[actualitate]

ANIVERSĂRI ISTORICE ÎN 2007

În 2007 aniversăm 130 de ani de la Proclamarea Independenţei de Stat a României în 1877 şi 90 de la înverşunatele lupte ale armatei române desfăşurate la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, în Primul Război Mondial.

După proclamarea Independenţei, la 9 mai 1877, neatârnarea a fost cucerită cu arma în mână. Armata Română, sub comanda domnitorului Carol I, a participat în Bulgaria, între 1877-1878, alături de armata rusă, la luptele împotriva armatei otomane. Trupele române au luat parte activă la cucerirea Plevnei, apoi la ocuparea Rahovei şi Vidinului. Pierderile totale ale armatei române s-au ridicat la 4.302 morţi şi dispăruţi şi 3.316 răniţi.

La Plevna şi Griviţa se află mausolee care adăpostesc osemintele celor căzuţi pe câmpiile din sudul Dunării, iar numeroase monumente ridicate la Bucureşti, Calafat, Corabia, Craiova, Focşani, Giurgiu, Iaşi, Ploieşti, Tulcea, Turnu Măgurele, Zimnicea, cât şi în alte localităţi comemorează faptele de arme ale ostaşilor români.

După cucerirea Independenţei, toate energiile naţionale s-au îndreptat spre realizarea statului naţional unitar, România Mare.

În august 1916, România s-a aliat cu statele Antantei, şi a intrat în Primul Război Mondial pentru eliberarea românilor din Transilvania, Bucovina, Banat, Crişana şi Maramureş. Luptele din 1916 s-au desfăşurat nefavorabil pentru armata română care a fost nevoită să se retragă în Moldova. Aici, împreună cu trupele ruse aliate, frontul a fost fixat pe Carpaţi şi pe Siret. În iarna 1916/1917, cu ajutor material de la aliaţi şi cu sprijinul Minsiunii Militare franceze, armata română a fost reorganizată şi înarmată modern.

Noua armată a surprins adversarul prin acţiunile ferme desfăşurate în 1917. După o puternică ofensivă desfăşurată în zona Mărăşti (iulie 1917), care a reuşit să răstoarne planurile inamice de scoatere a României din război, armata română a reuşit să reziste cu succes contraofensivei germano – austro-ungare desfăşurate la Mărăşeşti şi Oituz.

În timpul bătăliei de la Mărăşeşti (august 1917) Armata 1 română a pierdut 27.410 de ofiţeri, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi. 40 de Ordine „Mihai Viteazul” clasa a III-a au fost acordate drapelelor unităţilor militare şi ofiţerilor români pentru faptele de arme săvârşite în această dură confruntare. Mausoleul de la Mărăşeşti, cel mai mare din România, adăposteşte osemintele a peste 6.000 de combatanţi căzuţi în luptă. Mausoleele de la Soveja, Focşani, Mărăşti, Mateiaşi, Topliţa, Comana, Giurgiu şi altele de pe cuprinsul României cât şi monumentele comemorative înălţate în oraşele şi comunele ţării, comemorează jertfele între 1916-1919 făcute pentru făurirea statului naţional unitar român.

Aderarea României la Uniunea Europeană, naşte, firesc, nevoia de a păstra şi de a afirma şi mai puternic identitatea naţională. De aceea, considerăm că între acţiunile fireşti pentru a ne păstra individualitatea în Europa, se înscrie, ca o îndatorire a fiecărui cetăţean, şi comemorarea evenimentelor cruciale pentru devenirea poporul român cât şi păstrarea şi cinstirea memoriei celor care au făcut jertfa supremă pentru România.

În acest scop, în 2007, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va desfăşura, începând cu luna mai, o campanie de informare publică despre evenimentele ce trebuie readuse in memoria publicului.

format doc | Arhivă comunicate 

Marţi, 5 decembrie, în Germania, la Zwickau, a avut loc ceremonia dezvelirii şi sfinţirii Monumentului eroilor români, recent reabilitat.

Monumentul, situat în Cimitirul central din localitate, străjuieşte mormintele a 217 militari români morţi în lagărul de prizonieri din Zwickau în anii 1917-1918.

Festivitatea, prilejuită şi de Ziua Naţională a României, a constat în prezentarea de onoruri militare, ceremonialul depunerii de coroane de flori din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Ambasadei României, Primăriei oraşului Zwickau, precum şi din partea Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război. Slujba religioasă de comemorare şi sfinţire a fost săvârşită de preoţii Dan Mihoc şi Florin Lodroman, veniţi de la Leipzig şi Berlin.

La ceremonie au participat: dl Cristian Scarlat, director al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, consilierul diplomatic Cătălin Arjoca şi colonel Gheorghe Cotan, ataşatul român al apărării în Germania, diplomaţi si personal tehnic din partea Ambasadei, reprezentanţi ai comunităţii române, reprezentanţi ai administraţiei locale şi de land, personal al armatei germane. De asemenea, a mai participat domnul Reinhard Fuhrer, preşedintele Uniunii Populare Germane pentru Îngrijirea Mormintelor de Război.

După dezvelirea monumentului, de către directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, dr. Cristian Scarlat, au fost rostite alocuţiuni din partea oficialităţilor prezente.

Menţionăm că reabilitarea Monumentului Eroilor Români de la Zwickau a fost finanţată de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi realizată cu sprijinul Ambasadei României de la Berlin.

Reamintim că în 2006, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a iniţiat şi finalizat o serie de proiecte de construcţie sau reabilitare a unor monumente şi cimitire ale eroilor români în străinătate, precum Cimitirul de Onoare de la Ţiganca (R. Moldova), Monumentul Eroilor Români de la Erevan (Armenia), Cimitirul (parcela) Eroilor Români de la Sommerein (Austria) şi Monumentul Eroilor Români din Cimitirul central din Zwickau (Germania).

3 decembrie
SPECTACOL EXTRAORDINAR „SUFLET DE ROMÂN“

format doc | Arhivă comunicate 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, un spectacol ocazionat de Ziua Naţională a României, intitulat „Suflet de român“, care a avut loc pe 3 decembrie a.c., ora 17 00, la Centrul Cultural al M.A.I. din str. Mihai Vodă nr. 17, sector 5.

În cadrul spectacolului – care a avut ca partener media Radio România Actualităţi şi a fost produs de Fundaţia Culturală „Om Bun“ – şi-au dat concursul: Paula Seling, Sofia Vicoveanca, Victor Socaciu şi Grupul „Priceps“, Ansamblul artistic „Ciocârlia“, Corul de copii „Meloritm“; prezentator: actorul Eusebiu Ştefănescu.

Cu acest prilej au fost decernate cele zece Diplome de excelenţă – 2006 unor personalităţi care s-au implicat în îngrijirea, protejarea sau conservarea cimitirelor de onoare şi monumentelor comemorative. Acest demers anual al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor are ca scop recunoaşterea publică a meritelor celor care au sprijinit proiectele şi programele Oficiului în anul precedent şi au contribuit la promovarea cultului eroilor.

La spectacol a fost prezent un numeros public.

30 Noiembrie
Diplomele de excelenţă ale ONCE 2006

format doc | Arhivă comunicate 

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor decernează, anual, 10 diplome de excelenţă unor personalităţi care s-au implicat în îngrijirea, protejarea sau conservarea monumentelor comemorative şi cimitirelor de război. Acest demers are ca scop recunoaşterea publică a meritelor celor care au sprijinit proiectele şi programele Oficiului în anul precedent şi au contribuit la promovarea cultului eroilor.

Cinstirea memoriei celor care s-au jertfit pentru ţară, protejarea mormintelor lor din ţară sau străinătate sunt datorii sacre ale statului, dar şi ale fiecărui cetăţean.

România este unul dintre primele state care şi-au însuşit prevederile Tratatului de la Versailles, prinvind cinstirea eroilor. Aşezământul Naţional „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor, creat in 1919, a fost desfiinţat abuziv în 1948. Avem, aşadar, de recuperat peste 50 de ani de uitare şi degradare a mormintelor şi operelor comemorative de război. De la înfiinţarea sa, ONCE a fost susţinut în demersurile întreprinse în domeniul cultului eroilor, de numeroşi oameni de cultură, artişti, jurnalişti, demnitari şi diplomaţi, cercetători şi cadre didactice, cadre militare active, în rezervă şi în retragere. Dintre aceştia cei cărora am dorit să le mulţumim acordându-le Diploma de excelenţă – 2006 sunt: Florian Bichir (jurnalist, Bucureşti), Corneliu Chirieş (colonel în retragere, Bacău), Marcel Dragu (amiral în retragere, Constanţa), Victoria Gavrilescu (director în M.A.E.), Felicia Leafu (fizician pensionar, Bucureşti), Septimiu Roman (jurnalist, Bucureşti), Vasile Schintee (colonel în retragere, Oradea), Vasile Soare (ambasadorul României în Kazahstan), Virgiliu Z. Teodorescu (istoric, Bucureşti), Voicu Ţugurel (colonel în retragere).

Ceremonia de înmânare a Diplomelor de Excelenţă 2006 a avut loc duminică, 3 decembrie, în cadrul spectacolului „Suflet de român“ dedicat Zilei Naţionale a României, ce s-a desfăşurat la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne.

27 noiembrie
TÂRGUL DE CARTE "GAUDEAMUS"

În perioada 22 – 26 noiembrie, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la Târgul de carte Gaudeamus.

Pe parcursul celor cinci zile de târg am stat de vorbă cu dumneavoastră, v-am prezentat realizările, activităţile Oficiului din 2006 şi planurile de viitor, v-am spus of-urile noastre legate de situaţia mormintelor şi operelor comemorative de război.

Totodată, v-am cerut ajutorul pentru identificarea în teren a acelor monumente şi cimitire de onoare care trebuie îngrijite sau refăcute.

Am avut în dumneavoastră un public extraordinar, interesat atât de programele şi proiectele Oficiului, cât şi de posibilitatea de a se implica în mod activ în restaurarea, reabilitarea şi păstrarea patrimoniului cultural naţional.

Vă mulţumim!

25 noiembrie
STRĂMUTAREA MORMÂNTULUI OSTAŞULUI NECUNOSCUT  

format doc | Arhivă comunicate 

Sâmbătă, 25 noiembrie a.c., a avut loc, în Parcul Carol din Capitală, ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut pe locul originar, din 1923.

În cadrul unui ceremonial religios şi militar, sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut a fost depus în zona platoului înalt unde a fost amplasat la 17 mai 1923. Strămutarea Mormântului Ostaşului Necunoscut face parte dintr-un proiect iniţiat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cel de realizare a Memorialului Eroilor Neamului, care să reprezinte loc de reculegere, pelerinaj, comemorare şi solemnitate pentru românii de pretutindeni.

Determinante în elaborarea proiectului au fost următoarele argumente:

- în România nu există un memorial dedicat cetăţenilor căzuţi în războaie pentru STATUL ROMÂN (1877-1945: 1.500.000 cetăţeni);

- în 1991, Mormântul Ostaşului Necunoscut nu a fost reamplasat pe locul de onoare iniţial, ci, eronat, în zona cu apă a lacului limitrof, impunându-se actul reparator al strămutării acestuia;

- în acest an se aniversează centenarul Parcului Carol.

Printr-un asemenea proiect, de amenajare a Memorialului Eroilor Neamului, se conferă utilitate edificiului actual şi, în primul rând, cuvenita cinstire acestui Simbol Naţional: Eroul Necunoscut. De asemenea, acest proiect, generat de argumente istorice, ştiinţifice şi economice dublează avuţia Capitalei: un memorial funcţional, încadrat de o restrânsă zonă de ceremonial/solemnitate pe platoul construit şi un parc public menţinut în întregime.

La ceremonie au participat: dl. Corneliu Dobriţoiu – secretar de stat şi şef al Departamentului pentru politica de apărare şi planificare; dl. gl. lt. Ioan Sorin – locţiitor al şefului S.M.G.; cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazu“, veterani de război; generali, ofiţeri şi subofiţeri din structurile centrale şi cele trei categorii de forţe armate; reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale; elevi din şcolile capitalei.

Despre semnificaţia momentului au vorbit: dl. Cristian Scarlat – directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi dl. Theodor Halic – preşedintele Asociaţiei Cavalerilor Ordinului „Mihai Viteazu“.

19 noiembrie
MILITARII STRĂINI COMEMORAŢI LA PRO PATRIA

format doc | Arhivă comunicate

Duminică, 19 noiembrie, la Cimitirul militar PRO PATRIA a avut loc ceremonia oficială de comemorare a militarilor germani căzuţi în cele două războaie mondiale, manifestare organizată de Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti.

La festivitate s-au despus coroane de flori din partea: Preşedinţiei României, Ministerului Apărării, ambasadelor Germaniei, Franţei, Bulgariei şi Ucrainei, corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, unor asociaţii, ligi şi fundaţii.

În cadrul ceremoniei s-a oficiat un serviciu religios ecumenic şi a fost evocat sacrificiul militarilor străini şi români căzuţi în cele două războaie mondiale.

11 noiembrie
MILITARII SÂRBI COMEMORAŢI LA MEDGIDIA

format doc | Arhivă comunicate

Sâmbătă, 11 noiembrie, a avut loc la Medgidia, ceremonia oficială de depunere de coroane de flori, la Monumentul dedicat luptătorilor Diviziei 1 Voluntari sârbi căzuţi în luptele din Dobrogea în toamna anului 1916.

La festivitate au participat: Excelenţa sa, dl. Dusan Crnogorcevic, ambasadorul Republicii Serbia în România, lt.col. Ranko Matjasevic – ataşatul apărării şi diplomaţi sârbi, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, dr. Cristian Scarlat, primarul municipiului Medgidia, Dumitru Moinescu, reprezentanţi ai Ligii de prietenie româno-sârbă, veterani de război şi un numeros public.

În cadrul ceremoniei, organizată de Garnizoana Medgidia, s-a oficiat un serviciu religios, s-au rostit alocuţiuni şi s-au depus coroane şi jerbe de flori în memoria militarilor sârbi căzuţi pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial.

În încheierea activităţii garda de onoare, cu drapel de luptă, a prezentat onorul.

1 noiembrie
VIZITĂ OFICIALĂ LA BUCUREŞTI

În perioada 1-3 noiembrie, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a domnului Igor Maltsev, director adjunct al Comisiei Interdepartamentale pentru Perpetuarea Memoriei Victimelor de Război din Ucraina.

Vizita a răspuns invitaţiei adresate de partea română şi a avut ca scop discuţia referitoare la proiectul Acordului Interguvernamental privind regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, abilitat să poarte negocieri în domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Reamintim că, în perioada 11 – 14 iulie a.c., o delegaţie a Oficiului a efectuat o misiune de documentare în teren în regiunea Odessa – Ucraina.

Misiunea a fost motivată de faptul că, în ultima perioadă, s-au intensificat semnalele cu privire la descoperirea accidentală a osemintelor unor militari români morţi în Al Doilea Război Mondial şi înhumaţi în Odessa şi împrejurimi,.

Declanşarea proiectelor de restaurare/reabilitare a unor foste cimitire militare presupune – ca şi în cazul celui de la Ţiganca, Republica Moldova – o cercetare de arhivă şi de teren specializată precum şi sprijinul autorităţilor locale.

În programul delegaţiei au fost incluse vizite la cimitire şi monumente comemorative de război din Bucureşti, Ploieşti şi Sinaia.

28 octombrie
MILITARII ROMÂNI COMEMORAŢI ÎN AUSTRIA

format doc | Arhivă comunicate

Sâmbătă, 28 octombrie, în Austria, la Sommerein, a avut loc ceremonia sfinţirii parcelei româneşti din Cimitirul internaţional, recent reabilitate, unde îşi dorm somnul de veci circa 200 militari români morţi în lagărul de prizonieri din această localitate în anii 1944-1945.

Festivitatea, prilejuită şi de Ziua Armatei României, a constat în prezentarea de onoruri militare, ceremonialul depunerii de coroane de flori din partea Ambasadei si Ministerului Apărării Naţionale ale României, din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, precum şi din partea organizaţiei Crucea Neagră Austriacă, şi slujba religioasă de comemorare şi sfinţire, susţinută de preotul ortodox român dr. Nicolae Dura şi de un preot catolic austriac din localitate.

La ceremonie, organizată de Biroul ataşatului militar, au participat: ambasadorul României la Viena, E.S. prof. dr. Andrei Corbea-Hoisie, dl Cristian Scarlat, director al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, dl colonel Aurel Voiculescu, ataşatul român al apărării în Austria, diplomaţi români si personal tehnic din partea Ambasadei, reprezentanţi ai comunităţii române, reprezentanţi ai administraţiei locale şi de land, personal al armatei austriece. De asemenea, a mai participat domnul Fritz Hensler, deputat în parlamentul landului Austria Inferioară.

Au fost rostite scurte alocuţiuni din partea oficialităţilor prezente.

Programul zilei a mai cuprins, de asemenea, a ceremonie de depunere de coroane de flori şi o slujbă religioasă la Bruckneudorf (peste 100 militari înhumaţi în cimitirul comunal), ambele localităţi fiind situate cca. 50 km sud-est faţă de Viena, în landul Austria Inferioară, la limita cu Burgenland.

Menţionăm că reabilitarea parcelei Eroilor Români de la Sommerein este finanţată de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi realizată cu sprijinul autorităţilor centrale şi locale austriece, al Ambasadei României.

Reamintim că zilele trecute, la Erevan, în Armenia, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Români, un prim proiect ale Oficiului în spaţiul fost sovietic, iar curând va avea loc dezvelirea Monumentului Eroilor Români din Cimitirul central din Zwickau, Germania.

27 octombrie
INUAUGURAREA PARCELEI ROMÂNEŞTI DIN CIMITIRUL MILITAR INTERNAŢIONAL SOMMEREIN, AUSTRIA

format doc | Arhivă comunicate

Cu ocazia festivităţilor dedicate sărbătoririi Zilei Armatei, Ambasada şi Biroul ataşatului apărării României la Viena organizează - în data de 28.10.006, orele 9.45, respectiv 10.30 - în localitaţile Neubruckdorf şi Sommerein, ceremonii oficiale în memoria ostaşilor căzuţi pe teritoriul Austriei. Cu această ocazie, va avea loc şi inaugurarea lucrărilor comemorative din parcela românească a Cimitirului militar internaţional Sommerein, care au fost realizate prin contribuţia Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

La ceremonie vor participa: o delegaţie a ONCE, condusă de dr. Cristian Scarlat - director, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale austriece, precum şi ai Bisericii Ortodoxe Române.

26 octombrie
90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.

Dezvelirea monumentului-osuar de la Pietreni-Cocargea
semn de recunoştinţă faţă de eroii căzuţi pe frontul de luptă din Dobrogea

format doc | Arhivă comunicate

Joi 26 octombrie, ora 13.30, în incinta Bisericii "Sfânta Treime" din Pietreni-Cocargea, judeţul Constanţa, a avut loc ceremonia de dezvelire şi sfinţire a Monumentului-osuar închinat eroilor căzuţi în Dobrogea în luptele din Războiul de Întregire a Neamului (1916-1918).

Înălţarea monumentului a venit la iniţiativa şi cu spijinul substanţial al subprefectului de Constanţa, dl. Claudiu Palaz în colaborare cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Primăria Deleni, prin care s-au marcat 90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.

Dezvelirea monumentului a fost urmată de un ceremonial de depunere de coroane de flori şi o slujbă de reînhumare a osemintelor ostaşilor căzuţi. La eveniment au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai structurilor militare din zonă, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, înalţi ierarhi, parlamentari şi o delegaţie a administraţiei locale din Dobrich, Republica Bulgaria.

Documentele de arhivă consemnează că, în luptele de la Pietreni (Cocargea) s-au înregistrat peste 70 de morţi, 50 de dispăruţi şi aproximativ 1000 de răniţi.

Rămăşiţele pământeşti ale celor căzuţi în luptă au fost înhumate în curtea bisericii „Sfânta Treime“ din satul Cocargea şi într-un cimitir din apropierea localităţii. Ulterior, o parte din oseminte au fost exhumate şi şi-au găsit odihna de veci în Cimitirul Eroilor din Mircea Vodă sau în cavourile familiare.

Înălţarea monumentului de către autorităţile publice cu ajutorul sponsorilor, şi ceremonia, organizată în ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie – sfânt războinic -, sunt o dovadă a grijii purtate peste timp pentru păstrarea memoriei celor căzuţi pentru ţară.

25 octombrie
MONUMENTUL EROILOR ROMÂNI DE LA EREVAN
prima operă comemorativă românească din spaţiul ex-sovietic

Comunicat de presă nr. 41 / 25.10.2006
format doc | Arhivă comunicate

 În data de 25 octombrie, Ziua Armatei României, la Erevan, în Republica Armenia, a avut loc ceremonia dezvelirii Monumentului Eroilor Români, însemn comemorativ dedicat celor 90 de militari morţi în lagărul de prizonieri din această localitate în anii 1944-1948. Monumentul – finanţat în exclusivitate de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi amenajat cu sprijinul autorităţilor centrale şi locale armene, al Ambasadei României, al unor instituţii de cultură – este prima operă comemorativă de război ridicată în fostul spaţiu sovietic.

La ceremonie au participat: Cristian Scarlat, director şi Cristina Giugăl, consilier, din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor; Gabriel Grecu, însărcinat cu afaceri a.i. şi Marius Florescu, secretar II, din partea Ambasadei României; Hakob Arakelian, preşedintele Asociaţiei de Prietenie România-Armenia; prof. Ara Demirkhanian, director al Muzeului de Arheologie. De asemenea, la solemnitate au mai luat parte reprezentanţi ai Ministerului de Externe şi Ministerului Apărării Republicii Armenia, ai Primăriei oraşului Erevan şi firmei de construcţii Haykapal, ai unor organizaţii locale neguvernamentale şi mass-media, un numeros public.

După momentul dezvelirii monumentului, a avut loc sfinţirea acestuia în cadrul unei slujbe religioase oficiate de preoţii militari Constantin Ţanu şi George Pretorian, din Secţia Asistenţă Religioasă a Armatei României.

Au fost rostite scurte alocuţiuni şi s-a păstrat un moment de reculegere în memoria eroilor români ştiuţi şi neştiuţi.

Programul zilei a mai cuprins depunerea de coroane de flori la Memorialul Genocidului Armean din Erevan, precum şi la parcela eroilor germani, aflată în apropierea celei româneşti.

Menţionăm că în această perioadă, de sărbătorire a Armatei României, se vor mai finaliza două mari proiecte ale Oficiului: inaugurarea parcelei româneşti de la Sommerein, Austria (28 octombrie a.c.) şi dezvelirea Monumentului Eroilor Români din Cimitirul central Zwickau, Germania.

5 octombrie
După 130 de ani de la Războiul de Independenţă,
NOI MONUMENTE ROMÂNEŞTI ÎN BULGARIA

Mausoleul eroilor de la Plevna

Monumentul eroilor români din Rahova- Oriahovo, restaurat şi amplasat în centrul oraşului în anul 1997

Bustul căpitanului Valter Mărăcineanu, Parcul central din Plevna

Comunicat de presă nr. 40 / 05.10.2006
format doc | Arhivă comunicate

[ imagini de la eveniment ]

O echipă a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat, în perioada 02-05 octombrie, o misiune de cercetare în Republica Bulgaria, în vederea pregătirii programului „INDEPENDENŢA – 130 ani“.

Timp de trei zile s-au făcut documentări de teren la o serie de cimitire şi opere comemorative de război din localităţile: Plevna (Complex Muzeal Poradim, Mausoleul Eroilor de la Plevna, Panorama de la Plevna), Griviţa (Monumentul Eroilor Români, Mausoleul Eroilor Români, Ruşi şi Bulgari, precum şi busturile generalului Mihail Cristodulo Cerchez şi cpt. Valter Mărăcineanu), Sofia (Cimitirul Eroilor Români şi Monumentul Eroilor Români) şi Rahova (monumentul dedicat Eroilor Români din Războiul de Independenţă – restaurat şi mutat în centrul oraşului în 1997).

În localitatea Arcar – situată între Rahova şi Vidin – echipa Oficiului a identificat două monumente care nu existau în evidenţele instituţiei, unul realizat de localnici în 1907, în memoria eroilor români, situat pe un deal în afara localităţii, iar al doilea realizat de localnici cu sprijinul Ambasadei României în 1999, situat în centrul localităţii.

De asemenea, la Inovo (Smârdan) a fost descoperit un monument dedicat eroilor români, realizat de Asociaţia Vlahilor, în 1997.

Deşi memorialele militare româneşti din Bulgaria sunt relativ bine întreţinute, starea precară de conservare a unora dintre ele – constatată cu prilejul acestei vizite – determină Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor să demareze de urgenţă lucrări de reabilitare a acestora, în cadrul programului „INDEPENDENŢA – 130 ani“, începând cu Cimitirul Eroilor Români din Sofia, şi să cofinanţeze lucrările de restaurare a Mausoleului Eroilor Români de la Griviţa, începute de autorităţile locale, dar suspendate din lipsă de fonduri.

Pe parcursul vizitei, delegaţia română a avut întâlniri cu: reprezentanţi ai Ministerului bulgar al Apărării, directorul Complexului Muzeal din Plevna, preşedintele Asociaţiei Vlahilor, precum şi cu reprezentanţi ai administraţiei locale.

În aceste zile, o echipă a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor efectuează o misiune de cercetare în Republica Bulgaria, care se va încheia astăzi, 5 octombrie.

În vederea pregătirii programului „INDEPENDENŢA – 130 ani“, s-au făcut documentări în teren la o serie de cimitire şi opere comemorative de război româneşti din localităţile: Pordim (Complexul Muzeal Pordim), Plevna, Griviţa (Monumentul Eroilor Români, Mausoleul Eroilor Români, Ruşi şi Bulgari, precum şi busturile generalului Mihail Cristodulo Cerchez şi cpt. Valter Mărăcineanu), Sofia (Cimitirul Eroilor Români şi Monumentul Eroilor Români), Rahova şi Vidin.

Cu această ocazie, au avut loc discuţii cu reprezentanţii autorităţilor bulgare şi cei ai comunităţii româneşti privind starea mormintelor şi operelor comemorative de război şi măsurile necesare pentru conservarea lor.

La întoarcerea în ţară se vor inspecta monumentele dedicate Războiului de Independenţă din localităţile Calafat şi Craiova.

15 septembrie
Delegaţie a Primăriei municipiului Chişinău la ONCE

Directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, domnul dr. Cristian SCARLAT a primit vineri, 15 august a.c., vizita unei delegaţii a Primăriei Municipiului Chişinău, Republica Moldova, formată din doamna Svetlana FRUNZĂ, şeful Direcţiei Relaţii Publice, dl. Petru ROTARU, şef-adjunct.

Scopul vizitei delegaţiei în România a fost invitarea unor reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi ai Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti la manifestările organizate cu prilejul împlinirii a 570 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului.

În cadrul întrevederii s-a discutat despre principalele proiecte şi programe în derulare ale Oficiului, cu accent pe cele care privesc Republica Moldova, în general, şi Chişinăul, în special.

Printre acestea se numără organizarea unui concurs de proiecte pentru reabilitarea Cimitirului de onoare din Chişinău, zona Botanică (str. Decebal nr. 17), proiect care are nevoie de susţinerea Primăriei, în postura de co-organizator. Oaspeţii ne-au asigurat de sprijinul pe care îl vor oferi Oficiului pentru reconstrucţia Capelei Osuar din acest cimitir.

La finalul întâlnirii, oaspeţii moldoveni au vizitat sediul Oficiului – replică a cetăţii de la Poenari – care aniversează anul acesta 100 de ani de existenţă.

Monumentul Eroilor Români de la Erevan
Republica Armenia
 
În timpul Campaniei din Est, desfăşurate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Armata Română a înregistrat 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi 309.533 dispăruţi.

Din datele pe care le deţinem, rezultă că – în perioada 1944–1948 – în lagărul de la Erevan au decedat cca. 90 de prizonieri români, din totalul celor aproape 800morţi în cele 11 lagăre NKVD, organizate pe teritoriul actualei Republici Armenia.

În urma sesizărilor domnului Ara Demirkhanyan, directorul Muzeului de Arheologie din Erevan şi a informărilor primite de la Ambasada României din Republica Armenia, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a efectuat o misiune de documentare la Erevan, în iunie 2005, luându-se decizia ridicării unui monument comemorativ dedicat memoriei prizonierilor români decedaţi la Erevan.

Monumentul, proiectat de arh. I. A. Doja-Fodoreanu, are forma unei cruci comemorative (cu înălţimea de 2,62 m), amplasată pe un soclu înalt de aproape un metru şi un postament în patru trepte. Spaţiul comemorativ este delimitat de un gard din piatră, asemănător împrejmuirilor aşezămintelor monahale. Pe soclul monumentului vor fi amplasate două plăci comemorative pe care sunt gravate simboluri naţionale (Stema României, Însemnul specific celui de-al Doilea Război Mondial) şi, respectiv, textul OŞTAŞILOR ROMÂNI IN MEMORIAM – în limbile română şi armeană.

Lucrările de ridicare a monumentului au început la 15 august a.c. şi sunt executate de către firma Haykapal Closed Joint-Stock Company din Erevan, câştigătoarea licitaţiei internaţionale.

Inaugurarea monumentului este preconizată a avea loc la 25 octombrie 2006, de Ziua Armatei României.

ULTIMA TABĂRĂ GERMANĂ S-A ÎNCHEIAT
Dragoslavele, 10 septembrie 2006

Pe 10 septembrie s-a încheiat ultima tabără pentru reabilitarea unor cimitire de ostaşi germani înhumaţi pe teritoriul României.

Taberele au fost organizate, începând cu luna mai, de Asociaţia Germană pentru Îngrijirea Mormintelor de Război, cu avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.


Aceste acţiuni s-au desfăşurat în virtutea acordului semnat de România şi Germania privind operele comemorative de război şi a legislaţiei româneşti în vigoare.

Taberele au avut loc la: Soveja (22 mai-03 iunie), Craiova (07-21 iunie), Cisnădie (05-17 august), Dragoslavele (06-18 august şi 26 august-10 septembrie), Bordeşti (20 august-02 septembrie).

Pe lângă activitatea de avizare şi monitorizare a lucrărilor privind mormintele şi operele comemorative de război, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor are ca atribuţie şi promovarea programelor şi valorificarea în plan educativ a memoriei celor căzuţi pentru ţară. Exercitarea acestor atribuţii în 2006 s-a materializat prin organizarea a două tabere de tineri voluntari de îngrijire a unor cimitire şi parcele de onoare, la Sinaia (24-30 iulie) şi Bacău (18-24 august).

MEMORIALUL EROILOR NEAMULUI
Proiect de amenajare

Prin Legea nr. 379/2003 este reglementat şi în România regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, respectându-se astfel convenţiile internaţionale şi înfiinţându-se şi instituţia specializată – Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Proiectul amenajării Memorialului Eroilor Neamului, se înscrie în programul Oficiului de valorificare în plan educativ a memoriei celor căzuţi pentru ţară.

detalii proiect

Concursul "Să nu ne uităm eroii !", ediţia a doua, s-a încheiat

În urma tragerii la sorţi au fost desemnaţi cei trei câştigători.

24 august
TABARA DE TINERI VOLUNTARI DE LA BACĂU S-A ÎNCHEIAT
BILANŢ: 16 TONE DE GUNOI SCOASE DIN CIMITIRUL EROILOR

Comunicat de presă nr. 39 / 25.08.2006
format doc | Arhivă comunicate

[ imagini de la eveniment ]

Pe 24 august s-a încheiat Tabara de Tineri Voluntari de la Bacău, organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Prefecturii judeţului Bacău şi al Primăriei municipiului Bacău.

Timp de şapte zile, cei 20 de voluntari de la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ din Breaza, judeţul Prahova, au efectuat lucrări de întreţinere la Cimitirul Eroilor din Bacău, unul din cele mai mari cimitire de onoare din ţară.

Un scurt bilanţ al muncii tinerilor arată volumul de muncă depus pentru realizarea misiunii lor. Astfel, putem contabiliza:

• cosirea şi greblarea ierbii de pe o suprafaţă de 2 ha;
• curăţarea vegetaţiei micro-parazitare de pe aproximativ 500 de însemne comemorative şi 2 monumente dedicate eroilor;
• curăţarea a 400 mp de alei;
• văruirea copacilor şi a bordurilor, toaletarea gardului viu;
• întocmirea planului cimitirului, a schiţelor monumentelor şi însemnelor de căpătâi;
• realizarea de fotografii documentare.

Din cimitir au fost încărcate şi transportate 16 camioane de gunoi, dar, cu tot efortul depus în această săptămână, nu se poate spune că lucrările de întreţinere au luat sfârşit. Pe tot parcursul taberei, Primăria municipiului Bacău a sprijinit logistic lucrările, urmând ca îngrijirea cimitirului să devină, conform legii, activitate permanentă şi planificată.

De altfel, o mare realizare a taberei constă tocmai în faptul că autorităţile locale au înţeles însemnătatea acestui gest al tinerilor voluntari.

Un semnal încurajator este faptul că cimitirul a fost vizitat de băcăuani, veniţi iniţial din curiozitate, apoi cu intenţia de a da o mână de ajutor.

În timpul liber, prin grija Prefecturii judeţului Bacău, elevii voluntari au participat la exerciţii demonstrative organizate de unităţile de jandarmi şi pompieri din Bacău. De asemenea au vizitat muzee şi alte obiective turistice din zonă.

În semn de preţuire pentru efortul depus, celor 20 de elevi li s-au acordat diplome de participare din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

august 2006
90 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial

Pentru comemorarea a 90 de ani de la intrarea României în primul Război Mondial, în perioada 12 – 13 august a.c., o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a făcut o călătorie de documentare.

Alături de Oficiu, organizatori ai evenimentului sunt: Serviciul Istoric al Armatei, Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Episcopia Argeşului şi Muscelului, Batalionul 30 Vânători de munte „Dragoslavele“ Câmpulung Muscel, Muzeul Judeţului Argeş, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel.

Se vor vizita câmpul de bătălie din culoarul Rucăr – Bran, comuna Fundata (judeţul Braşov), unde se află mormântul locotenent-colonelului Gheorghe Poenaru Bordea – primul ofiţer român căzut în Războiul de Întregire – şi Mausoleul de la Mateiaş (judeţul Argeş), în care sunt înhumaţi 2300 de ostaşi români căzuţi în Primul Război Mondial.

Participanţii la eveniment vor susţine – în data de 13 august, începând cu ora 9 30, la cabana Voina din localitatea Voineşti – o dezbatere deschisă despre împrejurările intrării României în război şi participarea armatei române în campania din 1916.

5-19 august
Misiune oficială în România a
Biroului pentru Prizonierii de Război şi Militarii Dispăruţi în Luptă
Washington, SUA

O delegaţie a Biroului pentru Prizonierii de Război şi Militarii Dispăruţi în Luptă – din cadrul Departamentului american al Apărării – întreprinde o misiune oficială în România, în perioada 5-19 august a.c., cu scopul de a identifica locurile de înhumare ale piloţilor americani căzuţi pe teritoriul ţării noastre în Al Doilea Război Mondial.

Delegaţia, condusă de lt-col. Joseph Sanchez – şeful grupului de lucru pentru Al Doilea Război Mondial, îşi va desfăşura misiunea în localităţi din judeţul Argeş.

6 august 2006
89 DE ANI DE LA ÎNCHEIEREA LUPTELOR DE LA MĂRĂŞEŞTI

Duminică, 6 august a.c., o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la pelerinajul de la Tabla Buţii, pentru comemorarea eroilor români înhumaţi în Cimitirul de Onoare, căzuţi în luptele din Primul Război Mondial. Organizatori ai evenimentului au fost primăria comunei Ceraşu, judeţul Prahova, cu sprijinul Garnizoanei Ploieşti.

Primul pelerinaj la cimitir s-a făcut în perioada interbelică, iar continuarea tradiţiei – neîntrerupă de atunci – spune totul despre grija şi respectul oamenilor locului pentru sacrificiul celor înhumaţi acolo.

În discursul susţinut la deschiderea ceremoniei de comemorare domnul Dumitru Duca, primarul comunei Ceraşu, a mulţumit celor prezenţi, reamintind totodată că cinstirea eroilor este o datorie de suflet a tuturor românilor – simpli cetăţeni sau reprezentanţi ai administraţiei publice.

La eveniment au mai participat – în calitate de invitaţi – prefectul judeţului Prahova, domnul Corneliu Popescu, subprefectul judeţului Prahova, domnul Mircea Ioniţă, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, col. Traian Drăghici locţiitorul comandantului garnizoanei Ploieşti, veterani de război, precum şi primari ai comunelor din zonă.

Ceremonia a debutat cu slujba de pomenire a eroilor, susţinută de un sobor format din preoţi de la mânăstirile Crasna şi Cheia şi de la parohiile din Boldeşti – Scăieni, Izvoarele, Drajna, Ceraşu şi Slon.

În acordurile intonate de fanfară, au fost depuse coroane de flori din partea Primăriei Ceraşu, prefecturii judeţului Prahova, Consiliului Judeţean Prahova, garnizoanei Ploieşti, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, primăria Poseşti, primăria Drajna şi poliţia Vălenii de Munte.

A urmat pomana creştinească şi un program artistic oferit de ansambluri folclorice Vălenii de Munte, Măneciu, Starchiojd, Izvoarele, Drajna, Ceraşu (Prahova), Costeşti (Hunedoara), Săcele (Braşov), Întorsura Buzăului (Covasna), Vama Buzăului (Braşov).

Alături de invitaţii oficiali, au fost prezenţi la Tabla Buţii aproximativ 150 de oameni. Mulţi dintre ei ne-au mărturisit că vin să retrăiască în fiecare an, cu mândrie şi emoţie, momentul comemorării.

Participarea delegaţiei Oficiului la acest eveniment constituie un semn de apreciere şi respect pentru cei care nu au uitat eroii.

Tabăra de voluntari de la Sinaia

Comunicat de presă nr. 35 / 1.08.2006
format doc | Arhivă comunicate

[ imagini din timpul lucrărilor de îngrijire ]

În perioada 24 – 30 iulie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor – în parteneriat cu Primăria oraşului Sinaia şi cu sprijinul organizaţiei „Cercetaşii României“ – a organizat la Sinaia o tabără de voluntari pentru îngrijirea cimitirelor de onoare din zonă.

La aceasta au participat 20 de elevi de la Colegiul Militar Liceal „Ştefan cel Mare“ din Câmpulung Moldovenesc, cărora li s-au alăturat reprezentanţi ai cercetaşilor din Sinaia. Lucrările s-au efectuat la Cimitirul Eroilor din Primul Război Mondial, parcela de onoare din cimitirul civil Şeţu, Cimitirul Eroilor Sovietici, Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial.

Îngrijirea cimitirelor a însemnat:

• cosirea şi greblarea ierbii de pe o suprafaţă de peste 3800 mp;
• curăţarea vegetaţiei micro-parazitare de pe 520 de însemne comemorative şi şapte monumente comemorative;
• curăţarea a 200 mp de alei;
• vopsirea înscrisurilor de pe însemnele comemorative individuale şi comune;
• vopsirea porţilor de acces de la cele trei cimitire şi a celor două tunuri de la Cazinou;
• întocmirea planurilor cimitirelor eroilor şi a schiţelor monumentelor şi însemnelor de căpătâi;
• efecturea a peste 700 de fotografii documentare;
• colectarea şi transportul a 6 camioane de resturi vegetale.

Primăria oraşului Sinaia a pus la dispoziţie materiale, unelte, şi utilaje pentru încărcat şi transport, precum şi două microbuze pentru deplasarea elevilor. Organizaţia locală de cercetaşi a oferit elevilor posibilităţi variate de petrecere a timpului liber – drumeţii, jocuri sportive, exerciţii de căţărat etc. În semn de mulţumire pentru sprijinul acordat, Oficiul a înmânat diplome tuturor participanţilor la acţiune. Reuşita taberei constituie o premisă a implicării autorităţilor publice locale şi a societăţii civile în îngrijirea şi conservarea mormintelor şi operelor comemorative de război.

Pentru continuarea proiectului, începând cu 18 august a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va organiza o tabără similară în municipiul Bacău.

alte informaţii despre tabără

29 iulie
Ziua Imnului Naţional

Potrivit Legii nr. 99/26.05.1998, data de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional - „Deşteaptă-te, române!“, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848.

Această zi este marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi desfăşurarea de ceremoniale publice de intonare a imnului naţional şi de înălţare a drapelului României.

În 1848, la Râmnicu Vâlcea, se auzeau pentru prima dată acordurile poemului „Un răsunet“, care avea să devină un cântec emblematic pentru naţiunea română. Deşi, în anumite perioade ale istoriei, imnul românilor a fost trecut într-un con de umbră, oamenii cred ca mesajul acestei creaţii – la care şi-au adus contribuţia un ardelean, Andrei Mureşanu (1816-1863) şi un muntean, Anton Pann (1796-1854) – îi reprezintă.

11-14 iulie
Misiune de documentare în regiunea Odessa – Ucraina

În perioada 11 – 14 iulie a.c., o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, condusă de domnul director dr. Cristian Scarlat a efectuat o misiune de documentare în teren în regiunea Odessa – Ucraina.

Misiunea a fost motivată de faptul că, în ultima perioadă, s-au intensificat semnalele cu privire la existenţa şi starea unor cimitire de campanie româneşti datând din Al II-lea Război Mondial din Odessa şi împrejurimi, care pot fi reconstruite şi puse în valoare de către Oficiu.

Declanşarea proiectelor de restaurare/reabilitare a acestor cimitire presupune – ca şi în cazul celui de la Ţiganca, Republica Moldova – o cercetare de teren specializată şi contactarea prealabilă a autorităţilor locale.

Monumente militare româneşti din regiunea Odessa
- Reni                                                                     
  - Ozernoe                                               

7 iulie 2006
ONCE a lansat ediţia a doua a concursului "SĂ NU NE UITĂM EROII !"
cu premii de peste 600 RON

Prima serie de întrebări: 7 iulie - 6 august.
A doua serie de întrebări: 7 august - 3 septembrie.

Câştigătorii ediţiei I (10 aprilie - 1 iunie)

7 iulie 2006
125 de ani de la naşterea sculptorului EMIL W. BECKER

La 7 iulie 1881 s-a născut Emil W. Becker, unul dintre marii sculptori şi medalişti români. Printre lucrările artistului se numără placa tombală a Mormântului Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol şi Monumentul „Avântul Ţării“ din Piaţa Valter Mărăcineanu (foto).

mai multe

26 IUNIE – ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL

Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naţional. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

mai multe despre drapelul naţional

Directorul ONCE invitat la emisiunea "Ora armatei"

Sâmbătă, 17 iunie, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, dl dr. Cristian Scarlat a fost invitat la emisiunea "Ora armatei", difuzată la Radio România Actualităţi, unde a vorbit, printre altele, despre evenimente din istoria aviaţiei române, despre inaugurarea Cimitirului de Onoare Românesc de la Ţiganca, dar şi despre situaţia generală a cimitirelor româneşti de război şi a operelor comemorative din ţară şi străinătate.

interviul (format wma)

17 iunie 1910 – Primul zbor al lui Aurel Vlaicu
Informaţie de presă / 16.06.2006


Până în urmă cu câteva zile, o placă comemorativă amplasată pe zidul UMEB, Bdul Vasile Milea nr. 6 (zona Drumul Taberei), acolo unde se afla odinioară aerodromul Cotroceni, amintea trecătorilor de vremurile de început ale aviaţiei româneşti: „De pe aceste locuri, unde era Cîmpul Cotrocenilor, s-a înălţat pentru prima dată în văzduh Aurel Vlaicu, în ziua de 17 iunie 1910, cu aeroplanul cu motor, inventat, construit şi pilotat de el“

Zborul, desfăşurat pe aerodromul Cotroceni, în cursul căruia aeroplanul s-a ridicat la 4 m înălţime, parcurgând aproximativ 50 m, a constituit un adevărat triumf, unul din cele mai răsunătoare evenimente din ţara noastră. În acel an au luat fiinţă primul aerodrom şi şcolile de pilotaj de la Chitila şi de la Cotroceni.

În prezent, din cauza demolărilor din zonă placa a fost îndepărtată, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a recuperat-o, urmând să o reamplaseze într-un loc adecvat.

Aurel Vlaicu - inginer, proiectant, constructor şi pilot - a murit în 13 septembrie 1913, într-un tragic accident aviatic, la Băneşti, în apropiere de Câmpina, în timpul unei încercări de a traversa Carpaţii cu avionul său, Vlaicu II. Pentru a-i cinsti memoria, în acel loc a fost ridicat un monument.

Aurel Vlaicu este înmormântat în Bucureşti, la cimitirul Bellu (zona militară).

TABĂRĂ GERMANO-ROMÂNĂ LA CIMITIRUL DE ONOARE GERMAN DIN CRAIOVA
Informaţie de presă / 09.06.2006

[imagini de la deschidere]

Joi, 8 iunie 2006, s-a deschis tabăra germano-română de lucru la Cimitirul de onoare german din Craiova.

Această activitate are ca obiectiv continuarea lucrărilor de reabilitare a cimitirului Lunca Jiului în care se află 273 morminte individuale ale ostaşilor germani căzuţi în Primul Război Mondial şi un număr necunoscut de ostaşi germani căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

Lucrările se vor derula pe parcursul a 2 săptămâni, la realizarea lor participând un detaşament de 10 militari din armata germană şi unul similar din armata română.

INAUGURAREA CIMITIRULUI DE ONOARE ROMÂNESC DE LA ŢIGANCA
Informaţie de presă / 06.06.2006

De Ziua Eroilor, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat ceremonia de inaugurare oficială a Cimitirul de Onoare Românesc de la Ţiganca, Republica Moldova, în care sunt înhumaţi 1020 eroi români căzuţi în luptele din vara lui 1941.

informaţii complete

Concursul "SĂ NU NE UITĂM EROII !" s-a încheiat.

Concursul s-a desfăşurat în perioada 10.04 – 1.06.2006 şi a constat în două serii de întrebări.

Răspunsurile corecte: Seria I | Seria a II-a

Câştigătorii concursului "Să nu ne uităm eroii!" 

Următorul concurs începe în luna iulie!

29 mai 2006
Conferinţă  de presă „Ziua Eroilor”

Luni, 29 mai 2006, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în parteneriat cu City-Mall, a organizat la complexul City-Mall Bucureşti o conferinţă de presă, susţinută de directorul instituţiei, pe tema sărbătoririi în ţară şi străinătate a Zilei Eroilor.

Pe lângă subiectele legate de manifestările dedicate Zilei Eroilor s-au prezentat informaţii cu privire la proiectele ONCE pe anul 2006 şi la situaţia monumentelor şi cimitirelor de onoare româneşti, din ţară şi străinătate. Totodată, a fost remarcată importanţa implicării tinerei generaţii în procesul de păstrare şi cultivare a memoriei eroilor, inclusiv prin organizarea unor acţiuni concrete de reamenajare a locurilor de înhumare unde aceştia odihnesc.

Programul manifestărilor de Ziua Eroilor

27 MAI - ZIUA PORŢILOR DESCHISE
Centenarul Parcului Carol
Centenarul "Castelului Ţepeş"
1906 - 2006: un secol de existenţă


Sâmbătă, 27 mai, orele 10⁰⁰ - 15⁰⁰, ONCE a organizat la "Castelul Ţepeş" Ziua Porţilor Deschise.

Sediul Oficiului, amintind de Cetatea Poenari, a fost deschis pentru vizitare tuturor celor care au dorit să cunoască detalii despre această bijuterie arhitectonică a Capitalei.

22 mai
Monumentul Infanteristului împlineşte 75 de ani

Monumentul Infanteristului, dedicat Regimentului 9 Vânători de Gardă nr. 2 "Regele Alexandru al Iugoslaviei", a fost dezvelit în Bucureşti în anul 1931 cu mare ceremonie, în prezenţa regelui Carol al II- lea, într-un scuar situat la piciorul pantei care urca spre Palatul Cotroceni, lângă podul cu acelaşi nume.

Pe 22 mai 2006, monumentul a împlinit 75 de ani de existenţă.

Monumentul, operă a sculptorului Spiridon Georgescu, este înscris la poziţia nr. 2299, cu codul B-III-m-B-19972, în Lista monumentelor istorice, actualizată prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor, nr.2314/8 iulie 2004.

La 17 mai 1923, în Parcul Carol din Bucureşti, a avut loc ceremonialul de înhumare a Ostaşului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă.

detalii

9 MAI – ZI CU SEMNIFICAŢIE NAŢIONALĂ ŞI EUROPEANĂ

Ziua de 9 mai are o semnificaţie aparte atât în istoria României, cât şi în cea a Europei. În această zi aniversăm 129 de ani de la Proclamarea Independenţei de Stat a României în 1877 şi 61 de ani de la victoria Coaliţiei Antihitleriste în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Pentru cucerirea Independenţei, Armata Română, sub comanda domnitorului Carol I, a luat parte la războiul ruso-otoman din 1877-1878, participând la marile bătălii de la Plevna, Rahova şi Vidin. Pierderile totale ale armatei române s-au ridicat la 4.302 morţi sau dispăruţi şi 3.316 răniţi.

Ploieşti Monumentul Vânătorilor din Războiul de Independenţă

La Plevna şi Griviţa se află mausolee care adăpostesc osemintele celor căzuţi pentru libertatea patriei, iar o serie de monumente ridicate pe întinsul României, la Bucureşti, Calafat, Corabia, Craiova, Focşani, Giurgiu, Iaşi, Ploieşti, Tulcea, Turnu Măgurele, Zimnicea, precum şi în alte localităţi, comemorează faptele de arme ale ostaşilor români.

Peste 68 de ani, în aceeaşi zi, avea să se încheie cel de-Al Doilea Război Mondial, ţara noastră pierzând pe front 169.822 militari, din care 21.035 morţi, 90.344 răniţi şi 53.433 dispăruţi.

Ca efort de război făcut între 23 august 1944 – 12 mai 1945, data când trupele române au participat la ultimele lupte, România s-a situat pe locul al patrulea după U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Britanie.

Zvolen, Slovacia Cimitirul Eroilor

În amintirea acestor lupte au fost înălţate monumente la Arad, Baia Mare, Bucureşti, Carei, Cluj, Covasna, Miercurea Ciuc, Oarba de Mureş, Oradea, Păuliş, Sfântu Gheorghe, Timişoara, Târgu Mureş şi în alte localităţi. Osemintele celor căzuţi se odihnesc în marile cimitire de onoare de la Oarba de Mureş, în România, Hajduboszormeny, în Ungaria, Zvolen, în Slovacia şi Brno, în Cehia.

Totodată, 9 mai a fost aleasă ca Zi a Uniunii Europene, apreciindu-se că punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de Externe al Franţei, a  propus Germaniei, să contribuie la realizarea "unei solidarităţi de facto" şi să pună "bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii".

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, prin natura atribuţiilor sale, promovează cinstirea memoriei eroilor patriei prin cultivarea, în rândul cetăţenilor a memoriei înaintaşilor şi a valorilor societăţii democratice. Mai mult decât atât, Oficiul contribuie la conservarea şi reabilitarea unor morminte şi opere comemorative de război prin programe şi proiecte speciale. Un astfel de proiect de anvergură va fi finalizat prin inaugurarea, la 1 iunie 2006, de Ziua Eroilor, a Cimitirului românesc de onoare de la Ţiganca, Republica Moldova.

18 APRILIE -
ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU CONSERVAREA MONUMENTELOR
Informaţie de presă / 17.04.2006
(format .doc)

Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor se marchează anual, începând cu 1983, în data de 18 aprilie, la iniţiativa  ICOMOS – Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor.

Această zi oferă prilejul, nu doar specialiştilor să constate încă odată, în special în mediul urban, starea precară a monumentelor ridicate în memoria eroilor căzuţi în războaie, cauzată de neglijenţa edililor, dar şi de indiferenţa comunităţilor locale.
În ceea ce priveşte monumentele de for public, situaţia este întreţinută şi de faptul că, după 1990, s-a preferat construirea unor monumente noi, de un bun gust îndoielnic, în timp ce operele comemorative de o certă valoare artistică ridicate în perioada interbelică au fost date uitării.

Prin programele şi proiectele pe care le iniţiază, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor încearcă să contribuie la conservarea monumentelor româneşti din ţară şi străinătate şi să valorifice în plan educativ memoria celor căzuţi pentru ţară, în contextul integrării României în noua Europă.

Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor oferă şansa apropierii publicului de un domeniu sensibil, a cărui vulnerabilitate reclamă măsuri imperative pentru protecţia şi conservarea sa.

1005 EROI ROMÂNI UITAŢI ÎN INIMA BUCUREŞTIULUI
Informaţie de presă / 03.04.2006

Recent, în baza sesizărilor unor cetăţeni, specialiştii O.N.C.E. au identificat, în Cimitirul „Reînvierea“ (fost „Pătrunjel“) din Bucureşti, o parcelă de onoare în care sunt înhumaţi 1005 eroi români necunoscuţi, morţi în anii Primului Război Mondial, în prizonierat (1917-1918).

În spaţiul parcelei, iniţial cu o suprafaţă de 64 mp, au fost centralizate, în 5 gropi comune, osemintele ostaşilor români proveniţi din lagărele de prizonieri de la Tonola (zona Circului, sect. 2) şi Sf. Treime (zone Ghencea, sect. 6). Cripta mare, unde au fost aşezate osemintele a 635 eroi români, a fost marcată prin plasarea unei troiţe din lemn de stejar, iar cele 4 cripte mici, din colţuri, prin cruci din piatră.

Amenajată în anul 1932 prin grija Societăţii „Cultul Eroilor“, după anul 1990 parcela a fost micşorată prin amplasarea abuzivă, pe două din laturile sale, a unor morminte civile, însemnele comemorative şi troiţa fiind mutate fără să se mai ţină cont de amplasamentul care marca iniţial gropile comune ale celor morţi pentru Ţară.

Pornind de la această stare de fapt, ONCE, în virtutea atribuţiilor sale legale, a făcut demersurile necesare la autorităţile publice locale pentru restaurarea parcelei, adresându-se Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (A.C.C.U.) din subordinea Primăriei Capitalei, care se va ocupa de asigurarea lucrărilor.

O.N.C.E. şi A.C.C.U. intenţionează ca ceremonia de inaugurare a parcelei de onoare restaurate să se desfăşoare de Ziua Eroilor (1 iunie 2006).

Echipe de experti ai O.N.C.E. au continuat verificarea starii monumentelor si a operelor comemorative de razboi din diferite localitati ale tarii. Pe langa monumente, cimitire si parcele de onoare bine ingrijite, au fost constatate si unele abateri de la legislatia in domeniu, care au fost semnalate autoritatilor publice locale.

Monumentul Ofiţerilor jertfiţi pentru întregirea neamului (situat lângă Şcoala de Ofiţeri Activi, Sibiu)

Monumentul Eroilor din fosta comună Băneasa căzuţi în Primul Război Mondial (situat la intersecţia DN1 cu Str. C.D. Gherea, Bucureşti-Băneasa)

---

După apreciatul concert de muzică folk „CÂNTUL NEUITĂRII“, duminică, 26 martie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu Fundaţia Culturală „Om Bun“, a organizat la Sala „Mihail Jora“ a Societăţii Române de Radiodifuziune concertul extraordinar de muzică veche ţărănească „Grigore Leşe şi invitaţii săi“.

La acest spectacol, de o înaltă ţinută artistică şi în prezenţa unei săli pline, cunoscutul artist Grigore Leşe a interpretat melodii inedite de război şi cătănie care au introdus spectatorii în atmosfera satului tradiţional românesc.

Fondurile obţinute cu acest prilej – din vânzarea biletelor şi din donaţii (cu sprijinul Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni) – vor fi folosite pentru lucrări de reabilitare a unor opere comemorative de război din România şi pentru continuarea proiectelor de reconstrucţie a unor cimitire de onoare din Republica Moldova şi Ucraina.

Prin organizarea unor astfel de evenimente, ONCE urmăreşte sensibilizarea şi atragerea societăţii civile în acţiunile de comemorare şi de păstrare a unei atitudini de respect faţă de cei care s-au jertfit pentru ţară.

Menţionăm că în Slovacia sunt înhumaţi 16.361 militari români identificaţi, căzuţi în Al Doilea Război Mondial. De altfel, cel mai mare cimitir militar românesc de război din străinătate se află în localitatea Zvolen (200 km E de Bratislava), eliberată cu participarea Armatei Române la 14.03.1945. În această lună s-au aniversat 61 de ani de la eliberarea oraşului.

MORMINTE DE EROI STRĂMUTATE

În contextul lucrărilor de modernizare a DN1, în ziua de 9 martie, s-a efectuat operaţiunea de dezafectare a grupului de morminte ale eroilor români înhumaţi în zona Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", la km 10,42.

În acest loc se aflau osemintele unor militari români neidentificaţi, căzuţi în luna august 1944, în luptele pentru eliberarea nordului Capitalei.

Luni, 6 martie, Preafericitul Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, l-a primit in audienta pe dl dr. Cristian Scarlat, directorul ONCE. Cu aceasta ocazie, i-au fost prezentate inaltului ierarh programele si proiectele Oficiului pe anul 2006.

Printre acestea se numara: Memorialul Eroilor Neamului - ce urmeaza a fi amenajat in capitala -, Cimitirul de Onoare International din comuna Mircea Voda, judetul Constanta, si Cimitirul de Onoare de la Tiganca, Republica Moldova.


Prea Fericirea Sa a dat asigurari privind intregul sprijin al structurilor bisericesti in vederea indeplinirii celor propuse si a dat binecuvantarea directorului Oficiului.

Cu ocazia vizitei in Cehia a ministrului Apararii Nationale, Teodor Atanasiu, la data de 28 februarie a.c., au fost decorati din partea statului roman doi demnitari cehi cu Ordinul National Pentru Merit in Grad de Comandor.

- Arhivă evenimente -