate un reprezentant din Germania si Marea Britanie.


Vernisarea expoziției „70 de ani de la luptele de eliberare a teritoriului național (23 august-25 octombrie 1944)”

Marți 16 septembrie a.c. a avut loc la sediul Senatului României vernisarea expoziției „70 de ani de la luptele de eliberare a teritoriului național (23 august-25 octombrie 1944)” în cadrul căreia ONCE a organizat un spațiu expozițional propriu.

Oficiul a adus cu acest prilej un omagiu militarilor români căzuți în al Doilea Război Mondial prin pregătirea unui colaj de fotografii ilustrând monumente și cimitire de război din România, înființate ca urmare a luptelor purtate pentru eliberarea teritoriului național după 23 august 1944.

De asemenea, instituția noastră a mai supus atenției vizitatorilor expoziției "Atlasul cu cimitire și monumente de război din România" pe care l-a editat în cursul anului 2011 și a oferit celor interesați cărți din colecția Cultul Eroilor.

În deschiderea evenimentului au rostit cuvântări primul ministru al României, domnul Victor Ponta, ministrul apărării, domnul Mircea Dușa, președintele Senatului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Asociației Naționale a Veteranilor de Război, domnul general de brigadă Marin Dragnea. De asemenea, la vernisare a participat și Alteța Sa Regală, Principesa Margareta a României.

În intervalul 23 august - 25 octombrie 1944, au fost angrenați peste 550.000 de militari români în eliberarea teritoriului național . Pentru realizarea acestui deziderat, armata română a avut pierderi cifrate la circa 50.000 de militari (morți, răniți și dispăruți). De sacrificiul acestora amintesc, în prezent, cele peste 1600 de locuri de înhumare din România.


Crucea Comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman

Crucea-monument de pe Muntele Caraiman a fost ridicata in memoria eroilor romani care s-au jertfit in luptele desfasurate in aceasta zona a tarii in timpul Primului Razboi Mondial

Initiativa ridicarii acestei opere comemorative de razboi a apartinut Societatii „Cultul Eroilor“. Constructia a inceput in anul 1926 și a fost finalizata in anul 1928.

Insemnul comemorativ a fost ridicat la o inaltime de 2.291 m. Elementul dominant al monumentului este reprezentat de o cruce de dimensiuni impresionante (30 m inăltime), unica in tara, executata din bare groase de fier, vopsite in alb. Soclul pe care este fixata crucea, realizat din piatra fasonata si beton armat, are peretii usor arcuiti si are o inaltime de 15 m. In interiorul soclului se afla o incapere care adaposteste un generator de curent electric necesar aprinderii celor 120 de becuri, asezate pe cruce in asa fel incat sa puna in valoare acest monument. Pana dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, becurile erau aprinse, in fiecare an, in noaptea de 14 spre 15 august, intrata in istorie ca noaptea in care trupele romane au inceput marsul lor victorios prin trecatorile Carpatilor pentru eliberarea Transilvaniei de sub dominatia austro-ungara.

 


95 de ani de la înființarea

Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război“

12 septembrie 2014

CULTUL EROILOR – REPERE ÎN TIMP

România a fost una dintre primele țări unde, în septembrie 1919, s-a înființat Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război“, o structură specializată, sub înalta ocrotire a Reginei Maria și prezidată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea.

Noua instituție avea ca obiective principale: descoperirea locurilor unde existau morminte ale ostașilor români căzuți în luptele din timpul Primului Război Mondial, strângerea osemintelor, realizarea unor mausolee dedicate eroilor neamului, realizarea unor îmbunătățiri la cimitirele eroilor etc.

Militarii români căzuți pe pământ străin urmau să se bucure de toată atenția Societății, precum și cei ai fostelor state beligerante, amice sau inamice, dar „sub condițiunea reciprocității“.

Omagierea eroilor patriei, într-o zi specială și într-un cadru ceremonios, era una dintre obligațiile majore ale acestei instituții. Pentru aceasta s-a hotărât, prin Decretul-lege nr. 1.693 din 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare națională și să fie celebrată, „cu mare fast religios, școlar, militar și național”, în Ziua Înălțării Domnului (a 40-a zi de la Sfintele Sărbători de Paște).

Inițiativa aceleiași instituții a stat la baza amenajării, după model francez, a Mormântului Ostașului Necunoscut, ca simbol al jertfei tuturor eroilor anonimi căzuți în război. Ceremonia desemnării Ostașului Necunoscut s-a desfășurat la Mărășești, în ziua de 14 mai 1923, iar pe data de 17 mai 1923, sicriul cu osemintele acestuia a fost adus cu trenul la București și înhumat, într-un cadru festiv, pe platoul din fața fostului Muzeu Militar Național din Parcul Carol I.

În anul 1927, prin Legea asupra regimului juridic al mormintelor de război, instituția și-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor“, pentru ca, în 1940, să se transforme în Așezământul Național „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor, instituție a statului.

Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război“ a realizat, până în anul 1948, un număr de 118 cimitire definitive, 84 cripte, 11 mausolee, 503 troițe, a identificat și amenajat 529.713 morminte, din care 72.870 în străinătate.

În anul 1948, Așezământul a fost desființat, iar Mormântul Ostașului Necunoscut strămutat, în anul 1959, din Parcul Carol I la Mausoleul de la Mărășești.

Treptat, comemorarea eroilor și-a pierdut din importanța și semnificația de până atunci.

În anul 1991, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost readus în capitală.

Prin înființarea, în anul 2004, a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, s-a creat cadrul juridic necesar reluării și continuării tradiției în acest domeniu – întreruptă vreme de 50 de ani – în scopul nobil al readucerii în memoria colectivă a jertfei celor peste 900.000 români căzuți în cele patru conflagrații la care România a participat (Războiul de Independență 1877-1878, Al Doilea Război Balcanic 1913, Primul Război Mondial 1914-1919 Cel de-Al Doilea Război Mondial 1941-1945), din care 132.000. peste hotarele țării.

De la înființare și până în prezent, în cei zece ani de activitate, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a asigurat finanțarea sau cofinanțarea unor proiecte de reconstrucție/restaurare a mai multor asemenea obiective:

a) în țar㠖 cimitirele de onoare de la Mircea Vodă (jud. Constanța), Oarba de Mureș (jud. Mureș) și Târgoviște-Teiș (jud. Dâmbovița); parcelele eroilor români de pe DN 1 București-Ploiești și din Cimitirul Reînvierea (București); mausoleele de la Giurgiu (jud. Giurgiu), Mărăști, Mărășești, Soveja și Focșani (jud. Vrancea); monumentele comemorative din București („Ultimul străjer al Capitalei“ și Placa comemorativă de la Podul Miorița), Lipova (jud. Arad), Puchenii Mari (jud. Prahova), Buzău (jud. Buzău); complexul monumental „Regina Maria” din Onești (jud. Bacău); readucerea pe amplasamentul originar, din 1923, a Mormântului Ostașului Necunoscut (București);

b) în străinătate – cimitirele/parcelele de onoare ale eroilor români de la Sommerein (Austria), Țiganca, Feștelița, Micleușeni, Cania, Vărzărești și Neculăieuca (Republica Moldova), Sofia (Bulgaria), Cernăuți și Kurgan (Ucraina), Budapesta (Ungaria), mausoleul de la Grivița (Bulgaria), monumentele comemorative de la Erevan (Armenia), Zwickau și Haltingen (Germania), Branik (Slovenia), Kotzingue, Blaesheim și Haguenau (Franța), Prügy și Perkupa (Ungaria), Dealul Epureni, Ialoveni și Vărvăreuca (Republica Moldova), Liublino, Krasnogorsk, Kameșkovo, Astrahan, Lejnevo, Tuma, Oranki, Taliț, Donețk, Lebedian, Briansk, Sapogovo, Uriupinsk, Cerepoveț și Alecsin (Federația Rusă).

Necesitatea stringentă a identificării mormintelor de război românești din străinătate, precum și inițierea unor acțiuni concrete într-un cadru legal, fac necesară negocierea și semnarea acordurilor interguvernamentale cu unele dintre state pe teritoriul cărora sunt înhumați militari români. Până în prezent, România a încheiat acorduri interguvernamentale în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război cu șase state: Republica Federală Germania (Bonn, 1996), Federația Rusă (București, 2005), Republica Slovacă (Bratislava, 2006), Republica Ungară (București, 2008), Republica Slovenia (Ljubljana, 2011) și Republica Moldova (Iași, 2012). Exceptând acordul încheiat cu Germania (1996), toate celelalte acorduri interguvernamentale au fost negociate de către reprezentanții ONCE în strânsă colaborare cu cei ai Ministerului Afacerilor Externe (2005-2012), conform atribuțiilor stabilite prin Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război.


Portretul lunii septembrie
Locotenentul DIAMANDESCU, eroul de pe Valea Uzului din Primul Război Mondial

În timpul luptelor grele, pe care Regimentul 15 Infanterie „Războieni” le-a purtat pe Valea Uzului, la puțin timp după ce România a intrat în Primul Război Mondial, în toamna anului 1916, mulți dintre militarii români și-au găsit moartea. Aici s-a stins din viață și locotenentul Diamandescu, comandantul companiei a 12-a, un om de un curaj cum rar se întâlnește, așa cum vor povesti mai târziu o parte din camarazii care au supraviețuit războiului.

După atacurile îndârjite dar și disperate ale inamicului din zilele de 8 și 9 octombrie 1916, compania a 7-a, care fusese în parte decimată, urma să fie schimbată de compania a 12-a, comandată de locotenentul Diamandescu. Vesel și neobosit, ca întotdeauna, comandantul are puterea să glumească și în împrejurările grele ale noii sarcini primite.

Cum se luminează de ziuă, el pornește cu o patrulă spre recunoașterea poziției, iar după aproximativ o ora se înapoiază foarte vesel, anunțându-și camarazii că a descoperit pe un picior de munte două companii inamice, care se strecurau pe la dreapta locului unde era poziționată compania lui. I-a adunat în grabă pe cei 70 oameni care-i formau compania și, în fruntea unei patrule, i-a condus spre locul unde văzuse pe inamic ... mai mult


30 august 1916 - Germania declară război României

 

Odată cu înaintarea armatei române în Transilvania și remiterea declarației de război a României la adresa Austro-Ungariei (14/27 august 1916), Germania a declarat război României (17/30 august 1916), act urmat de atacarea de către trupele germano-turco-bulgare a pozițiilor române aflate în capul de pod Turtucaia (în prezent Tutrakan, pe malul bulgăresc al Dunării).

După trei ani de acțiuni militare, 344.120 de militari români morți în luptă sau în prizonierat au conturat bilanțul participării României la Primul Război Mondial. În tabăra germană s-au înregistrat peste 32.000 de militari care au murit în luptă pe teritoriul României, osemintele acestora fiind centralizate în 322 locuri de înhumare.

Până în anul 1948, statul român a depus osemintele eroilor români și a celor amici sau inamici (algerieni, austrieci, croați, bulgari, cehi, germani, francezi, englezi, italieni, indieni, polonezi, ruși, slovaci, sloveni, sârbi și turci) în 11 mausolee, 35 de osuare și peste 400 de cimitire de onoare și a amenajat în Parcul Carol, după model francez, Mormântul Ostașului Necunoscut, simbol al celor mulți și anonimi care au murit pentru binele Patriei.


27 august

Ziua Națională a Republicii Moldova

Cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Moldova, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor transmite felicitările sale și mulțumește pentru colaborare Centrului de Cultură și Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării de la Chișinău, instituția statului moldovean responsabilă cu aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iași la data de 3 martie 2012.

Încă de la înființarea sa, din anul 2004, Oficiul a desfășurat o colaborare strânsă cu partenerii moldoveni în domeniul cinstirii memoriei eroilor români căzuți în lupte pe teritoriul țării vecine. Proiectele derulate în acest interval în Republica Moldova au avut ca rezultat reconstrucția cimitirelor/parcelelor de onoare de la Țiganca, Feștelița, Micleușeni, Neculăieuca, Vărzărești, Cania și Ialoveni, precum și realizarea troiței eroilor din Dealul Epureni, raionul Cantemir, mărturii ale efortului de război al armatei române și ale spiritului de sacrificiu al militarilor săi.

În prima jumătate a acestui an, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a realizat Proiectul de îngrijire și restaurare a Cimitirului de onoare de la Țiganca, a cărui finalizare a fost marcată prin ceremonia organizată la necropola de război românească din Republica Moldova cu prilejul Zilei Eroilor, în data de 29 mai a.c.


25 august 1944
Comemorarea a 70 de ani de la luptele de apărare a Bucureștiului

 

Vineri, 22 august a.c., Asociația Națională a Veteranilor de Război a organizat în sala de marmură a Cercului Militar din București o activitate de comemorare a evenimentului de la 23 august 1944, când România a ieșit din alianța cu puterile Axei și a intrat în tabăra Națiunilor Unite.
Potrivit generalului de armată (r) Marin Dragnea, președintele ANVR, „Actul de la 23 august trebuie judecat în mod obiectiv în contextul desfășurării sale de atunci și nu după zeci și zeci de ani distanță, fără să omitem că are luminile și umbrele sale. A fost un act istoric, cu consecințe interne și internaționale. Actul a reprezentat un moment de răscruce, salvator pentru soarta României, aflată pe marginea prăpastiei – ofensiva sovietică era de neoprit pe Frontul de Est, iar aviația anglo-americană a intensificat bombardarea Bucureștiului și a zonei petrolifere, fiind înregistrate pierderi de vieți omenești și panică în rândul populației; numai în București au murit 5000 de civili”.
În luptele pentru apărarea Bucureștiului, desfășurate în perioada 23-27 august 1944, armata română a înregistrat un număr de 627 de militari căzuți la datorie, înhumați în cimitire din municipiul București (Andronache, Băneasa, Dudești, Chitila, Crângași, Ghencea, Străulești, Pipera, Progresu) și în zonele limitrofe (Jilava, Mogoșoaia, Ștefănești, Otopeni, Tunari)
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a demarat încă de la înființare un program de conservare și punere în valoare a valoare a monumentelor și locurilor de înhumare a eroilor români care au murit în perioada 23-27 august 1944.
Astfel, în anul 2007 a fost reamplasată o placă comemorativă pe unul din pilonii podului Miorița (Băneasa), ce amintește de luptele care s-au dus pentru apărarea obiectivului amintit.
De asemenea, la 23 august 1944 un tanc al armatei române a fost distrus de germani în apropierea Aeroportului Băneasa. Cei patru tanchiști au fost înhumați într-o parcelă aflată lângă DN 1 București – Ploiești. Cu prilejul lucrărilor de modernizare a DN 1, parcela eroilor români a fost relocată la inițiativa Oficiului Național pentru Cultul Eroilor la intersecția DN 1 cu Aleea Priveghetorilor, în fața Academiei de Poliție „A.I. Cuza”, iar în centrul acesteia a fost dezvelită o troiță tradițională în stil maramureșean.


19 august 2014
Centralizarea osemintelor eroilor francezi la București

Cu prilejul activităților dedicate aniversării Centenarului Primului Război Mondial, Ambasada Franței la București a reinaugurat parcela eroilor francezi din municipiul Constanța și Cimitirul eroilor din municipiul Slobozia (15 aprilie 2014).
De asemenea, parcela eroilor francezi din cimitirul bucureștean Bellu a început a fi reamenajată cu avizul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, în cursul lunii iulie a.c., responsabilul cu exhumări din cadrul Ambasadei Franței la București centralizând osemintele a 46 de eroi francezi, care au fost exhumate din Cimitirul eroilor din municipiul Alexandria (jud. Teleorman).
Cimitirul eroilor din municipiul Alexandria a fost reamenajat de Societatea Cultul Eroilor, în anul 1921, în cadrul acestuia fiind centralizate osemintele a 294 de eroi din Primul Război Mondial (213 identificați și 81 necunoscuți).
Parcela eroilor francezi din incinta cimitirului Bellu a fost amenajată în perioada interbelică de Societatea Cultul Eroilor, în cadrul acesteia fiind depuse osemintele a 136 de militari francezi, morți pe teritoriul României în perioada 1917-1919.



6 august 2014
In Memoriam - Eroii Neamului

25 iulie a.c. a devenit prima zi a emisiunii filatelice In Memoriam - Eroii Neamului, dată care marchează debutul colaborării, dezvoltată în contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial, dintre Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și societatea Romfilatelia, având ca nobilă misiune cinstirea jertfei eroilor români căzuți în bătăliile primei conflagrații mondiale.
Efortul de război al armatei române înscrise în confruntări sângeroase cu Puterile Centrale, a fost încununat într-un final de victorii care au condus la desăvârșirea statului național unitar român, prin unirea Transilvaniei cu Regatul României, petrecută la 1 Decembrie 1918.
Prin subiectele ilustrate, cele trei mărci poștale ale prezentei emisiuni amintesc tocmai de locurile unde soldații români au purtat bătălii crâncene. Prima dintre acestea figurează Mausoleul de la Mărășești, construcție simbol a cinstirii eroismului ostașilor români, ce evocă bătălia de la Mărășești care prin durată, proporții și intensitate, a fost cea mai mare de pe frontul românesc din tot cursul războiului și s-a desfășurat în intervalul 6-19 august 1917. În mausoleu odihnesc osemintele a peste 5000 de ostași români identificați și neidentificați care sunt așezate în cripte individuale și comune.
Celelalte două marci poștale ale emisiunii ilustrează Crucea Eroilor Neamului – cunoscută în special sub numele Crucea de pe Caraiman – și însemnele ordinului militar Mihai Viteazul Clasa I – cea mai importantă decorație militară românească ce a fost înființată în contextul Pimului Război Mondial, la inițiativa Regelui Ferdinand I.
Colaborarea din acest an dintre ONCE și Romfilatelia s-a concretizat si prin realizarea unui întreg poștal cu dublă tematică: Mormântul Ostașului Necunoscut , simbolul național al sacrificiului neamului românesc pentru înfăptuirea României și aniversarea a zece ani de activitate a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, care va fi pus în circulație prin rețeaua Poștei Române.


 

1 august 2014

Ceremonie la Cimitirul eroilor britanici de la Tâncăbești

         

Astăzi, 1 august 2014, o delegație a Ambasadei Canadei la București, condusă de atașatul militar, a depus două jerbe de flori la mormintele a doi militari canadieni, doborâți de artileria antiaeriană în Al Doilea Război Mondial.
Cimitirul eroilor britanici de la Tâncăbești (jud. Ilfov) este amplasat la km 32 + 200 m pe DN București-Ploiești, fiind dedicat militarilor Commonwealth-ului. Necropola a fot amenajată după anul 1945, în cadrul acesteia fiind centralizate osemintele piloților din aviația britanică, doborâți în diferite zone ale României.
În cimitirul îngrijit de Comisia pentru mormintele de război a Commonwealth-ului sunt înhumați 90 de militari (80 britanici, 5 africani, 2 australieni, 2 canadieni și un neozeelandez).


Portretul lunii august     
Sublocotenent (r) MILLO MATEI, erou din Primul Război Mondial


Bravul erou român slt. (r) Millo Matei era jurist de profesie, considerat de toți subordonații săi un viteaz între viteji, cu care Regimentul 15 „Războieni“ s-a mândrit.
Veșnic în fruntea plutonului său, cu zâmbetul pe buze și cu un nebunesc dispreț de moarte, se avânta primul în atacurile la baionetă. A dovedit mare curaj și îndârjire în luptele purtate pe Valea Uzului, în jurul Bucureștiului și în dezastrul retragerii spre zona Moldovei.
După cum povestește un subordonat, după o zi și o noapte întreagă de lupte în Poiana Mohartari, comuna Tulburea, județul Râmnicu Sărat, pe data de 15 decembrie 1916, într-o zi frumoasă de iarnă, plutonul său se dezmorțea la soare cu inamicul aflat la câteva sute de metri. Nu era însă timp de dezmorțire pentru că gloanțele inamicului au început să fluiere cântecul morții. La stânga companiei, unitatea vecină a fost respinsă și legătura ruptă, favorizând acțiunile inamicului. Sublocotenentul Millo, în mijlocul campaniei sale, luptă mai dârz ca oricând contra valurilor inamice ce atacă... mai mult

 


14 iulie 2014

Pe urmele militarilor români căzuți în Rusia ...

În perioada 7-11 iulie 2014, o delegație mixtă română-rusă, compusă din domnul Vasily Tolociko – directorul adjunct al Asociației „Voennâe Memorialî”, domnul col. (r) Ilie Schipor – ministru-consilier la Ambasada României la Moscova și doamna dr. Elena-Cristina Giugăl, șef birou la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, s-a deplasat în regiunea Volgograd în scopul identificării în teren a fostelor cimitire de campanie românești din Al Doilea Război Mondial.

În acest context au fost realizate recunoașteri în teren la Rossoșka (raionul Gorodișce), Ivanovka (raionul Evetloiarsk), Abganerovo, Aksai, Kamenka, Glinoaksaisakaia (raionul Oktiabr), Srednețariținski (raionul Serafimovici) și Selivanovo (raionul Kletskaia).

Cu acest prilej, s-au purtat discuții cu localnicii și s-au realizat sondări în teren în scopul determinării cât mai exacte a locurilor de înhumare a militarilor români.

Totodată, a avut loc o întrevedere cu reprezentanții administrației raionale Gorodișce cu privire la amenajarea unui cimitir centralizator românesc la Rossoșka, localitatea aflată la 30 de km de orașul Volgograd, context în care partea rusă și-a exprimat deplina disponibilitate în acest sens.

Pe timpul prezenței la Rossoșka, au fost depuse flori la monumentul eroilor români din Cimitirul german, unde sunt înhumați 625 de militari români căzuți în crâncenele lupte de la Stalingrad, precum și la monumentele centrale din Cimitirele militarilor sovietici și germani.

... mai multe fotografii pe facebook


11 iulie 2014

Militari germani căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial sunt înhumați în Cimitirul militar Pro Patria

Luni, 7 iulie a.c, la Cimitirul de onoare Pro Patria din Capitală au avut loc lucrări de reînhumare a osemintelor militarilor germani aduse din trei localități din țară: Turnu Măgurele , Fierbinți , Petrești .

Cimitirul de onoare „Pro Patria“ a fost amenajat, în anii 1917-1918 – inaugurat în data de 24 august 1918 – de autoritatea germană de ocupație, după planurile arhitectului peisagist Rudolf Lange (Swinemünde).

Organizat inițial în funcție de naționalitate și confesiune, cimitirul a cunoscut după Primul Război Mondial câteva modificări, notabile fiind mutarea soldaților turci (în anul 1929), în cimitirul Ghencea musulman și a majorității foștilor combatanți români, în Cimitirul de onoare Ghencea.

Înhumările au fost reluate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, aici fiind îngropați în special militarii care fuseseră răniți pe front și n-au mai putut fi salvați în spitale.

Cimitirul a fost restaurat de către Uniunea Populară Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război – cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Primăriei municipiului București – în anii 1985-1986. Intrarea în vigoare, în decembrie 1997, a Acordului interguvernamental româno-german a constituit baza legală pentru îngrijirea și întreținerea cimitirelor de război din ambele țări.

Partea germană reabilitează în continuare propriile cimitire de onoare din România și se îngrijește de centralizarea militarilor germani exhumați din morminte izolate.


8 iulie 2014
Ediția a XXX-a a concursului online Să nu ne uităm eroii! s-a încheiat

În urma evaluării rezultatelor la Concurs, au fost desemnați următorii câștigători:

Locul I: Frunte-Lată Marcel, București

Locul al II lea: Agapie Adrian-Ovidiu, orașul Victoria, Brașov

Locul al III lea: Sadula Cosmin Alexandru, București

Premiile, constând în cărți cu tematică istorică și diploma de participare acordată de Oficiu, vor fi expediate celor trei câștigători prin poștă.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește tuturor participanților!


Portretul lunii iulie
Plutonierul ȘERBAN NICOLAE, eroul al Primului Război Mondial

Născut în satul Slobozia din județul Neamț, acest fecior de fruntași gospodari a îmbrățișat încă de tânăr cariera armelor și s-a înrolat ca voluntar în Regimentul 15 „Războieni”.

Prin dragostea pentru această carieră și prin capacitatea sa de muncă puse în slujba îndatoririlor sale, tânărul a câștigat încrederea șefilor săi, care știindu-l ostaș desăvârșit, i-au încredințat serviciul de instructor la școala de ofițeri de rezervă, unde l-a și găsit decretarea mobilizării.

Din acest moment însă Șerban nu mai are răbdare să își continue activitatea de instructor la școală în timp ce camarazii săi făceau acte de vitejie în lupte și aveau nevoie de sprijin. A cerut cu stăruință șefilor săi să fie trimis la regiment pe front, ceea ce i s-a îngăduit până la urmă dar și colegii și ofițerii de la școală s-au despărțit cu greu de el.

S-a distins în toate luptele pe care le-a avut regimentul, atât la înaintarea în Transilvania, în trecătoarea Uzului, cât și în luptele din jurul capitalei, unde a fost și rănit, fiind evacuat în spital. Revenind la corp, se implică în atacurile date de regimentul său în anul 1917, pe Valea Slănicului, unde camarazii îl vor pierde pe acest ostaș inimos... mai mult


 

Sâmbătă 21 iunie Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și-a deschis porțile

 

Sâmbătă 21 iunie, între orele 10.00 și 14.00, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a fost gazda tuturor celor care au dorit să cunoască mai multe date despre cultul eroilor la români și despre proiectele Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

În deschiderea evenimentului, membrii Asociației "Tradiția Militară" – cea mai veche asociație de reconstituire istorico-militară a secolelor XIX-XX din România – au executat exerciții de mânuire de arme și au prezentat publicului uniforme militare specifice Primului Război Mondial. O a doua demonstrație de reconstituire istorico-militară s-a desfășurat pe platoul din fața Mormântului Ostașului Necunoscut, începând cu ora 12.00.

Printre momentele care au bucurat publicul prezent la eveniment au fost concertul de fanfară susținut de către o orchestră a Serviciului Muzicilor Militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale și interpretarea imnului de stat al României de către Vlad Miriț㠖 tenor la Opera Română. De asemenea, ne-a bucurat cu prezența actorul Bogdan Jianu care a dat viață personajului istoric Vlad Țepeș.

Echipa ONCE a pregătit pentru vizitatorii săi o expoziție de fotografii, carte și obiecte ce au aparținut militarilor români cazuți în Primul Război Mondial iar în incinta Memorialul Eroilor Neamului au putut fi vizionate proiecțiile cu Mormântul Ostașului Necunoscut din mai multe state.

... mai multe fotografii pe facebook


CINSTIREA EROILOR ROMÂNI LA DOBROUTOV, REPUBLICA CEHĂ

La începutul lunii iunie a.c., în localitatea cehă Dobroutov din regiunea Vysoèina a fost dezvelit și sfințit, în cadrul unei ceremonii oficiale, un monument de artă populară românească dedicat celor 66.000 de militari români care și-au dat viața, au fost răniți sau dați dispăruți în Cehoslovacia în luptele purtate în ultima parte a celui de-al Doilea Război Mondial (decembrie 1944 - mai 1945).

Alcătuit dintr-o troiță de stejar lucrată de meșteri maramureșeni și o placă memorială din marmură, monumentul a fost realizat cu susținerea financiară a Primăriei Caransebeș, prin Casa Municipală de Cultur㠄George Suru”. Implementarea proiectului în Republica Cehă a fost asigurată de Ambasada României în Republica Cehă și de Primăria Dobroutov.

Scurta cuvântare susținută de ambasadorul român în capitala Cehiei, doamna Daniela Gîtman, a evidențiat simbolistica acestui eveniment în cadrul eforturilor de diplomație publică gândite în contextul evenimentelor organizate în Republica Cehă pentru marcarea a 69 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și împlinirii a 20 de ani de la semnarea, la 22 iunie 1994, a „Tratatului privind relațiile de prietenie și colaborare între România și Republica Cehă”.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a acordat sprijin științific în ducerea la bun sfârșit a acestui proiect de cinstire a eroismului militarilor români căzuți pe teritoriul Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial prin întocmirea unui material referitor la participarea Armatei Române la luptele de eliberare de pe teritoriul Cehoslovaciei și acordarea de asistență tehnică în realizarea plăcii comemorative.

La 2 iunie 1945, militarii români au ridicat, la Dobroutov, o cruce de mesteacăn în memoria camarazilor căzuți în luptele purtate în Cehoslovacia. Întrucât s-a degradat în timp, crucea inițială a fost înlocuită în anii șaptezeci de către autoritățile locale cu o replică din fier. Noul monument a fost ridicat în luna mai 2014 în locul acestei replici. Veritabilă podoabă a artei tradiționale românești, troița realizată de meșteri lemnari în Maramureș este menită să amintească cu demnitatea cuvenită jertfa supremă adusă de ostașii români și se constituie, totodată, într-un nou reper cultural românesc în Republica Cehă.


Oficiul Național pentru Cultul Eroilor își deschide porțile pentru vizitatorii săi

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor îi așteaptă sâmbătă 21 iunie a.c., începând cu ora 10.00, la sediul său – Castelul Țepeș din Parcul Carol I și la Memorialul Eroilor Neamului– pe toți aceia care doresc să cunoască mai îndeaproape domeniul cultului eroilor la români precum și proiectele derulate de instituția noastră în ultimii ani.

Echipa ONCE a pregătit cu ocazia Zilei Porților Deschise mai multe activități ce se vor desfășura atât la Castelul Țepeș cât și la Memorialul Eroilor Neamului, după următorul program:

  • Ora 10.00 – deschiderea porților sediului ONCE – Castelul Țepeș și a Memorialului Eroilor Neamului din Parcul Carol I
  • Ora 10.15 – 10.45: Exercițiu de reconstituire istorico-militară executată de Asociația Tradiția Militară în curtea CasteluluiȚepeș
  • Ora 10.45 –11.00 – Microrecital cu cântece patriotice susținut de către Vlad Miriț㠖 tenor la Opera Română
  • Ora 11.00 –12.00 – Concert de fanfară susținut de către o miniorchestră a Serviciului Muzicilor Militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale
  • Ora 12.00 – 12.30 – Exercițiu de reconstituire istorico-militară executată de Asociația Tradiția Militară pe platoul din fața Mormântului Ostașului Necunoscut
  • Ora 13.00 – 13.30:– Tombolă cu premii surpriz㠖 organizată de ONCE
  • Ora 14.00 - Închiderea porților celor două obiective

Pe tot parcursul programului oaspeții pot viziona:

  • proiecțiile video cu Mormântul Ostașului Necunoscut din alte state, în incinta Memorialului Eroilor Neamului;
  • expozițiile de fotografii, carte și obiecte ce au aparținut militarilor români căzuți în Primul Război Mondial ce vor fi amplasate în incinta Castelului Țepeș;
  • pot admira panorama Capitalei de pe teresa Castelului Țepeș.

ANIVERSAREA OFICIULUI NAȚIONAL PENTRU CULTUL EROILOR

 

Joi, 12 iunie a.c. s-a desfășurat la sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Castelul Țepeș din Parcul Carol I, festivitatea prilejuită de aniversarea a 10 ani de activitate ai instituției.

La eveniment au participat din partea Ministerului Apărării Naționale, secretarul de stat pentru relația cu parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului, doamna Otilia Sava și secretarul general al ministerului, domnul Codrin-Dumitru Munteanu. Au mai fost prezenți și au rostit scurte cuvântări domnul Gheorghe Tinca, fost ministru al apărării naționale precum și domnul general maior (rez) Visarion Neagoe, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor “Regina Maria”.

În deschiderea evenimentului s-a intonat imnul de stat al României și s-a dat citire Dispoziției secretarului de stat pentru relația cu parlamentul, informare publică și creșterea calității vieții personalului privind aniversarea a 10 ani de la înființarea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. În alocuțiunile rostite de invitați s-a multumit insitituției pentru proiectele pe care a reușit să le ducă la capăt cu succes în acești ani, iar directorul Oficiului, domnul colonel dr. Marian Popescu a adus în discuție și provocările cu care se va confrunta în viitorul apropiat echipa ONCE, printre care se numără și pregătirea manifestărilor dedicate Centenarului Primului Război Mondial ce vor avea loc până în anul 2019.

... mai multe fotografii pe facebook


 

OFICIUL NAȚIONAL PENTRU CULTUL EROILOR - 10 ANI DE ACTIVITATE

 

În data de 15 iunie 2004 lua ființă Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, organ de specialitate al administrației publice centrale ce avea drept scop continuarea nobilei misiuni de cinstire a eroilor neamului a Așezământului Național «Regina Maria» pentru Cultul Eroilor, instituție ce a funcționat în perioada interbelică, sub mai multe denumiri, în domeniul centralizării și amenajării locurilor de înhumare a ostașilor români „căzuți în timpul și din cauza războiului”.

În cei 10 ani care s-au scurs de la înființarea, în baza Legii nr. 379/2003 și a HG nr. 635/2004, a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor – instituție a statului român care reprezintă alinierea României la standardele europene în domeniul ocrotirii mormintelor de război – a acționat cu consecvență pentru cercetarea și evidența, precum și pentru respectarea și îngrijirea mormintelor și operelor comemorative de război românești și străine din România și românești din străinătate.

În îndeplinirea uneia dintre cele mai importante atribuții ale sale, ONCE a reușit luarea în evidență a 6.343 de opere comemorative de război românești și ale militarilor aliați sau inamici, aflate pe teritoriul României, precum și a 206 monumente dedicate eroilor români care au murit în condiții de luptă sau în prizonierat pe teritoriul a 16 state. De asemenea, au mai fost luate în evidență 2.402 locuri de înhumare, situate în 1.044 localități din România, în care au fost înmormântați militari români și străini, iar în străinătate au fost inventariate, pe teritoriul a 31 de state, 2.997 locuri de înhumare în care își dorm somnul de veci peste 130.000 de militari români, morți în condiții de luptă sau de prizonierat în Războiul de Independență (1877-1878), Al Doilea Război Balcanic (1913), Primul Război Mondial (1916-1919) și Al Doilea Război Mondial (1941-1945).

În ceea ce privește îngrijirea și reconstrucția mormintelor și monumentelor de război, Oficiul s-a implicat direct finanțând sau cofinanțând restaurarea mai multor cimitire și opere comemorative de război atât din țară cât și din străinătate.

În România au fost restaurate necropole de război în care sunt înhumați eroi români ce au căzut în luptă, semnificative pentru efortul de război românesc precum: cimitirul eroilor români de la Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinți) și Complexul memorial Oarba de Mureș (jud. Mureș), cimitirele eroilor români de la Boița (jud. Sibiu), Rădăuți (jud. Suceava), Deleni (jud. Vaslui), Ardusat și Oarța de Sus (jud. Maramureș), complexul memorial Regina Maria de la Onești (jud. Bacău), parcela eroilor din Detașamentul Păuliș de la Radna (jud. Arad). De asemenea, a fost reabilitat și reinaugurat Cimitirul Militar Internațional Mircea cel Bătrân din Mircea Vodă (jud. Constanța) locul în care își dorm somnul de veci peste 5.000 de militari care aparțin a opt națiuni, morți în Primul Război Mondial.

Parcela în care au fost centralizate osemintele eroilor români care au murit în lagărul german din Parcul Circului, situată în cimitirul bucureștan Reînvierea, a fost reabilitată și marcată printr-o troiță tradițională în stil maramureșean. În contextul modernizării DN - 1 a fost relocat Monumentul Ultimul Străjer al Capitalei în fața Aeroportului Aurel Vlaicu, la baza acestuia fiind depuse osemintele eroului Nicolae Păianu, militar român care a murit în luptă contra militarilor germani (6 decembrie 1916) în timp ce asigura retragerea Guvernului român în Moldova, în contextul ocupării Capitalei de armata germană. De asemenea, s-au relocat mormintele a patru eroi români, morți la 23 august 1944 în luptele pentru apărarea Aeroportului Băneasa, amenajându-se o parcelă la intersecția DN - 1 cu Aleea Privighetorilor și a fost refăcută după imagini de arhivă și montată pe unul dintre pilonii Podului Miorița placa ce amintește de luptele pentru apărarea Bucureștilor, desfășurate în perioada 23-26 august 1944.

Nu în ultimul rând, în cursul anului 2006, tot prin efortul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost reamplasat în Parcul Carol I, pe locul inițial din anul 1923, fiind ambientată zona din jurul acestuia. De asemenea, Oficiul a cofinanțat și reabilitarea mausoleului eroilor din municipiul Giurgiu și a plătit studiul de fezabilitate care a stat la baza restaurării, cu fonduri europene, a mausoleelor Mărăști, Mărășești, Soveja și Focșani în cadrul amplului proiect intitulat „Drumul de glorie al Armatei Române în Primul Război Mondial

Monumentul Eroilor Români de la Erevan (inaugurare 25 oct 2006)

Strămutarea Mormântului Ostașului Necunoscut (25 noiembrie 2006)

Inaugurare Monument românesc la Budapesta (25 octombrie 2007 )

Ceremonia de sfințire a mausoleului eroilor din Giurgiu (2007)

În străinătate, în cadrul cooperării cu statele pe teritoriul cărora au murit militari români în luptă sau în prizonierat, Oficiul a dezvelit monumente în memoria eroilor români la Budapesta, Prugy (Ungaria), Branik (Slovenia) și Erevan (Armenia); s-au dezvelit plăci în memoria militarilor români care au murit în prizonierat la Blaesheim, Haguenau și Kotzingue (Franța); s-au restaurat cimitirele eroilor români de la Sofia (Bulgaria), Sommerein (Austria) și Weil am Rhein (Germania), Monumentul eroilor români de la Zwickau (Germania), Mausoleul eroilor români de la Grivița (Bulgaria), iar la Cimitirul eroilor români de la Haguenau (Franța) și la Parcela eroilor români de la Perkupa (Ungaria) s-au montat troițe tradiționale maramureșene.

În Republica Moldova, spațiul în care au murit 8.572 de militari români în luptele din Al Doilea Război Mondial, s-au derulat mai multe proiecte care au constat fie în refacerea din temelii a unor cimitire de campanie, fie în restaurarea unor monumente și reabilitarea unor locuri de înhumare a eroilor români. În acest context, activitatea Oficiului în Republica Moldova s-a remarcat prin reconstrucția Cimitirului de Onoare Românesc de la Țiganca, locul în care au fost centralizate osemintele a 1020 de eroi români și unde anul acesta au fost reînhumate osemintele a 81 de militari români descoperite în raioanele Rșcani și Ștefan Vodă. De asemenea, au fost reconstruite cimitirele eroilor din localitățile Micleușeni, Neculăieuca și Vărzărești, parcelele eroilor din localitățile Cania și Feștelița, s-a dezvelit o troiță tradițională în stil maramureșean în satul Vărvăreuca și s-a restaurat troița eroilor din Dealul Epurenilor, locul unde armata română a înregistrat pierderi importante în iulie 1941.

Inaugurarea Cimitirului de Onoare Românesc de la Micleușeni - Republica Moldova (octombrie, 2008)

În Slovacia/Zvolen, tinerii voluntari români îngrijesc mormintele eroilor (august, 2009)

Vizita Președintelui României la Primul Cimitir de Onoare reconstruit de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în Republica Moldova (28 ianuarie 2010)

Inaugurarea Cimitirului Românesc de Onoare din comuna Vărzărești, Republica Moldova (17 septembrie 2010)

Inaugurarea monumentului comemorativ al eroilor români de la Briansk, Federația Rusă

(noiembrie 2011)

Inaugurarea Monumentului pentru cinstirea eroilor români, decedați la Donețk (decembrie 2012)

Eroii români morți în timpul celui de-al Doilea Război Balcanic au fost comemorați la Monumentul Avântul Țării din capitală (1 octombrie 2013)

Întâlnire bilaterală româno-slovacă privind întreținerea mormintelor de război (a V sesiune a comisiei mixte româno/slovace), octombrie 2013

Proiectul „Eroul meu de ieri și de azi” derulat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor” (martie, 2014)

Proiectul „Un erou, o floare” derulat de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor (2013, 2014)

Reinaugurarea la Cimitirului de Onoare Românesc de la Țiganca, Republica Moldova (Ziua Eroilor - 29 mai 2014

Un al treilea pilon important al activității Oficiului Național pentru Cultul Eroilor care reprezintă deopotrivă o responsabilitate a statului român dar și o datorie morală a fiecăruia dintre noi este reprezentat de valorificarea în plan educativ a cultului eroilor prin programe destinate și derulate în colaborare cu unități de învățământ din toată țara. Astfel, pentru îngrijirea unor morminte și opere comemorative de război, s-au organizat tabere de tineri voluntari în țar㠖 la Bacău, Brașov, Constanța, Sinaia, Lipova, Oradea – și în străinătate, la Ostffyasszanyfa, Szombathely, Zvolen. Prin activitățile desfășurate în cadrul proiectului Un erou, o floare, elevii unor școli și licee din capitală și din țară au desfășurat activități de întreținere la cimitirele eroilor români și străini. Oficiul a organizat șapte sesiuni de comunicări, temele fiind alese din perioada conflictelor armate în care a fost implicată România, cu focalizare pe problematica mormintelor și operelor comemorative de război. Cu prilejul celor trei ediții ale spectacolului Suflet de român și festivalului Om bun, s-au vernisat patru expoziții de fotografie, s-au tipărit șase volume privind mormintele și operele comemorative de război, Atlasul mormintelor și operelor comemorative de război din România și hărți cu cimitirele și operele comemorative de război din Europa, România și municipiul București. De asemenea, concursul on-line Să nu ne uităm eroii! a ajuns la cea de-a 30-a ediție, iar la postul de televiziune România de Mâine s-au difuzat patru filme documentare istorice realizate de ONCE: Ultimul Străjer, Țiganca – cimitirul onoarei ostășești, Eroii frontului dobrogean și Acvila română de la Budapesta.

O latură semnificativă a activității instituției noastre o reprezintă negocierea și semnarea de acorduri internaționale cu statele care au înhumați în România militari morți în razboaie sau cu cele pe teritoriul cărora sunt înmormântați eroi români. Până în prezent, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a negociat și a semnat cinci acorduri interguvernamentale cu Federația Rusă (2005), Republica Slovacă (2006), Ungaria (2008), Republica Slovenă (2011) și Republica Moldova (2012). De asemenea, sunt în curs de negociere acorduri interguvernamentale cu Cehia și Italia.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește, și cu acest prilej, tuturor colaboratorilor săi și își exprimă credința că, și pe viitor, vom reuși împreună să desfășurăm activitățile propuse în domeniul îngrijirii mormintelor și operelor comemorative de război și al cinstirii eroilor neamului.

 

... mai multe fotografii pe facebook


Misiune de lucru a Oficiului în județele Constanța și Tulcea

În perioada 14-16.05.2014, o delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor s-a deplasat în județele Constanța și Tulcea, în vederea actualizării evidenței și verificării stării de întreținere a mormintelor și operelor comemorative de război situate în localitățile de pe itinerarul Hârșova - Saraiu - Vulturu - Târgușor - Baia - Ceamurlia de Jos - Lunca -Vișina - Jurilovca - Sălcioara - Enisala - Babadag - Zebil - Sarichioi - Sabangia - Agighiol - Valea Nucarilor - Sarinasuf - Murighiol - Mahmudia - Beștepe - Nufăru - Malcoci - Tulcea - Somova - Niculițel - Isaccea - Revărsarea - Luncavița - Văcăreni - Jijila - Măcin - Dăeni - Topolog - Ciucurova - Nicolae Bălcescu - Horia - Nalbant - Poșta - Frecăței - Cataloi - Mihail Kogălniceanu - Lăstuni - Rândunica - Satu Nou - Turda - Slava Cercheză.

În urma acestei misiuni de documentare, ONCE și-a actualizat evidențele pentru un total de 55 obiective, a căror stare de întreținere respectă în general exigențele impuse de Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război. Delegații ONCE au constatat însă și unele neglijențe ale titularilor drepturilor de administrare a obiectivelor verificate, în acest sens aceștia urmând să fie notificați pentru a respecta prevederile legislației în domeniu.

 

Eroul lunii

Căpitanul Nicolae Vulovici

Căpitanul poet Nicolae Vulovici, autor a două volume de versuri – „Vitejești” și „Stihuri Oțelite”, este primul ofițer al regimentului 15 Războieni, căzut în războiul de întregire.

S-a născut la 8 iunie 1877 în orașul port la Dunăre, Calafat. A urmat școala de ofițeri de Infanterie din Craiova și Școala de Aplicație de Artilerie și Genii din București.

La 1 iulie 1900, cu gradul de sublocotenent, a fost repartizat la Regimentul 26 Infanterie „Rovine” din garnizoana Craiova. În capitala Olteniei participă intens la viața literară a orașului, contribuind, între altele, la editarea, în anul 1903, a revistei lunare „Noua Revistă Olteană”, care a avut însă o viață scurtă, de numai 9 numere. În decembrie 1904, la Craiova apare revista „Ramuri”, apropiată curentului sămănătorist, unde ofițerul colaborează intens.

În anul 1908 este mutat în Regimentul 15 Infanterie „Războieni”, dislocat în orașul Piatra-Neamț, unde va rămâne până la moartea sa. În perioada nemțeană a carierei sale militare, Nicolae Vulovici a participat, de asemenea, la viața literară a epocii, publicând poezii în „Semănătorul”, „Neamul Românesc Literar”, „Junimea Literară”, „Fluerașul”, ... mai mult.


Ceremonie de inaugurare a monumentului comemorativ românesc din Koșarovo, Federația Rusă

Joi 29 mai a.c., de Ziua Eroilor – sărbătoare națională a poporului român – s-a desfășurat la Koșarovo, în Federația Rusă, ceremonia oficială de inaugurare a monumentului comemorativ românesc ridicat în cursul anului 2013, prin implicarea financiară a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Proiectul este parte a programului multianual „Marcarea, prin însemne comemorative de război, a locurilor de înhumare a prizonierilor români morți în Federația Rusă“.

În cadrul evenimentului au fost rostite alocuțiuni și s-a oficiat un serviciu religios pentru pomenirea eroilor români căzuți pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În semn de recunoștință pentru militarii români decedați în timpul prizonieratului în fosta URSS, ambasadorul României și atașatul român al apărării la Moscova au depus jerbe și buchete de flori la monumentul eroilor români.

Intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, în iunie 1941, a însemnat, pe lângă întreprinderea operațiunilor militare propriu-zise și drama familiilor care și-au pierdut fiii în luptă și în prizonierat. Urmașii acestora, noi toți, avem datoria să perpetuăm memoria eroilor români și a valorilor pentru care aceștia au murit: libertate, demnitate, onoare.

 


Sărbătorirea Zilei Eroilor la Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca, Republica Moldova

 

Joi, 29 mai a.c., de Ziua Eroilor a avut loc la Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca, Republica Moldova, ceremonia de comemorare a militarilor români căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Slujba religioasă a fost oficiată de către un sobor de preoți în frunte cu Înalt Prea Sfinția Sa Petru, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor și preasfințitul Antonie, Arhiepiscop de Orhei.

La manifestare au participat înalte oficialități ale celor două state: ambasadorul României în Republica Moldova, Excelența Sa, domnul Marius Lazurca, ministrul apărării moldovean, domnul Valeriu Troenco, atașați ai apărării acreditați la Chișinău, reprezentanți ai unor instituții, elevi și studenți, numeroasă asistență. Ministerul român al Apărării Naționale a fost reprezentant de către directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, domnul colonel doctor Marian Popescu și atașatul român al apărării la Chișinău, domnul colonel Dumitru Neacșu.

Au fost rostite scurte alocutiuni de către înaltele oficialități prezente. Ulterior au fost depuse coroane, jerbe și buchete de flori. Totodată, au fost executate salve în memoria eroilor români.

În încheierea ceremoniei comemorative, elevi ai Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir“ din Cania au susținut un scurt și emoționant moment artistic.

Prin ceremonia comemorativă organizată cu prilejul Zilei Eroilor a fost cinstită memoria celor 1020 eroi români căzuți în timpul sângeroaselor lupte purtate în această zonă și înhumați în cimitirul românesc de campanie încă din timpul războiului, precum și a celor 81 eroi români reînhumați recent pe spațiul acestui cimitir, prin grija Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și a Centrului de Cultură și Istorie Militară de la Chișinău.

Osemintele celor 81 de militari români, căzuți în perioadele 02-10 iulie 1941 și mai-august 1944, au fost înhumate inițial în cimitirele de campanie românești din raioanele Ștefan Vodă și Râșcani.

Această reînhumare este parte componentă a amplului Proiect de îngrijire și restaurare a acestei necropole de război, derulat de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în cursul acestui an.

articol despre Ostașii români comemorați la Țiganca - Ministerul Apărării din Republica Moldova

articol despre Onoruri militare eroilor români de la Țiganca

... mai multe fotografii pe facebook


 

România sărbătorește azi Ziua Eroilor

 

Eroi au fost, eroi sunt încă!

Noi suntem undeva, în iarba moale,
În spicul copt, în țarina fierbinte
În munți, cu mândrele poieni la poale,  
Noi n-am murit de tot, luați aminte!

Noi stăm și astăzi strajă-ndelungată,  
Sus, sus, la ale veșniciei porți
Să aducem iarăși jertfa neîntinată,  
Luați aminte, noi nu suntem morți!

Cum stăm noi jertfă lângă Dumnezeu,
Din noi se-nalță flacăra cea vie,  
Prin care-n ceruri amintim mereu  
Că este pe pământ o Românie.

Și dacă neamul plânge în nevoi,  
Noi stăm de veghe sus necontenit
Și cerem izbăvire pentru voi,  
Căci numai pentru asta ne-am jertfit.

  Zorica Lațcu

În București, cu prilejul Zilei Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, Ministerul Apărării Naționale a organizat ceremonii militare și religioase la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor Militari căzuți în misiune în teatre de operații și pe teritoriul României, Cimitirul Israelit Filantropia, Monumentul Eroilor Patriei (U.N.Ap.) și Cimitirul Militar Ghencea, iar Ministerul de Interne a organizat ceremonii militare și religioase la monumentul Ultimul Stăjer al Capitalei, la Parcela de Onoare a Eroilor amplasată la intersecția DN 1 cu Aleea Privighetorilor, Monumentul Eroilor Jandarmi din Grădina Cișmigiu și Monumentul Eroilor Pompieri din curtea Bisericii Sfântul Gheorghe.

La ceremonii au participat și au depus coroane de flori reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Senatului, Camerei Deputaților, Guvernului României, Avocatului Poporului, Consiliului Legislativ, Curții de Conturi, Curții Constituționale, Ministerului Apărării Naționale, Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, Asociației Naționale a Veteranilor de Război, Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, Asociației Naționale pentru Cultul Eroilor, Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, Federației Comunității Evreiești din Romnia, Comunității Evreilor București, Serviciului Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Prefecturii Municipiului București, Primăriei Municipiului București, Primăriei Sectorului 1, Primăriei Sectorului 2, Primăriei Sectorului 3, Uniunii Naționale pentru Progresul României, Partidului Național Liberal, Fundației Sf. M.M. Gheorghe Purtătorul de Biruință, Asociației Revoluționare Club Televiziune 22, Asociației Neam Unit.

Elevi și profesori de la mai multe licee și școli din București – Școala Gimnazial㠓Iancului”, Colegiul Tehnologic „Grigore Cerchez“, Școala Gimnazial㠓George Călinescu”, Colegiul Național “Mihai Eminescu”, Colegiul Economic Viilor, Școala Gimnazială nr. 146, Școala Gimnazială nr. 150, Școala Gimnazial㠓Nicolae Titulescu”, Colegiul Tehnic “Petru Rareș”, Colegiul Național “Ion Neculce – au luat parte la manifestările comemorative din acest an dedicate Zilei Eroilor.

În țară , autoritățile administrației publice locale au desfășurat programe proprii de comemorare a eroilor României, în funcție de specificul local.

Peste hotare , Ziua Eroilor a fost marcată prin organizarea de ceremonii oficiale la monumente și cimitire de onoare românești de pe teritoriul mai multor state, dedicate memoriei militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea Patriei.

În calitate de organizator, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește tuturor participanților la ceremonii!”

... mai multe fotografii


De Ziua Înălțării Domnului, România își sărbătorește eroii!

 Joi 29 mai a.c. de Ziua Eroilor – sărbătoare națională a poporului român – românii își cinstesc eroii prin ceremonii militare și religioase desfășurate la cimitirele de onoare și monumentele militarilor români, așa cum este prevăzut și prin Programul manifestărilor prilejuite de Ziua Eroilor, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 396/2014.

În Capitală , Ministerul Apărării Naționale organizează ceremonii oficiale la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor căzuți în misiune în teatre de operații și pe teritoriul României din Parcul Tineretului, Cimitirul Israelit Filantropia, Monumentul Eroilor Patriei (U.N.Ap.) și Cimitirul Militar Ghencea.

În țară, autoritățile administrației publice locale vor desfășura – cu sprijinul și participarea reprezentanților unităților școlare, cultelor religioase, asociațiilor de veterani și al altor organizații neguvernamentale – programe proprii de comemorare a eroior României, în funcție de specificul local.

Pe plan extern , reprezentanțele diplomatice ale României – cu sprijinul comunităților românești organizează activități specifice pentru comemorarea eroilor noștri căzuți pe teritoriul altor state.

O delegație a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor va fi prezentă de Ziua Eroilor la Cimitirul de onoare românesc de la Tiganca, din Republica Moldova, unde va participa la o ceremonie oficială organizată în memoria ostașilor români care au căzut pe teritoriul acestei țari în timpul Campaniei din Est din cel de-al Doilea Război Mondial.

Omagierea eroilor patriei își are punctul de origine în contextul creat după Primul Război Mondial, când, prin semnarea acordurilor de pace de la Paris (1919-1920), țara noastră reușea să obțină recunoașterea internațională a înfăptuirii unui deziderat național, făurirea României Mari. Acest moment de împlinire națională nu ar fi fost posibil fără jertfa a circa 330.000 militari români căzuți la datorie pe câmpurile de luptă în bătăliile primei mari conflagrații mondiale.

În semn de recunoștință pentru efortul și dăruirea acestor oameni, s-a hotărât prin Decretul-lege nr. 1.693 din 4 mai 1920, ca Ziua Eroilor să fie decretată sărbătoare națională și să fie celebrată, „cu mare fast religios, școlar, militar și național”, în Ziua Înălțării Domnului (a 40-a zi de la Sfintele Sărbători de Paște).


 

Ziua Eroilor români la Cimitirul de Onoare de la Țiganca din Republica Moldova

Joi 29 mai a.c., cu prilejul Zilei Eroilor, se va desfășura la Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca din Republica Moldova, o ceremonie de cinstire a ostașilor români căzuți în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în intervalul iulie 1941 - august 1944.

Evenimentul marchează și finalizarea Proiectului de îngrijire și restaurare a acestei necropole de război, derulat în prima parte a anului în curs, ce a avut ca obiective refacerea unor părți componente ale cimitirului și reînhumarea osemintelor a 81 de militari români identificați și neidentificați, căzuți în timpul Campaniei din Est pe teritoriul Republicii Moldova și exhumați din raioanele Râșcani și Ștefan Vodă.

Alături de acești eroi, în cimitirul de la Țiganca erau deja înhumați, încă din timpul războiului, 1.020 de militari români căzuți în timpul sângeroaselor lupte din această zonă, care proveneau din: regimentele 1/2 și 2/9 Vânători de Gardă, 6 Infanterie Gardă, 3 Artilerie Gardă, 1, 11, 12, 17, 21 și 24 Infanterie, 5 și 30 Artilerie, 3 Artilerie Grea, 8 Călărași, 5 Pionieri, Compania 40 Anticar și Flotila 1 Vânătoare. Necropola de război românească fusese amenajată, alături de alte cimitire de campanie, în contextul pierderilor mari înregistrate în această perioadă pentru atingerea aliniamentului CANIA-STOIENEȘTI-ȚIGANCA (peste 2.300 de morți, din totalul celor 4.271 înregistrați în luptele dintre Prut și Nistru).

Cimitirul de onoare românesc de la Țiganca a fost reconstruit de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în cursul anului 2006. Proiectul de îngrijire și restaurare de anul acesta reprezintă o dovadă a preocupării constante a instituției noastre pentru repunerea în demnitate a locurilor de înhumare a ostașilor români căzuți la datorie pe teritoriul acestei țări. Datorăm această realizare și Centrului de Cultură și Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării din Republica Moldova, colaborare prevăzută prin Acordul româno-moldovean privind regimul juridic al mormintelor de război românești situate pe teritoriul acestei țări, semnat la Iași la 3 martie 2012 și ratificat prin Legea nr. 57/21.03.2013.

Ceremonia de la necropola de război românească de la Țiganca, care se va desfășura de Ziua Eroilor, readuce în atenție prețul cumplit pe care poporul român l-a plătit pentru libertate. El reprezintă un motiv pentru cei vârstnici să rememoreze evenimentele din trecutul lor ostășesc, iar pentru cei tineri să poată simți eroismul acestor ostași ca pe o pildă demnă de urmat în viață.


Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“
CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea celei de-a doua ediții concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“ Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaților de istorie și de cultul eroilor la români.

Rezultatele și numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul Oficiului începând cu data de 30.06.2014.
Vă așteptăm să participați la concurs!

 


Ceremonie de reînhumare la Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca, Republica Moldova  

În data de 10.05.2014, ora 15.00 la Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca s-a organizat ceremonia reînhumarii celor 81 de ostași români cunoscuți și necunoscuți, căzuți în luna iunie 1941 și în intervalul mai-august 1944 pe teritoriul Republicii Moldova și exhumați din raioanele Râșcani și Ștefan Vodă. La activitate au participat: atașatul român al apărării la Chișinău colonel Dumitru Neacșu, un sobor de preoți condus de vicarul administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud, pr. Budescu Iulian, aparținând Motropoliei Basarabiei, militari din Armata Națională a Republicii Moldova conduși de șeful Centrului de Cultură și Istorie Militară, colonel Vitalie Ciobanu, reprezentanți ai Asociației “Cultul Eroilor” din Galați, gl.bg.(r) Valerian Paraschivan și colonel (r) Valentin Severin, autorități locale, elevi și profesori de la școala generală din localitatea Cania, cetățeni din localitatea Cania. Lucrările specifice înhumării au fost efectuate de către militarii Armatei Naționale a Republicii Moldova.

Cimitirul de onoare românesc de la Țiganca din Republica Moldova a fost reconstruit de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în cursul anului 2006. În prezent, se desfășoară lucrări de îngrijire și restaurare a acestei necropole de război iar acțiunea prezentă face parte din acest proiect... mai multe poze

 


Slujbă pentru ostașii români de la Haguenau

 

Sâmbătă 10 mai 2014 la ora 16:00 va avea loc la Haguenau, în careul militar român al Cimitirului "Saint-Georges", o  slujbă de pomenire pentru cei 476 de ostași români înmormântați , ce va fi săvârșită de Părintele Vasile Iorgulescu din cadrul Parohiei Ortodoxe Române din Strasbourg și Împrejurimi.

Slujba în cimitirul militar se va încheia la ora 16:30, după care va urma un mic praznic chiar în incinta acestuia (colivă, vin, cozonac, ouă roșii etc.). Va urma înapoierea la Strasbourg în jurul orei 18:30 pentru Vecernie și restul rânduielilor.

Ostașii români și-au jertfit viata în Primul Război Mondial, pe meleaguri alsaciene, departe de pământul strămoșesc și de mângâierea familiilor lor. Lor li se aduc onoruri militare în zilele consacrate, dar comunitatea română din Franța se deplasează pe data de 10 mai la căpătâiul lor pentru a rosti o rugăciune pentru odihna lor, și a le aprinde o lumânare.

Potrivit Preotului Vasile Iorgulescu "Noi suntem familia lor duhovnicească, iar unul din rosturile parohia românească din Strasbourg este familia duhovnicească a eroilor români căzuți în regiune și rostul ei este acela de a veghea ca lumina pomenirii lor să nu se stingă niciodată!

Cei care doresc, pot aduce la cimitir, pentru binecuvântare și împărțire, colivă, vin, ouă roșii sau cozonac.

Pentru acest pelerinaj comemorativ se pot obține detalii organizatorice despre transport și alte detalii la tel. 06 18 17 36 18 (pr. V. Iorgulescu) sau trimite mesaj prin mail: iorgulescu.v@gmail.com

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a contribuit, în cursul anului 2011, la realizarea și amenajarea unui ansamblu comemorativ la Parcela eroilor români din Cimitirul orașului Haguenau, regiunea Alsacia, Franța, constând în amplasarea unei plăci comemorative și a două troițe tradiționale românești, model specific Primului Război Mondial.

 


Portretul lunii mai
–Maiorul ȘTEFAN MIHĂILEANU –

In urma hotărârii României de a intra în Primul Război Mondial, în noaptea de 27 spre 28 august, Armata Română a trecut Carpații prin 18 locuri. Planul acesteia de război era eliberarea Transilvaniei și organizarea defensivei înspre Bulgaria. La rândul lor, inamicii României au conceput un plan de contracarare ce a presupus inițierea unui atac în Dobrogea cu trupe bulgaro-germano-turce, precum și organizarea unei defensive în Transilvania pe linia Mureșului, sub comanda generalului austriac Arz von Straussenberg.

În vâltoarea acestor evenimente este prins si ofițerul român al cărui profil de erou vi-l propunem pentru această lună. Toți camarazii care l-au cunoscut pe maiorul Ștefan Mihăileanu și care au luptat alături de el, l-au iubit și l-au admirat. Era un om din alte vremuri, când eroii erau altfel plămădiți. Cei care au avut ocazia să-i fie aproape în zilele războiului își amintesc cu emoție comportamentul eroului nemțean care solidariza cu soldații săi în provocările zilnice ale frontului precum frigul, foametea sau boala. Peste ani, un camarad de arme își amintește cum răspundea ofițerilor care vroiau să îl servească cu ceva de mâncare: „Lasă Domnule, când vor avea soldații, atunci voi avea și eu – altfel nu pot – și apoi trebuie să simțim cu toții că e război”.

Și el a simțit, într-adevăr, războiul până ce acesta l-a înghițit...

Determinate de eforturile armatei române de eliberare a Transilvaniei, Puterile Centrale au luat trupe germane de pe celelelate fronturi și le-au concentrat în zona Ardealului determinând retragerea trupelor române. Când inamicul începuse deja presiunea pe Valea Oituzului, maiorul Mihăileanu, dispunând de un singur batalion, dădea atacuri disperate în spatele dușmanului, reușind să alunge mai multe regimente de cavalerie bavareză și capturând tunuri, mitraliere și trenuri regimentare. Par imagini desprinse dintr-o poveste dar răniții întorși din prizonieratul nemțesc care au supraviețuit primei conflagrații mondiale au relatat aceste întâmplări. După trei zile de lupte grele pe Valea Uzului, când toți camarazii îi credeau pierduți, s-au trezit cu batalionul maiorului Mihăileanu, venind dinspre inamic. Soseau în cea mai perfectă ordine, aducând cu ei lunetele de la mitralierele și tunurile germane ...mai mult.


Ziua Veteranilor de Război

Astăzi, 29 aprilie 2014, s-a desfășurat la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I o ceremonie religioasă și militară cu prilejul Zilei Veteranilor de Război.

Activitatea a demarat prin oficierea unui serviciu religios de preoți militari din cadrul Garnizoanei București.

Domnul Mircea Dușa, ministrul apărării naționale, a depus o coroană de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut.

Ceremonia s-a încheiat prin defilarea militarilor din Regimentul 30 Gardă Mihai Viteazul.

În anul 1903, Regele Carol I a instituit titlul de Veteran de Război, în baza prevederilor Convenției de la Geneva din anul 1870, în onoarea militarilor români care au luptat în Războiul de Independență. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1222 / 2007, Ziua Veteranilor de Război se sărbătorește anual la 29 aprilie.


CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea, la 17.04.2014, a celei de-a XXX-a ediții a concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“
Concursul cuprinde două serii de întrebări și se va desfășura în perioada 17.04-30.06.2014. Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaților de istorie și de cultul eroilor la români. Accesați secțiunea Concurs a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informațiile necesare pentru a vă înscrie și a participa.
Rezultatele și numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul Oficiului începând cu data de 30.06.2014.

Vă așteptăm să participați la concurs!


Castelul Țepeș în atenția viitorilor arhitecți

În data de 16.04.2014, cu ocazia sărbătoririi în acest an a Zilei Mondiale a Monumentelor (18 aprilie) și în contextul Centenarului Primului Război Mondial, un grup de studenți, de aproximativ 30-40 persoane, de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, împreună cu profesorii lor, au efectuat o vizită de documentare arhitecturală și fotografică la „Castelul Țepeș”, din Str. General Candiano Popescu nr. 6, sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor.

Prin succesiunea sa de creneluri și merloane, cu un turn care amintește de Turnul Chindiei din cadrul Curții Domnești de la Târgoviște, „Castelul Țepeș” nu putea decât să atragă interesul și admirația iubitorilor de cultură și civilizație bucureșteană, cu atât mai mult a unor viitori specialiști în știința și arta de a proiecta clădiri, aceștia având, cu această ocazie, un bun prilej de a studia în teren o mostră de arhitectura urbană de inspirație medievală.

În afară de „Castelul Țepeș”, grupul de studenți a mai vizitat ansamblul funerar de la Mormântul Ostașului Necunoscut și incinta Memorialului Eroilor Neamului, ambele obiective situate în Parcul Carol I din București.

Reprezentanții Oficiului, amfitrionul acestei acțiuni, au oferit studenților prezenți la activitate tot concursul în ceea ce privește aflarea informațiilor legate de istoricul obiectivelor menționate.


Ceremonie la Parcela militarilor francezi din Cimitirul Central din municipiul Constanța

Marți 15 aprilie 2014, în contextul activităților și manifestărilor dedicate Centenarului Marelui Război, în Cimitirul Central din Constanța s-a desfășurat, la inițiativa Ambasadei Republicii Franceze la București, ceremonia de reinaugurare a Parcelei militarilor francezi la care a participat si depus o coroana de flori directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, colonel dr. Marian Popescu.

În intervalul august 2013 – martie 2014 s-a derulat proiectul de restaurare a acestei necropole de război pe care misiunea diplomatică franceză în România l-a planificat cu prilejul marcării Centenarului Primului Război Mondial.

Parcela militarilor francezi din Constanța a fost amenajată de către Societatea „Cultul Eroilor” - Comitetul Central, în perioada anilor ’20 -’30, în contextul eforturilor de cinstire a memoriei eroilor căzuți în luptele primei conflagrații mondiale. Lucrările propriu-zise de centralizare a osemintelor militarilor francezi au fost încheiate în data de 30.10.1936.

Evenimentul desfășurat în Cimitirul Central din Constanța readuce în atenție prețul cumplit pe care popoarele l-au plătit pentru libertate. El constituie un motiv pentru cei vârstnici să rememoreze evenimentele din trecutul lor ostășesc, iar pentru cei tineri să poată simți eroismul acestor ostași ca pe o pildă demnă de urmat în viață.

mai multe poze pe Facebook


Conferință dedicată Zilei Mondiale a Monumentelor

În suita de manifestări și activități dedicate Centenarului Primului Război Mondial și cu ocazia sărbătoririi în acest an a Zilei Mondiale a Monumentelor (18 aprilie), în data de 14.04.2014, în Sala „Mihai Viteazul” a Muzeului Național de Istorie a României s-a desfășurat conferința cu tema „Patrimoniul comemorativ românesc în context european”.

Manifestarea, organizată de către Comitetul Național Român ICOMOS, în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), s-a bucurat de prezența și cuvântul de salut a doamnei Csilla Hegedus (secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii), a domnului dr. Ernest Oberlander-Tarnoveanu (director general al MNIR), a domnului arh. Petru Radu Năstase (director general al Institului Național al Patrimoniului), a domnului colonel dr. Marian Popescu (director ONCE) și a domnului prof. dr. arh. Sergiu Nistor (președinte ICOMOS).

În cadrul activității, domnului cercetător dr. Oliver Velescu i-a fost conferită diploma de onoare a Comitetului Național Român ICOMOS, pentru întreaga activitate în domeniul cercetării monumentelor istorice.

În partea a doua a evenimentului, rezervată sesiunii de comunicări propriu-zise, conferențiarii invitați să ia cuvântul au oferit, prin expozeurile susținute, relații despre diversele categorii de monumente comemorative românești și internaționale în contextul socio-istoric reprezentat de Primul Război Mondial. Reprezentantul ONCE, prezent la activitate, a prezentat o comunicare având ca subiect „Monumentele comemorative de război românești, de pe teritoriul municipiului București, dedicate militarilor români căzuți în Primul Război Mondial.



Elevii craioveni au cinstit eroii români și străini din Cimitirul Ortodox Sineasca

Vineri 11 aprilie a.c. elevii școlilor gimnaziale „Sf. Gheorghe” și „Sf. Dumitru” din municipiul Craiova au participat la activitatea „Un erou, o floare” de îngrijire a mormintelor militarilor români și străini căzuți în lupte pentru apărarea Patriei și înhumați în Cimitirul Ortodox Sineasca, atât în Parcela eroilor români căzuți în Primul și al Doilea Război Mondial cât și în Parcela ostașilor sovietici.

La manifestarea de la Craiova a participat din partea Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, directorul adjunct, colonelul Traian Ungureanu. Cu acest prilej, au mai fost prezenți în necropola de război craioveană și reprezentanți ai Asociației Naționale a Veteranilor de Război, ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, filialele din județul Dolj, precum și ai Primăriei municipiului Craiova.

Elevii au depus câte o floare la fiecare însemn comemorativ de război, dar și la Mormântul sublocotenentului post-mortem Claudiu Constantin Vulpoiu, căzut recent la datorie în teatrul de operații din Afganisitan și înmormântat în vecinătatea celor două parcele de onoare.


La finalul activității, toți participanții au vizitat mormântul lui Amilcar C. Săndulescu, fost elev al Liceului militar „Dimitrie A. Sturdza”, premiant și orfan de război, care a participat la procesiunea de alegere a sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut desfășurată în anul 1923 la Mărășești.

mai multe poze pe Facebook


Ceremonie la Parcela militarilor francezi din Cimitirul eroilor din municipiul Slobozia

 

Joi 10 aprilie 2014, directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor a participat, la invitația Ambasadei Republicii Franceze la București, la ceremonia de reinaugurare a Parcelei militarilor francezi, situată în Cimitirul Eroilor din municipiul Slobozia.

Necropola de război a fost amenajată de către Societatea „Cultul Eroilor”- Comitetul Central, în anul 1932, creându-se spațiul adecvat pentru odihna veșnică și eternizarea memoriei eroilor, care proveneau din rândul armatelor română, franceză, turcă și germană .

Restaurarea Parcelei eroilor francezi (derulat în perioada august 2013-martie 2014) a fost un proiect realizat de misiunea diplomatică f ranceză la București și reprezintă o dovadă a păstrării permanente, în memoria generațiilor actuale, a sacrificiilor din trecut făcute de acești militari, cu atât mai mult cu cât are loc în anul celebrării Centenarului declanșării Primului Război Mondial.

Evenimentul de astăzi mai demonstrează faptul că amenajarea, reabilitarea și protejarea cimitirelor și monumentelor dedicate morților de război constituie o datorie permanentă a fiecărui stat, iar inițiativa prezentă reprezintă o concretizare a acestui principiu.

mai multe poze pe Facebook


Copiii din satul Prunaru își cinstesc eroii

În data de 09.04.2014, aproximativ 50 de elevi ai Școlii generale din comuna Bujoreni (jud. Teleorman), îndrumați de către profesorii lor și animați de respectul pentru sacrificiul înaintașilor, s-au deplasat la operele comemorativ-funerare situate pe raza satului Prunaru, pentru a desfășura, spre cinstea lor, lucrări de curățenie și îngrijire a acestora.

Acțiunea a fost organizată de ONCE în parteneriat cu Primăria Comunei Bujoreni și s-a desfășurat în cadrul programelor inițiate de către Ministerul Educației Naționale („Săptămâna altfel” și ONCE („Un erou o floare”).

Activitatea de la Prunaru a oferit foarte tinerilor participanți prilejul de a conștientiza mai bine semnificația sacrificiului făcut de către militarii Regimentul 2 Roșiori, pieriți dramatic în celebra șarjă de cavalerie din satul Prunaru, din Primul Război Mondial (15/28 noiembrie 1916), desfășurată în contextul complexei operațiuni a armatei române, din sectorul Argeș-Neajlov, rămasă în istorie sub denumirea de „Bătălia pentru București”. Firele de garoafe roșii depuse, la finalul activității, de către acești admirabili copii, la mormintele și operele comemorative de război dedicate înaintașilor eroi, stau mărturie a faptului că acțiunea de la Prunaru a avut un puternic caracter educativ.

La sfârșitul lucrărilor, școlarii și dascălii lor au primit, din partea delegaților ONCE, diplome și adeverințe de participare, precum și cărți editate de ONCE în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război.

mai multe poze pe Facebook


„Un erou, o floare” la obiectivele comemorative din Pitești!

 

Marți 8 aprilie a.c., în cadrul proiectului „Un erou, o floare” s-a desfășurat o activitate de îngrijire a operelor comemorative și mormintelor celor înhumați în Cimitirul de onoare româno-germano-austriac și Parcela militarilor sovietici din municipiul Pitești, județul Argeș.

Manifestarea s-a bucurat de prezența a peste 80 de elevi de la Liceul de Arte „Dinu Lipatti” și Liceul tehnologic „Astra” din localitate, care au fost însoțiți de profesorii acestora.

La începutul acțiunii, reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au făcut o scurtă prezentare a celor două necropole de război și au mulțumit Primăriei municipiului Pitești pentru implicarea în organizarea și desfășurarea evenimentului.

Pe parcursul activității elevii au efectuat lucrări de curățare în incinta necropolelor de război, au refăcut inscripțiile de pe monumentele centrale și de pe însemnele de căpătâi ale militarilor înhumați în aceste așezăminte și au plantat flori.

În semn de recunoștință, la finalul manifestării, voluntarii au depus câte o floare la monumentele și mormintele eroilor căzuți la datorie.

mai multe poze pe Facebook


Elevii din Călărași și Slobozia și-au cinstit eroii!

 

Luni 7 aprilie a.c. s-au desfășurat în municipiile Călărași și Slobozia activitățile dedicate eroilor români și străini înhumați în cele două localități, care au fost programate în cadrul Proiectului „Un erou, o floare”.

La activitatea de îngrijire a mormintelor militarilor români căzuți în războaie pentru apărarea Patriei, desfășurată la Parcela eroilor români din Primul Război Mondial din Cimitirul central din Călărași, au participat peste 50 de elevi de la Liceul teoretic Mihai Eminescu din localitate, însoțiți de profesorii acestora. Reprezentanții Oficiului Național pentru Cultul Eroilor au făcut o scurtă prezentare a necropolei de război, amenajată începând din anul 1920, și au multumit autorităților locale pentru buna desfășurare a evenimentului. Elevii au fost impresionați de prezența și amintirile de război relatate de către un veteran din comunitate.

Activitatea „Un erou, o floare” de la Cimitirul eroilor din Primul Război Mondial din municipiul Slobozia a început la ora 10.00 și a beneficiat de implicarea Primăriei municipiului Slobozia. O clasă a Liceului de arte „Ionel Perlea” a fost prezentă la activitate, având ocazia de a cunoaște îndeaproape detalii despre împrejurările în care au decedat militarii români și străini înhumați în această necropolă de război amenajată de Societatea Cultul Eroilor în anul 1932.

La finalul celor două acțiuni de îngrijire, elevii au depus câte o floare la fiecare mormânt în semn de recunoștință pentru jertfa acestor oameni cărora viața le-a rezervat un destin de excepție.

mai multe poze pe Facebook


07.04.2014

Misiune de control la mormintele și operele comemorative de război din județele Iași, Neamț și Suceava

În perioada 31.03-03.04.2014, o delegație a Oficiului, condusă de col. dr. Marian Popescu, a desfășurat o activitate de verificare a modului în care se respectă regimul juridic a unor morminte și opere comemorative de război din județele Iași, Neamț și Suceava.

Cu acest prilej s-a constatat starea bună de întreținere a Cimitirului eroilor români și străini amplasat în curtea Parohiei din orașul Podul Iloaiei (județul Iași), a Parcelei eroilor români din Al Doilea Război Mondial, situată în Cimitirul „Pacea“ din municipiul Suceava, precum și a Parcelelor eroilor români și germani din Cimitirul „Eternitatea“ din orașul Târgu Frumos ( județul Iași).

O serie de nereguli, dar și încălcări ale legislației în domeniu cauzate, în principal, de lipsa de interes a autorităților locale în a căror proprietate se află o parte din obiectivele comemorative s-au constatat la Cimitirul eroilor români și străini din Al Doilea Război Mondial, din comuna Butea, aflat pe comunicația Roman-Iași, la Parcelele eroilor români din Primul și Al Doilea Război Mondial, situate în Cimitirul „Eternitatea“ din municipiul Piatra Neamț, precum și la Cimitirul eroilor români din Al Doilea Război Mondial, din municipiul Fălticeni (județul Suceava).

La toate necropole la care s-au constatat situații neconforme cu legislația în domeniu se impun lucrări de restaurare a însemnelor de căpătâi, de refacere a inscripțiilor și a împrejmuirilor, precum și îndepărtarea vegetației crescute în exces, Oficiul solicitând autorităților locale să remedeieze deficiențele semnalate.

 

Cimitirul eroilor români și străini din Al Doilea Război Mondial, Podul Iloaiei, județul Iași

Parcela eroilor români din Al Doilea Război Mondial, municipiul Suceava, județul Suceava

Parcela eroilor români din Primul Război Mondial din orașul Târgu Frumos, județul Iași

Cimitirul eroilor români din Al Doilea Război Mondial din comuna Butea, județul Iași

Parcela eroilor români din Al Doilea Război Mondial, municipiul Piatra Neamț, județul Neamț

Parcela eroilor români din Primul Război Mondial, municipiul Piatra Neamț, județul Neamț

Cimitirul eroilor din Al Doilea Război Mondial, municipiul Fălticeni, județul Suceava


7 aprilie 2014

Stabilirea câștigătorilor concursului online Să nu ne uităm eroii!, ediția a XXIX-a

Ediția a XXIX-a a concursului online Să nu ne uităm eroii! s-a încheiat .

În urma evaluării rezultatelor la Concurs, au fost desemnați următorii câștigători:

    • Locul I: Frunte-Lată Marcel, București
    • Locul al II lea: Tănase Mariana-Roxana, București
    • Locul al III lea: Popa Emanoela loc. județul Sibiu

Premiile, constând în cărți cu tematică istorică și diploma de participare acordată de Oficiu, vor fi expediate celor trei câștigători prin poștă.


Eroul lunii
SUBLOCOTENENTUL VASILE HORCEA, EROU AL INDEPENDENȚEI

Sublocotenentul Vasile Horcea s-a n ăscut în data de 12 aprilie 1844 în comuna Zănești, județul Neamț. La vârsta de 19 ani, tânărul Horcea a intrat voluntar în armata Principatelor Unite, fiind luat în evidență ca soldat la Regimentul 8 Dorobanți. În cadrul acestei unități a fost avansat la gradul de caporal la 26 august 1863. În urma examenului de ofițer pe care l-a susținut la 1 ianuarie 1872, Vasile Horcea a fost avansat sublocotenent și încadrat la același regiment în funcția de comandant de pluton pușcași.

Destinul oamenilor este adesea dictat de cursul istoriei...Începând cu iulie 1875 cu răscoala din Herțegovina și continuând cu lupta bosniacilor și a bulgarilor din anul următor, popoarele din Balcani declanșează războiul împotriva Imperiului Otoman. Guvernul român a adoptat la început o politică de neutralitate față de conflictele din sudul Dunării și a depus eforturi diplomatice pentru recunoașterea independenței țării pe cale pașnică. Iminența declanșării unui nou război între ruși și otomani a determinat guvernul român să negocieze cu reprezentanții Imperiului Rus în septembrie 1876 condițiile trecerii armatei imperiale ruse pe teritoriul nostru național în drumul lor spre Dunăre. Cele două guverne au semnat la București la 4 aprilie 1877 convenția prin care românii acordau „liberă trecere” trupelor țariste, în condițiile în care Imperiul Rus garanta apărarea și menținerea integrității teritoriale a României. Evoluțiile ulterioare ale războiului ruso-turc au determinat o mai mare implicare a trupelor române pe frontul de la sud de Dunăre ... mai mult

 


Elevii Colegiului Militar Dimitrie Cantemir cinstesc eroii înhumați în Cimitirul eroilor români și la Cimitirul militarilor sovietici din Sinaia

Vineri 28 martie a.c., s-a desfășurat prima manifestare din proiectul Un erou, o floare – 2014, la Cimitirul eroilor români și la Cimitirul militarilor sovietici, ambele din orașul Sinaia, județul Prahova.

Cei 40 de elevi ai Colegiului Militar Liceal „Dimitrie Cantemir” din Breaza au realizat mici lucrări de curățenie a celor două necropole de război și au avut ocazia să își cunoască eroii din vecinătate.

La activitatea comemorativ-educativă de la Sinaia au mai participat reprezentanți ai primariei orasului Sinaia iar o echipă a emisiunii Pro Patria a fost prezentă la eveniment și va pregăti un material ce va fi difuzat în curând pe postul național de televiziune TVR 1.



28.03.2014
Un erou o floare - a doua ediție

În contextul manifestărilor comemorative menite să marcheze Centenarul Primului Război Mondial, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor desfășoară, în perioada 28 martie – 11 aprilie 2014, cea de a doua ediție a proiectului Un erou, o floare.

Obiectivul proiectului îl reprezintă cultivarea în rândul tinerei generații a memoriei eroilor Neamului prin cunoașterea monumentelor și cimitirelor de onoare din comunitățile din care fac parte. Implicarea nemijlocită a elevilor și studenților în îngrijirea și conservarea operelor comemorative de război va dezvolta în conștiința acestora responsabilitatea pe care adulții de mâine o vor avea față de valorile istoriei naționale prin exemplul de demnitate și curaj de care au dat dovadă militarii români căzuți în războaiele pentru apărarea Patriei.

Proiectul „Un erou, o floare” constă în realizarea unor lucrări de îngrijire, de mică amploare la opt necropole de război românești și străine și se derulează în cadrul săptămânii Școala altfel - „Să știi mai multe, să fii mai bun” – organizată de Ministerul Educației Naționale.


Astfel, vineri 28 martie, va avea loc prima manifestare din proiect la Cimitirul Eroilor Români din orașul Sinaia, județul Prahova. Cei 43 de elevi ai claselor a X-a și a XI-a de la Colegiul Militar Liceal "Dimitrie Cantemir" din Breaza vor realiza lucrări de curățenie a necropolei și vor reface înscripțiile de pe însemnele comemorative ale eroilor români. Luni, 7 aprilie se vor desfășura concomitent două activități educativo-comemorative. Prima manifestare va avea loc la Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial din municipiul Călărași. La activitățile de îngrijire a mormintelor de război vor participa 67 de elevi ai Liceului Teoretic "Mihai Eminescu" din localitate. A doua acțiune se va desfășura la Parcela Eroilor Români din Cimitirul Internațional de Onoare din municipiul Slobozia, județul Ialomița. Cei 24 de elevi ai Liceului de Arte "Ionel Perlea" din localitate vor realiza lucrări de îngrijire la parcelă. Marți, 8 aprilie, la Cimitirul româno-germano-austriac din Primul Război Mondial și la Parcela militarilor sovietici din municipiul Pitești vor fi realizate diferite lucrări de întreținere a însemnelor comemorative și a perimetrului necropolelor de război.
La manifestări vor participa 75 de elevi ai Liceului de artă "Dinu Lipatti" și 30 de elevi de la Liceul Tehnologic "Astra". Miercuri, 9 aprilie, la Monumentul-osuar al eroilor români din Primul Război Mondial din comuna Bujoreni, satul Prunaru (jud. Teleorman), 51 de elevi ai școlii gimnaziale din localitate vor efectua lucrări de curățire și refacere a inscripțiilor de pe însemnele de căpătâi și monumentul central. Vineri, 11 aprilie, se va desfășura ultima activitate educativă din seria "Un erou, o floare" la Parcela eroilor români și Parcela militarilor sovietici din Cimitirul Sineasca din municipiul Craiova cu participarea a peste 60 de elevi de la Școlile Gimnaziale "Sf. Dumitru" și "Sf. Gheorghe" din localitate. La finalul celor șase activități educativo-comemorative, elevii vor depune flori la mormintele eroilor, iar - pentru efortul depus - aceștia vor primi diplome de participare și premii, constând în cărți cu tematică istorică. Pe viitor, ne dorim ca în acest proiect să fie implicate școli si licee din toata țara. Jurnaliștii din mass-media locală și centrală, care doresc să participe la această activitate, sunt asteptați la evenimente, începând cu ora 10.00 am.


12.03.2014
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță încheierea Concursului cu premii, Eroul meu de ieri și de azi!, aflat la prima ediție.

În funcție de îndeplinirea criteriilor definite special pentru această competiție și prezentate în Regulamentul concursului, comisia de evaluare din cadrul Oficiului a selectat următorii 10 câștigători:

  1. Arvinte Alina-Maria
  2. Calisevici Sabina
  3. Doina-Mihaela Ene
  4. Ene Ana
  5. Mincă Laura
  6. Constantin Malancă Veronica
  7. Rânja Adina-Daniela
  8. Doina Cotan Fortună
  9. Popa Alexandru-Ionuț
  10. Dumitrache Jeni-Adriana

Câștigătorilor li se vor oferi premii în cărți cu tematică istorică și diplome de participare iar lucrările lor vor fi expuse într-un stand, special amenajat, în cadrul Zilei Porților Deschise la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor - 2014, care va avea loc la sediul instituției noastre – Castelul Țepeș din Parcul Carol I din Capitală.

Vă mulțumim pentru participarea la concurs și vă așteptăm și la edițiile următoare!


Eroul lunii
– Maiorul Ion Nicolae, erou al Războiului de Independență și comandantul Regimentului 15 Dorobanți –

Maiorul Ion Nicolae s-a născut la 6 decembrie 1827 într-o familie de negustori din județul Neamț. În anul 1850 a intrat în pedestrimea moldovenească, iar la 2 iunie 1851 primește gradul de sergent. Va fi înaintat pe rând, sublocotenent la 24 iulie 1858, locotenent la 30 august 1860 și căpitan la 24 ianuarie 1863. La 1 august 1868 este numit comandant de batalion în Regimentul 5 linie, iar la 10 noiembrie 1868 este înaintat la gradul de maior.

În februarie 1877, maiorul Ion Nicolae este mutat în Regimentul 15 Dorobanți Piatra Neamț, format din două batalioane, unul cu garnizoana în Piatra Neamț și celălalt cu garnizoana în Fălticeni. Din cauza faptului că efectivele erau mici, se face contopirea celor două batalioane într-unul singur, sub comanda maiorului Ion Nicolae.

Participarea Regimentului 15 Dorobanți la Războiul de Independență va începe cu executarea deplasării acestuia spre front în mai multe etape: București-Otopeni, Piatra Olt-Caracal, Corabia-Turnu Măgurele. La Turnu Măgurele, înainte de a trece Dunărea, se desfășoară și ceremonialul militar de primire a drapelului de luptă.

La 9 mai 1877, ziua în care Adunarea Deputaților, în sesiune extraordinară, proclamă independența de stat a României, regimentul are prima victimă despre care maiorul va scrie familiei sale: „Am pierdut un copil. A trebuit să plătesc și eu această amară contribuție de sânge”... mai mult


Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“
CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea celei de-a doua ediții concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“ Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaților de istorie și de cultul eroilor la români.
Accesați secțiunea Concurs a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informațiile necesare pentru a vă înscrie și a participa.
Rezultatele și numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul Oficiului începând cu data de 31.03.2014.
Vă așteptăm să participați la concurs!


Eroul lunii
– Virgil Iovănaș, erou la 15 ani –

Virgil Iovănaș a venit pe lume la 29 martie 1929 în localitatea Curtici, o străveche așezare românească, situată la nord de orașul Arad. Cei care l-au cunoscut de mic povestesc că Virgil era un copil frumos, sănătos, inteligent și vioi. Ura necinstea și nedreptatea și devenea necruțător atunci când unul din colegii lui de joacă ar fi încercat să facă ceva necinstit, fiind în stare, pentru adevăr, să se ia de piept chiar și cu copiii de pe strada sa.

Dintre copiii cu care se juca o parte erau deja la școală și, adesea, după ce terminau joaca îi urma în sălile de clasă și stătea cuminte în ultima bancă fascinat de o lume nouă și interesantă care i se deschidea în față. Peste ani, învățătorii din Curtici își vor aminti că devenise aproape o obișnuință să îl vadă pe micul Virgil furișat în clasă, stând cuminte în ultima bancă și ascultând. Văzând că fiul său manifestă de tânăr înclinație către învățătură, tatăl Ilie Ionvănaș, muncitor ceferist, îl va înscrie la școală chiar înainte de a împlini vârsta de șase ani... mai mult

 


31 ianuarie 2014
Inaugurarea monumentului comemorativ românesc din Suzdal, Rusia

În contextul vizitei efectuate în Federația Rusă de către domnul Radu Podgorean, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în data de 1 februarie 2014, se va desfășura ceremonia de inaugurare a monumentului comemorativ românesc din Suzdal, regiunea Vladimir.

Monumentul a fost realizat de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în anul 2013 în cadrul Proiectului de marcare a locurilor de înhumare a militarilor români căzuți în prizonierat pe teritoriul Federației Ruse, în cel de-al Doilea Război Mondial. În același timp, au mai fost ridicate și operele comemorative românești de război din localitățile Koșarovo (regiunea Tver) și Novoșahtinsk (regiunea Rostov).

La evenimentul organizat de către Ambasada României la Moscova vor fi depuse jerbe și buchete de flori în semn de recunoștință pentru jertfa celor 109 eroi români decedați în Lagărul nr. 169, care a funcționat la Suzdal, în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale.

 


Sesiune de analiză și prezentare a activității întreprinse în cursul anului 2013 de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor

Luni 27.01.2014 s-a desfășurat la sediul instituției noastre, Castelul Țepeș din Parcul Carol, prezentarea proiectelor realizate de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în anul 2013 la care au participat reprezentanți din cadrul mai multor departamente ale Ministerului Apărării Naționale, precum și ai altor instituții cu care, prin tradiție, Oficiul colaborează pentru îndeplinirea obiectivelor naționale în domeniul mormintelor și operelor comemorative de război: conducerea Departamentului pentru Relația cu Parlamentul și Informare Publică din cadrul MApN, reprezentanți ai Statului Major General, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române și Asociația Națională pentru Cultul Eroilor.

Oficiul a acționat anul trecut pentru protejarea obiectivelor comemorative de război și pentru cinstirea memoriei militarilor români căzuți în lupte pentru apărarea Patriei pe mai multe direcții: realizarea proiectelor de ridicare a monumentelor de război din Federația Rusă; colaborarea în cadrul acordurilor internaționale pe care România le are, în prezent, încheiate în domeniul specific de activitate al ONCE; desfășurarea unui număr însemnat de misiuni de inspecție și control în țară, precum și a mai multor misiuni de documentare și relaționare cu instituțiile omologe în străinătate; organizarea și desfășurarea de proiecte cu caracter comemorativ-educativ menite să promoveze cultul eroilor în rândul tinerei generații, cu implicarea mai multor unități școlare din București.

În ultimul trimestru al anului trecut, Oficiul a ridicat, în memoria militarilor români morți în războaie pe teritoriul Federației Ruse, trei monumente în localitățile: Koșarovo (regiunea Tver), Suzdal (regiunea Vladimir) și Novoșahtinsk (regiunea Rostov).

Potrivit prevederilor tratatelor internaționale din domeniu, Oficiul a organizat și a participat în cursul anului 2013 la două sesiuni interguvernamentale mixte (cea de-a cincea sesiune a Comisiei Interguvernamentale Mixte româno-slovace – Oradea, 23-24 octombrie, cea de-a cincea sesiune a Comisiei Interguvernamentale mixte româno-ruse – București, 21 noiembrie) și a îndeplinit o serie de activități relevante pentru aplicarea aspectelor tehnice ale acordurilor încheiate de Guvernul României cu Federația Rusă, Ungaria, Germania, Republica Moldova (avizarea unor lucrări de restaurare a unor m.o.c.r. străine, finanțate de statele interesate; avizarea acțiunilor de sondare și exhumare a osemintelor unor militari străini în vederea reînhumării lor în cimitire de centralizare; corespondență cu autoritățile locale și cu structurile omologe responsabile cu realizarea aspectelor tehnice).

În anul 2013, Oficiul a desfășurat 12 misiuni interne, în cursul cărora a fost verificată și evaluată starea de conservare și întreținere a cca. 200 obiective, reprezentând morminte și opere comemorative de război românești și străine din mai multe județe: Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Harghita, Iași, Ilfov, Prahova, Maramureș, Mureș, Vaslui, Vrancea, Satu Mare, Sălaj și Teleorman.

În vederea promovării domeniului cultul eroilor la români și a popularizării demersurilor făcute de instituția noastră în acest scop, Oficiul a derulat anul trecut Progamul educativ CULTUL EROILOR ȘI TINERII care a cuprins cinci proiecte: Proiectul „Un erou, o floare“ – constând în activități de îngrijire de mică amploare desfășurate la trei cimitire de onoare din Capitală, cu participarea elevilor bucureșteni; Concursul online „Să nu ne uităm eroii!” – ajuns la finalul anului trecut la cea de-a XXVIII-a ediție; Concursul „Eroul meu de ieri și de azi” – care invită toți iubitorii de istorie, dar cu precădere elevii și studenții „să povesteasc㔠despre eroismul și jertfa străbunilor lor în eseuri și desene; „Proiectul Eroul lunii” – de la începutul anului au fost publicate, lunar, pe site-ul Oficiului, medalioanele biografice ale unor eroi ai neamului; evenimentul „Ziua Porților Deschise”, desfășurat în data de 8 iunie 2013 la Castelul Țepeș și la Mausoleul Eroilor Neamului.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește, și cu acest prilej, tuturor colaboratorilor săi și își exprimă credința că, și în cursul anului curent, vom reuși împreună să desfășurăm cu responsabilitate activitățile propuse în domeniul îngrijirii mormintelor și operelor comemorative de război și al cinstirii eroilor neamului.


 

Eroul meu de ieri și de azi!

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță prelungirea termenului de depunere a eseurilor și a desenelor pregătite de participanții la concursul Eroul meu de ieri și de azi! până la data de 1 martie 2014.

Vă reamintim că proiectul cuprinde două cerințe principale pe care trebuie să le îndeplinească participanții:

  • realizarea unei picturi sau desen cu tema „eroul familiei mele și trecutul țării mele”,
  • redactarea unui eseu având ca tem㠄eroul familiei mele și prezentul țării mele”.

Vor fi declarate câștigătoare 10 lucrări care au obținut cele mai bune punctaje, conform criteriilor prezentate în Regulamentul Concursului.

Premiile constau în cărți cu tematică istorică, iar lucrările câștigătoare vor fi expuse într-un stand, din cadrul Zilei Porților Deschise la Oficiul Național pentru Cultul Eroilor -2014, (luna iunie, la sediul instituției noastre – Castelul Țepeș din Parcul Carol I din Capitală).

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor mulțumește tuturor celor care și-au transmis deja lucrările și le dorește tuturor un An Nou minunat în cursul căruia sperăm să realizăm împreună proiecte generoase de cinstire a eroilor neamului!


Concursul cu premii „Să nu ne uităm eroii!“
CUNOAȘTE-I PE CEI CARE AU LUPTAT PENTRU TINE

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor anunță lansarea, la 15.01.2014, a celei de-a XXIX-a ediții a concursului on-line, cu premii, „Să nu ne uităm eroii!“

Concursul cuprinde două serii de întrebări și se va desfășura în perioada 15.01-31.03.2014.
Tematica concursului se adresează tuturor celor pasionaților de istorie și de cultul eroilor la români.
Accesați secțiunea Concurs a site-ului nostru, unde sunt prezentate toate informațiile necesare pentru a vă înscrie și a participa.
Rezultatele și numele câștigătorilor vor fi afișate pe site-ul Oficiului începând cu data de 31.03.2014.

Vă așteptăm să participați la concurs!


Eroul lunii
–
Soldatul pontonier Eftimie Croitoru, eroul român care a salvat Podul de la Tiszalok –

Soldatul pontonier Eftimie Croitoru s-a născut în data de 16 august 1914 în comuna Sfințești din câmpia Teleormanului, la câțiva kilometri de Roșiori. Ca elev are un comportament exemplar iar după finalizarea cursurilor școlii elementare este dus de tatăl său în Roșiori pentru a deprinde meseria de croitor pe care, după trei ani de pregătire, o va practica în comuna sa natală. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial pentru tânărul Eftimie viața își urmează cursul normal: se căsătorește și are copii dar, din păcate, își pierde prima soție și fetița. După o perioadă își reface viața alături de o altă femeie care îl va ajuta să își crească băiețelul și care îi va naște în anul 1942 o altă fetiță.

Evenimentele de după 23 august 1944 îl găsesc pe soldatul Eftimie Croitoru încadrat în Compania 18 Poduri Râuri din cadrul Armatei a 4-a, cea care a participat la eliberarea nord-vestului României, finalizată la 25 octombrie 1944. Potrivit Jurnalului de operații al Comandamentului Geniului, Compania 18 Poduri Râuri se afla la 8 noiembrie 1944 la Tiszalok pentru a susține trecerea Diviziei 11 Infanterie în capul de pod creat de aliați, la începutul operațiunilor de eliberare a Ungariei. mai mult ...

 

actualitate

 

- Arhivă evenimente -

     

Copyright © 2006 Oficiul Național pentru Cultul Eroilor