Oficiul National pentru Cultul Eroilor

26 decembrie
VĂ DORIM DVS., COLABORATORILOR, CITITORILOR ŞI TUTUROR CELOR INTERESAŢI DE CULTUL EROILOR, SĂRBĂTORI FERICITE ŞI LA MULŢI ANI 2008!

20 decembrie
PRIMA SESIUNE A COMISIEI MIXTE INTERGUVERNAMENTALE
ROMÂNO- RUSE

În zilele de 18 şi 19 decembrie 2007 a avut loc prima sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale româno-ruse pentru aplicarea prevederilor Acordului privind regimul juridic al mormintelor militare aflate pe teritoriul celor două state.

Din delegaţia română, condusă de dl Cristian Scarlat, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, au făcut parte reprezentanţi ai ministerelor Afacerilor Externe, Apărării, Economiei şi Finanţelor, Internelor şi Reformei Administrative.

Cu această ocazie s-a realizat un schimb de informaţii privind legislaţia specifică celor două state, au fost prezentate organele împuternicite, responsabile cu aspectele tehnice ale aplicării Acordului interguvernamental şi s-a semnat Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei mixte româno-ruse.

Partea rusă, condusă de generalul Alexandr Kirilin, şeful Centrului Memorial Militar, a efectuat o vizită de lucru pentru cunoaşterea stării cimitirelor şi monumentelor comemorative de război române, ruse şi internaţionale din Bucureşti, Ploieşti şi zona Sinaia. Oficialii ruşi şi românii au depus câte o coroană de flori la fiecare din aceste obiective.

Delegaţia rusă a apreciat preocuparea autorităţilor şi comunităţilor române pentru întreţinerea şi protejarea cimitirelor de război.

Menţionăm faptul că, în anul 2005 a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Federaţiei Ruse privind regimul juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război, care a fost ratificat prin Legea nr. 413 /2006.

Conform datelor de care dispune Oficiul în acest moment, pe teritoriul Federaţiei Ruse sunt înhumaţi peste 20.000 de eroi români, căzuţi în lupte sau morţi în prizonierat, iar pe teritoriul României sunt înhumaţi peste 30.000 de militari ruşi şi sovietici.

20 decembrie
LA FESTIVALUL „OM BUN“ O.N.C.E. A ACORDAT PREMIUL PENTRU ÎNTREAGA ACTIVITATE

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a acordat, în cadrul ediţiei a XVII-a a Festivalului naţional de muzică folk „Om Bun“, premiul pentru întreaga activitate cantautorului bucureştean Alexandru „Jimmy“ Zărnescu.

În cele trei seri ale festivalului, prezentat de Adrian Ivaniţchi, au susţinut recitaluri Florin Săsărman, Mircea Baniciu, Andrei Păunescu, Mircea Vintilă, Victor Socaciu, Ada Milea, Tatiana Stepa, Dani Făt, Vasile Şeicaru, Dinu Olăraşu, Ducu Bertzi, Maria Gheorghiu, Eugen Avram şi Vladi Cnejevici.

În repertoriul artiştilor prezenţi pe scena Teatrului „Ion Creangă“ s-au regăsit piese dedicate eroilor, colinde şi prelucrări din folclorul naţional.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor respectă traditia şi, aşa cum v-a obişnuit încă de la infiinţare, a editat Calendarul de perete pentru anul 2008. Dacă precedentele teme s-au referit la Castelul Ţepeş din Parcul Carol (2005), Monumente de război din România (2006) ori la Războiul de Independenţă (2007), de astă dată au fost selectate imagini ale Mormantului Eroului Necunoscut în diferite ţări ale lumii (România, Bulgaria, Cehia, Grecia, Egipt, Italia, Marea Britanie, Polonia, Rusia, SUA, Ucraina, şi Serbia).

Fotografiile color sunt însoţite de texte explicative, în română şi engleză.

Departe de a fi apus, tradiţia Mormântului Eroului Necunoscut în Europa, în sensul modern al cuvântului, datează după Primul Război Mondial.

România, urmând exemplul Franţei, a amenajat în Parcul Carol I un mormânt-monument dedicat memoriei celor necunoscuţi care s-au jertfit pe câmpul de luptă, pe care l-a inaugurat, la 17 mai 1923, în prezenţa familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare şi a unui numeros public.

Strămutat la Marăşeşti, în 1959, Mormântul Ostaşului Necunoscut a revenit în Bucureşti în 1991, iar în 2006 şi-a reocupat locul de onoare originar, în cadrul Memorialului Eroilor Neamului din Parcul Carol I.

14 decembrie
O CARTE NOUĂ DEDICATĂ AVIATORILOR ROMÂNI DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Miercuri, 12 decembrie a.c., la Cercul Militar Naţional a avut loc prima sesiune de comunicări ştiinţifice organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Tematica abordată în cadrul acestui eveniment s-a referit, cum era şi firesc, la problematica monumentelor şi cimitirelor eroilor, dar şi la subiecte precum „Simboluri naţionale pentru cinstirea eroilor neamului“, „Cultul eroilor – componentă a constituirii identităţii naţionale“, „Legiunea voluntarilor români din Italia, în timpul primului război mondial“, „Pastoraţia clerului militar din România în timpul celui de-al II -lea Război Mondial“, „Prizonieri români pe Frontul de Est“, „Prizonieri sovietici în România“.

După-amiaza, în sala „Bizantină“, a avut loc lansarea celui de-al doilea volum din colecţia „Cultul Eroilor“ – „Zburătorii României Mari“, al cărui autor este cunoscutul istoric al aviaţiei, dr. Valeriu Avram.

Volumul, pe a cărui copertă sunt prezentaţi aviatorii Grigore Gafencu şi Radu Irimescu, viitori miniştri în perioada interbelică, cuprinde, în aproximativ 400 de pagini, biografiile a 77 de aviatori români din Primul Război Mondial, multe inedite.

Evenimentul, deopotrivă cultural şi ştiinţific, s-a bucurat de prezenţa şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, dl gl.-lt. Constantin Croitoru, a altor generali, ofiţeri, subofiţeri şi maiştri militari din cadrul aviaţiei noastre militare.

Acad. Florin Constantiniu a făcut o caldă şi generoasă prezentare a lucrării.

Pentru prima dată de la înfiinţarea sa, în 2004, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice.

În cadrul acestei prime sesiuni, vor conferenţia: dl. acad. Florin Constantiniu precum şi reprezentanţi ai Comisiei Române de Istorie Militară, Serviciului Istoric al Armatei, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Universităţii Naţionale de Apărare şi ai Universităţii Creştine Spiru Haret.

Evenimentul va avea loc miercuri 12 decembrie a.c., ora 09 00 la sala „Alba Iulia“ a Cercului Militar Naţional.

Manifestarea ştiinţifică va fi urmată de lansarea celui de al doilea volum din colecţia „Cultul Eroilor“ intitulat „Zburătorii României Mari“ autor dr. Valeriu Avram. Evenimentul va avea loc la sala Bizantină a Cercului Militar Naţional începând cu ora 17 00 .

Vineri, 07.12.2007, ora 12 00, va avea loc ceremonia de sfinţire a Mausoleului Eroilor din municipiul Giurgiu, restaurat în anul 2007 prin grija Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi Consiliului local Giurgiu.

Cu această ocazie va fi organizat un ceremonial militar şi religios în cadrul căruia vor fi depuse coroane şi jerbe de flori.

Mausoleul Eroilor din municipiul Giurgiu a fost construit de către Aşezământul Naţional „Regina Maria“ pentru Cultul Eroilor în 1934 şi inaugurat oficial în anul 1939 cu prilejul sfinţirii capelei.

În acest complex comemorativ sunt înhumate osemintele a 350 eroi români identificaţi, 69 militari germani identificaţi şi 213 ostaşi neidentificaţi.

Miercuri, 12 decembrie 2007, la ora 17, la Sala Bizantină a Cercului Militar Naţional, va fi lansată lucrarea „Zburătorii României Mari“, avându-l ca autor pe profesorul Valeriu Avram.

Volumul este rezultatul cercetării unor documente arhivistice inedite şi oferă cititorilor posibilitatea de a pătrunde în fascinanta lume a pionerilor aviaţiei militare române. Autorul prezintă faptele de bravură, eroism şi vitejie a 77 dintre cei mai străluciţi aviatori militari care au contribuit, unii cu preţul vieţii, în anii Primului Război Mondial, la înfăptuirea României Mari.

Această carte continuă seria Colecţia Cultul Eroilor, iniţiată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, al cărei prim volum este Misiune îndeplinită, a colonelului (r) Voicu Ţugurel.

Azi, 1 decembrie a.c., s-a desfăşurat a doua ediţie a spectacolului „Suflet de român“, organizat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor cu prilejul Zilei Naţionale a României.
Şi-au dat concursul Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă, Tatiana Stepa, Maria Gheorghiu, Florin Săsărman, grupul latino rock Bandidos, împreună cu Corul de copii „Meloritm“ şi Ansamblul artistic „Ciocârlia“.

Cu acest prilej au fost acordate 10 Diplome de excelenţă unor persoane sau instituţii (Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, domnului ing. Traian Opriţa – pensionar, pastorului Nagy Karoly/Prügy/Ungaria, domnului Claudiu Palaz – subprefect al jud. Constanţa, Societăţii Române de Radio, domnului lt. col. ing. Alexandru Sabău – ataşatul român al Apărării la Budapesta, domnului Aleodor Frâncu, domnului Neculai Popa – secretar general al Consiliului Mondial Român, Regimentului 30 Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul“, domnului Florin Săsărman – jurnalist) care, prin faptele lor, au contribuit, printre altele, la promovarea activităţii Oficiului şi la cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa pentru ţară.

Proiectul Diplomelor de excelenţă a fost iniţiat, în 2006, de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

În cadrul întâlnirilor pe care o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor le-a avut în această săptămână cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale la Odessa şi Cernăuţi, s-a analizat stadiul realizării în Ucraina a proiectelor Oficiului pentru anul 2007 şi posibilitatea derulării altora noi în 2008.

Cu acest prilej s-au verificat locaţiile a patru mari locuri de înhumare ale militarilor români în zona Odessa (Sverdlovo, Kurgan, Vasilievka, Vîgoda) ce urmează a fi restaurate, prin grija Oficiului şi sprijinul Consulatului General al României la Odessa, în anul 2008.

Împreună cu reprezentanţii autorităţilor regiunii Cernăuţi şi ai Consulatului General al României s-a analizat perspectiva finalizării proiectului de amenajare a Parcelei de Onoare Româneşti din Cernăuţi.

În cadrul convorbirilor a fost reiterată dorinţa părţii române de a se încheia cât mai curând Acordul interguvernamental româno-ucrainean cu privire la întreţinerea şi ocrotirea mormintelor de război.

Menţionăm că în Ucraina, conform datelor provizorii de care dispune Oficiul în acest moment, sunt înhumaţi circa 38.000 de militari români.

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează în Bucureşti a doua ediţie a spectacolului „Suflet de român“.

Spectacolul va avea loc pe 1 decembrie a.c., ora 18.00, la sala „Nichita Stănescu“ a Centrului Cultural al M.I.R.A., din strada Mihai Vodă nr.17, sector 5.

Producţia spectacolului este asigurată de Asociaţia Culturală „Om Bun“. Îşi vor da concursul: Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă, Tatiana Stepa, Maria Gheorghiu, Florin Săsărman, grupul latino rock Bandidos. Corul de copii „Meloritm“ şi Ansamblul artistic „Ciocârlia“ vor întregi manifestarea.

Cu acest prilej, vor fi decernate cele zece Diplome de Excelenţă unor personalităţi şi instituţii care s-au distins prin dăruirea, onestitatea şi profesionalismul cu care au sprijinit programele şi proiectele Oficiului precum şi Cultul Eroilor, în general.

Accesul în sala de spectacol se va face pe bază de invitaţie ce poate fi procurată de la sediul ONCE sau de la Centrul Cultural al MIRA.

29 noiembrie
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor decernează diplomele de Excelenţă

Începând cu anul 2006, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a iniţiat un proiect deosebit, cel de decernare anuală a unui număr de maximum 10 diplome de excelenţă persoanelor sau instituţiilor care, prin faptele lor, au contribuit în mod cu totul deosebit la promovarea activităţii Oficiului, la cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa pentru ţară, implicându-se activ în restaurarea mormintelor şi operelor comemorative de război în ţară sau străinătate.

Anul acesta, Oficiul a hotărât să acorde „Diploma de Excelenţă“ următorilor: Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, domnului ing. Traian Opriţa – pensionar, pastorului Nagy Karoly/Prügy/Ungaria, domnului Claudiu Palaz – subprefect al jud. Constanţa, Societăţii Române de Radio, domnului lt. col. ing. Alexandru Sabău – ataşatul român al Apărării la Budapesta, domnului Aleodor Frâncu, domnului Neculai Popa – secretar general al Consiliului Mondial Român, Regimentului 30 Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul“, domnului Florin Săsărman –jurnalist.

Festivitatea decernării Diplomelor de Excelenţă – 2007 se va desfăşura la Centrul Cultural al M.I.R.A., sala „Nichita Stănescu“ din strada Mihai Vodă nr.17, sector 5, Bucureşti în cadrul spectacolului „Suflet de român“, care va avea loc sâmbătă 1 decembrie a.c., începând cu ora 18.00.

Astăzi, 21 noiembrie, la monumentul ,,Ultimului Străjer al Capitalei“, s-a desfăşurat o simplă dar impresionantă ceremonie de comemorare a eroului sergent Nicolae Păianu căzut la datorie la 21 noiembrie în luptele cu patrulele germane care înaintau spre Bucureşti.

Ceremonia, organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Comenduirii Garnizoanei Bucureşti a fost onorată de reprezentanţi ai Guvernului, ai Ministerului Apărării, ai Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, precum şi de un numeros public în mare majoritate tineri, care, prin prezenţa lor au omagiat sacrificiul eroului.

Cu acest prilej, veteranii de război au depus o coroană de flori iar directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, domnul Cristian Scarlat, a depus o jerbă de flori şi a rostit o scurtă alocuţiune.

După slujba de pomenire, săvârşită de un sobor de preoţi militari a urmat reînhumarea osemintelor eroului, lângă soclul monumentului, timp în care garda de onoare a adus un ultim omagiu prin executarea a trei salve de foc.

Menţionăm că monumentul „Ultimului Străjer al Capitalei“ este al treilea însemn comemorativ de război inaugurat în această zonă a capitalei în acest an, după Parcela eroilor din august 1944, situată la intersecţia DN 1 cu Aleea Privighetorilor şi placa comemorativă de pe Podul Băneasa.

Miercuri, 21 noiembrie a.c., începând cu orele 12.00, în faţa aeroportului ,,Aurel Vlaicu“ din Capitală, la monumentul închinat ,,Ultimului Străjer al Capitalei“ se va desfăşura o ceremonie de comemorare organizată de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Construit în anul 1921 de Societatea „ Mormintele Eroilor Căzuţi în Război“, monumentul ,,Ultimul Străjer al Capitalei“, operă a arhitectului Ernest Doneaud, simbolizează rezistenţa Bucureştiului în faţa inamicului în timpul Primului Război Mondial. Monumentul a fost strămutat de pe vechiul amplasament pe cel actual în contextul efectuării lucrărilor de fluidizare a DN 1.

În cadrul ceremoniei, va fi inaugurat noul amplasament al monumentului şi vor fi reînhumate osemintele sergentului erou Păianu Nicolae.

O slujbă religioasă de pomenire a eroului şi un ceremonial militar vor întregi ceremonia de comemorare. Vor fi depuse coroane şi jerbe de flori.

La ceremonie au fost invitaţi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale, ai firmelor de construcţii implicate, organizaţii neguvernamentale.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, alăturându-se altor instituţii ale administraţiei publice centrale, organizaţii neguvernamentale, precum şi reprezentanţe diplomatice acreditate la Bucureşti, a participat duminică, 18 noiembrie, la momentul de reculegere prilejuit de Ziua Doliului Naţional – Volkstrauertag – organizat de Ambasada Germaniei la Bucureşti.

Delegaţia Oficiului – reprezentată de dl. Cristian Scarlat, director, şi d-na Laura Tiron, şef birou – a depus o coroană de flori, în cadrul ceremoniei militare şi religioase organizate la Cimitirul militar „Pro Patria“, ca omagiu adresat victimelor războiului şi violenţei comemorate în această zi de către poporul german.

Reamintim că Cimitirul „Pro Patria“ – unde sunt înhumaţi 3800 militari germani, bulgari, austro-ungari şi români – este îngrijit de Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează în data de 12.12.2007, ora 09.00, la Cercul Militar Naţional, sala Alba Iulia, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice.

Problematica sesiunii : pierderile României în războaiele secolelor XIX –XXI; protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale; destinul prizonierilor şi internaţilor de război; mormintele şi operele comemorative de război româneşti şi străine; cultul eroilor – între obligaţia instituţională şi atitudinea civică.

Specialiştii interesaţi de problematica propusă şi care au disponibilitatea de a prezenta referate în cadrul sesiunii sunt rugaţi să ne contacteze până în data de 19.11.2007.

Comunicările vor fi depuse la sediul Oficiului, trimise prin poştă sau prin e-mail (ca ataşament) până la 25.11.2007.

13 noiembrie
Parafarea Acordului româno-ungar privind regimul juridic al mormintelor de război

Vineri, 9 noiembrie a.c., la Budapesta, în cadrul întâlnirii dintre delegaţia română – formată din reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi Ministerului Afacerilor Externe – şi delegaţia maghiară, a fost negociat şi parafat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor de război.

O delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, condusă de director Cristian Scarlat, a cercetat, la 08.11. a.c., parcela eroilor români din Primul Război Mondial, amplasată lângă fosta mânăstire cisterciană din localitatea Fürstenfeld.

Locul în care au fost înhumaţi cei 19 eroi români adăposteşte în cadrul a şase gropi comune şi osemintele unor militari ruşi, francezi, polonezi şi sârbi şi a altor 468 de eroi necunoscuţi.

În centrul parcelei este amplasat un monument, iar pe placa din bronz fixată pe acesta sunt menţionate naţionalităţile militarilor înhumaţi.

Eroii români care au fost înhumaţi în localitatea Fürstenfeld au murit ca prizonieri în Primul Război Mondial.

3 noiembrie
Ceremonie de comemorare la Cimitirul Internaţional de Onoare Mircea cel Bătrân

Sâmbătă, 3 noiembrie a.c., în comuna Mircea Vodă, jud. Constanţa, a avut loc o impresionantă ceremonie, prilejuită de finalizarea lucrărilor de reabilitare a celui mai mare şi reprezentativ aşezămînt funerar multinaţional de război din România, Cimitirul de Onoare „Mircea cel Bătrân“.

Amplul proiect de reabilitare, ce a vizat readucerea ansamblului la forma de odinioară şi instalarea unui nou monument central, a fost iniţiat, finanţat şi coordonat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor. La această realizare au contribuit Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean Constanţa, Arhiepiscopia Tomisului şi Primăria Mircea Vodă, care au susţinut material şi financiar executarea lucrărilor de reparaţii.

La eveniment au participat reprezentanţi ai Preşedinţiei României, Parlamentului, Guvernului, diplomaţi acreditaţi în România, veterani de război, oficialităţi din administraţia publică, elevi, studenţi şi mulţi localnici. De remarcat prezenţa unor delegaţii străine, din Bulgaria şi Germania.

Ceremonialul militar, asigurat de o gardă comună a Ministerului Apărării şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a cuprins şi intonarea imnurilor de stat şi arborarea drapelelor de stat ale Bulgariei, Germaniei, Federaţiei Ruse şi României, ţări ai căror eroi odihnesc în Cimitirul Internaţional de Onoare „Mircea cel Bătrân”.

Slujba religioasă ecumenică a fost săvârşită de un sobor de preoţi, în frunte cu IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

Defilarea drapelelor de luptă şi onorul acordat de o formaţie de avioane de luptă au întregit înălţătorul moment comemorativ de la Mircea Vodă.

31 octombrie
Inaugurarea cimitirului internaţional de onoare "Mircea cel Bătrân"

Sâmbătă, 3 noiembrie a.c., ora 12.00, în localitatea Mircea Vodă, jud. Constanţa, va avea loc inaugurarea Cimitirului Internaţional de Onoare „Mircea cel Bătrân“, cel mai mare şi reprezentativ aşezământ funerar de război din România.

Aici sunt înhumaţi peste 5000 de militari români, ruşi, germani, bulgari şi de alte naţionalităţi,căzuţi în Primul Război Mondial în Dobrogea. Cinci monumente, capela militară şi clădirea administrativă întregesc ansamblul impozantului aşezământ comemorativ, amenajat în perioada interbelică cu sprijinul Armatei.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a iniţiat, coordonat şi finanţat un amplu program de reabilitare, ce a vizat readucerea ansamblului la forma de odinioară.

Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean Constanţa, Arhiepiscopia Tomisului şi Primăria Mircea Vodă au susţinut material şi financiar, alături de Oficiu, realizarea lucrărilor de reparaţii.

La ceremonia de inaugurare şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, diplomaţi acreditaţi în România, veterani de război, oficialităţi din administraţia publică, elevi, studenţi şi localnici.

Ceremonialul militar va fi asigurat de o gardă de onoare comună a Ministerului Apărării şi Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

O defilare a drapelelor de luptă istorice va întregi înălţătorul moment comemorativ de la Mircea Vodă.

Slujba religioasă ecumenică va fi săvârşită de un sobor de preoţi, în frunte cu IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului.

În zilele de 29 şi 30.10. a.c., o delegaţie comună a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi Ministerului Afacerilor Externe, condusă de către directorul Oficiului, dr. Cristian Scarlat, s-a deplasat la Bratislava pentru a conveni cu autorităţile slovace modalităţile de aplicare a Acordului interguvernamental privind mormintele de război.

Acordul, al treilea de acest tip – după cele cu Germania şi Rusia –, a fost semnat la Bratislava, la 30 noiembrie 2006, şi ratificat de Parlament prin Legea nr. 201/2 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 505/27.07.2007.

Cu prilejul discuţiilor au fost abordate teme precum evidenţa mormintelor şi operelor comemorative de război din România şi Republica Slovacă, finanţarea protejării acestora, ca şi pregătirea viitoarei comisii mixte interguvernamentale româno-slovace prevăzută de Acord.

În acest context s-a convenit organizarea, în Slovacia, în vara lui 2008, a unei tabere de tineri voluntari români pentru îngrijirea unor cimitire de onoare româneşti.

De asemenea, delegaţia română şi reprezentanţii autorităţilor slovace au depus jerbe de flori şi au aprins câte o candelă la monumentele eroilor români din localităţile Nove Mesto n. Vahom şi Stara Tura.

Reamintim că la Zvolen este amenajat cel mai mare cimitir de onoare românesc din străinătate, unde sunt înhumaţi 10384 eroi români din al Doilea Război Mondial.

Joi, 25 Octombrie, cu prilejul Zilei Armatei României, la Budapesta a avut loc ceremonia oficială de dezvelire a monumentului comemorativ amplasat în parcela de onoare din cimitirul RÁKOSKERESZTÚR, unde sunt înhumaţi 164 de militari români, căzuţi în luptele pentru eliberarea capitalei Ungariei în cel de-Al Doilea Război Mondial.

La ceremonie au participat: secretarul general al Guvernului, domnul Ilie Bolojan; ambasadorul României la Budapesta, doamna Ireny Comaroschi, secretarul general al Ministerului Apărării, doamna Georgeta Gavrilă; directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, domnul Cristian Scarlat, o delegaţie a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, membri ai comunităţii române, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Patriei şi ai altor organisme ale administraţiei publice centrale din Ungaria.

Monumentul, operă a artistului plastic Valentin Tănase, a fost realizat la iniţiativa şi cu finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

Ceremonialul militar a fost asigurat de un detaşament de onoare din Regimentul 30 Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul“, împreună cu o subunitate a Armatei Ungariei, iar slujba de pomenire a eroilor români a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Siluian, episcop ortodox de Gyula.

Joi, 25 octombrie, cu prilejul Zilei Armatei Române, în cimitirul Rákoskeresztúr din Budapesta, va avea loc ceremonia de dezvelire a monumentului comemorativ dedicat eroilor români căzuţi în luptele pentru eliberarea Ungariei în Al Doilea Război Mondial.

Monumentul –

realizat la iniţiativa şi cu finanţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor – este amplasat în centrul parcelei de onoare din cimitirul maghiar, unde sunt înhumaţi 164 de militari români.

La ceremonia oficială, organizată cu acest prilej de către Ambasada României la Budapesta, şi-au anunţat participarea reprezentanţi ai Guvernului, Ministerului Apărării, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, veterani de război, membri ai comunităţii române din Ungaria, precum şi oficialităţi maghiare.

Ceremonialul militar va fi asigurat de un detaşament de onoare din Regimentul 30 Gardă şi Protocol „Mihai Viteazul“, iar slujba de pomenire a eroilor români va fi săvârşită de un sobor de preoţi ai Episcopiei Ortodoxe din Gyula.

La 15 septembrie 2007 s-a desfăşurat la Lipova (Arad) ceremonia dedicată celei de-a 63 comemorări a Detaşamentului Păuliş. Manifestările au început la ora 9.30 A.M., la Cimitirul eroilor elevi din Detaşamentul Păuliş, printr-o slujbă de pomenire care a fost urmată de depunerea unor coroane de flori.
La ora 10,00, în incinta UM 01191, a fost sfinţită troiţa realizată de meşterul popular Benţa, prin finanţare de la bugetul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, şi amplasată pe locul unde au fost înmormântaţi, în septembrie 1944, eroii detaşamentului Păuliş.

Conform tradiţiei, la biserica ortodoxă din localitatea Păuliş s-a săvârşit slujba de pomenire a eroilor care au murit în Al Doilea Război Mondial pe meleaguri arădene.

Manifestările comemorative au continuat la Monumentul eroilor de la Păuliş unde, în intervalul orar 13.30-14.30, s-a desfăşurat un ceremonial militar şi religios urmat de depunerea unor coroane de flori.

La festivităţi au participat Levente Horvath, subprefect de Arad, Viorel Popina, primarul Lipovei, mr. Dorel Şimandan, comandantul UM 01191, veterani de război, elevi şi reprezentanţi ai Oficului Naţional pentru Cultul Eroilor şi ai mass-media.

format doc | Arhivă comunicate

În perioada 12-15.09.2007 o delegaţie a Oficiului s-a deplasat în R. Moldova cu scopul de a declanşa proiectele de reabilitare a unor cimitire de onoare şi monumente comemorative de război din Republica Moldova: troiţa de pe Dealul Epurenilor, parcelele de onoare din cimitirele de la Cania şi Neculaieuca şi nu în ultimul rând cimitirul eroilor români din Micleuşeni. În cadrul acestei misiuni a fost analizat conţinutul documentaţiilor tehnico-economice redactate pentru reabilitarea acestor dovezi ale sacrificiului românesc. Programul de reconstrucţie va începe la sfârşitul acestui an şi se va finaliza anul următor cu prilejul Zilei Eroilor Români.

În Cimitirul de Onoare de la Cania au fost înhumaţi, în gropi comune, 936 eroi români, morţi în luptele purtate în vara anului 1941, la Ţiganca. Proiectul de reabilitare a acestui loc de veci aparţine Parohiei Bisericii Ortodoxe din Cania.

Troiţa din Dealul Epurenilor a fost inaugurată pe data de 14 iulie 1943, în amintirea militarilor din Regimentul 12 Dorobanţi Bârlad, căzuţi în luptele din capul de pod de la Ţiganca, în vara anului 1941. Troiţa era amplasată pe cea mai înaltă cotă din zona, aproape de locul în care a căzut comandantul acestui regiment, colonelul Nicolescu Gheorghe.

A fost realizată din fondurile ofiţerilor regimentului, la iniţiativa unui comitet prezidat de lt. col. Petru Pavlov. s e înălţa pe un soclu de beton, crucea ornamentală era făcută din fier, iar acoperişul avea plăci din aramă. Pe impunătorul monument erau aplicate patru plăci de marmură. Pe una dintre acestea era imprimată ziua de 8 iulie 1941 (dată la care Regimentului 12 Dorobanţi a cucerit cea mai importantă cotă din zonă); a doua placă prezintă semnificaţia ridicării acestei troiţe, iar a treia şi a patra aveau înscrise numele ofiţerilor şi subofiţerilor căzuţi la datorie. Din această impozantă troiţă, nu se mai păstrează astăzi decât soclul şi dispozitivul de fixare. Oficiul intenţionează însă s-o reconstruiască în forma originală.

Parcela de onoare din Neculaieuca a fost amenajată în anul 1941, în Cimitirul Parorhiei Ortodoxe din localitate. Aici au fost înhumaţi circa 100 de militari români căzuţi în luptele din 13-14 iulie 1941 pentru eliberarea zonei.

Mormintele acestora au fost păstrate intacte, în condiţiile vitrege de după anul 1945, când marea majoritate a cimitirelor româneşti de la est de Prut au fost desfiinţate în mod voluntar şi programatic. Însemnele de căpătâi au rămas pe locurile iniţiale, fiind acoperite cu var, pentru a li se ascunde identitatea. După anul 1990, parcela a fost repusă în valoare, fiind îngrijită în egală măsură de către comunitatea şi autorităţile locale. În anul 2006, în cadrul parcelei a fost instalată o troiţă, donată de către Fundaţia „România din Inima Mea”.

Cimitirul eroilor de la Micleuşeni a fost înfiinţat în data de 17.07.1941.

În acest cimitir au fost amenajate 11 morminte comune în care au fost înhumaţi 223 militari români aparţinând regimentelor 63 artilerie şi 67 infanterie. Toţi aceşti eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 08.07.1942. Mormintele sunt marcate prin 28 însemne de căpătâi şi printr-un bloc de piatră inscripţionat cu următorul text: „Aici sunt înhumaţi ostaşii armatei române căzuţi în vara 1941. Veşnică fie-le pomenirea”. Pe latura de est a cimitirului a fost amplasată o troiţă, donată de către Asociaţia «Ginta Latină ».

O delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor efectuează, în perioada 12-15 septembrie 2007, o deplasare în Republica Moldova.

În cadrul discuţiilor pe care le vor avea cu oficialii Ambasadei României la Chişinău şi cu reprezentanţii autorităţilor publice din Republica Moldova, membrii delegaţiei vor prezenta proiectele ONCE pe anul 2007 (Dealul Epureni, Cania, Miclăuşeni, Niculăieuca) şi pe 2008 (Călăraşi, Chişinău, Vărzăreşti, Carahasani, Sociteni).

Cu acest prilej se va realiza şi o documentare în teren la Cimitirul de onoare românesc din oraşul Călăraşi, unde au fost înhumaţi, în 1941, 43 de militari români.

În data de 30 august, s-au desfăşurat două acţiuni de comemorare a eroilor căzuţi în luptele pentru apărarea Bucureştiului în perioada 24 – 27 august 1944.

Prima ceremonie a fost organizată la ora 09.00 la Podul Mioriţa (Băneasa), unde, în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Apărării, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi ai Primăriei Generale a Capitalei, a fost dezvelită o placă comemorativă în cinstea celor care, prin sacrificiul suprem, au interzis pătrunderea trupelor hitleriste în capitala ţării.

La orele 10.00, la intersecţia DN 1 cu Aleea Privighetorilor, lângă Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ a început ceremonia de inaugurare a parcelei de onoare în care au fost reînhumate osemintele eroilor căzuţi pe acel loc la sfârşitul lui august 1944. Ceremonia a fost deschisă cu momentul solemn al depunerii rămăşiţelor pământeşti ale acestora în faţa troiţei maramureşene ce străjuieşte parcela de onoare. După săvârşirea slujbei de pomenire de către un sobor de preoţi, oficialităţile prezente au adus omagiul lor celor căzuţi pentru ţară.

Au luat cuvântul dl. Corneliu Dobriţoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării, dl. Cristian Scarlat, director al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi dl. gl.mr. Didulescu din partea Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război. În alocuţiunile lor, vorbitorii au amintit sacrificiul celor căzuţi la datorie şi au subliniat importanţa luptelor duse de ostaşii români pentru apărarea Bucureştilor în contextul politic şi militar al anului 1944. Rămăşiţele pământeşti ale eroilor căzuţi la datorie fuseseră exhumate în contextul efectuării lucrărilor de modernizare a DN 1. Prin ceremonialul de reînhumare în noua parcelă de onoare, osemintele eroilor căzuţi la datorie au fost repuse în demnitate.

În data de 30 august a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, cu sprijinul Ministerului Apărării şi al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, va organiza în Bucureşti două ceremonii prilejuite de împlinirea a 63 de ani de la luptele din august 1944.

La ora 9 00, la Podul Mioriţa (Băneasa), va fi dezvelită o placă comemorativă dedicată ostaşilor români căzuţi în luptele pentru apărarea Bucureştiului în august 1944. Această placă înlocuieşte vechiul însemn, dispărut, care fusese dedicat evocării acţiunilor militare din zona de nord a Capitalei.

La ora 10 00, la intersecţia DN 1 cu Aleea Privighetorilor, lângă Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“, va avea loc ceremonia de inaugurare a parcelei de onoare în care vor fi reînhumate osemintele eroilor căzuţi pe acel loc, la sfârşitul lui august 1944.Rămăşiţele pământeşti ale acestora au fost exhumate în contextul efectuării lucrărilor de modernizare a DN 1. Cu acest prilej, osemintele eroilor vor fi repuse în demnitate, prin regruparea lor într-o parcelă de onoare, care va fi străjuită de o troiţă maramureşană.

La cele două ceremonii şi-au anunţat participarea oficialităţi din cadrul Ministerului Apărării, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi reprezentanţi ai Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti şi ai Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război.

Sâmbătă, 18 august a.c., ora 11.00, în curtea bisericii reformate din localitatea Prügy (210 km N-E de Budapesta), s-a desfăşurat un ceremonial de dezvelire a unei plăci comemorative dedicate celor 110 militari români căzuţi în luptele pentru forţarea Tisei, în 1945.

Ceremonia organizată de primăria din localitatea Prugy, a fost onorată de participarea reprezentanţilor unor autorităţi centrale şi locale din Ungaria şi România.

S-a oficiat o slujbă religioasă în cadrul căreia a fost sfinţită placa comemorativă de către trei preoţi: ortodox, catolic şi reformat. Ceremonia religioasă a fost urmată de depuneri de coroane din partea Ambasadei României în republica Ungară, din partea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, din partea Ministerului Apărării Naţionale, din partea Institutului şi Muzeului de Istorie Militară al Republicii Ungaria, din partea Brigăzii 5 Infanterie ,,Boksai Istvan’’ din Debrecen, din partea familiei unui militar român, supravieţuitor al luptelor din localitate şi din partea Primăriei din Prugy.

Ceremonialul militar a fost asigurat de o subunitate a Brigăzii 5 Infanterie din Debrecen.

Joi 16 august a.c a avut loc la Cernăuţi (Ucraina) o întâlnire a unei delegaţii a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor cu reprezentanţii comisiei interdepartamentale pentru cultură, arhhitectură, memorialistică şi artă plastică din regiunea Cernăuţi.
În acest cadru, reprezentanţii Oficiului au prezentat proiectul de amenajare a parcelei de onoare româneşti din localitate, acţiune care se înscrie în programul de reabilitare a cimitirelor de război româneşti din Ucraina. Oficialii ucraineni s-au angajat să avizeze şi să sprijine derularea proiectului astfel încât parcelele de onoare româneşti din Cernăuţi să fie finalizate până în luna octombrie 2008 când se vor împlini 600 de ani de la prima atestare istorică a oraşului.
Conform unor evidenţe provizorii, în zonă sunt înhumaţi circa 2244 de militari români, majoritatea căzuţi în cel de al doile război mondial.
Menţionăm că un proiect asemănător se află în curs de pregătire la Chişinău (R.Moldova).

Desfăşurată în perioada 12-18.08.2007, cea de a treia tabără organizată în acest an de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, la Lipova, în judeţul Arad, a avut ca scop îngrijirea mormintelor şi monumentelor comemorative de război din Cimitirul elevilor eroi din detaşamentul Păuliş, Cimitirul Eroilor din Ţarină precum şi pe cele care sunt în Cimitirul ostaşilor sovietici din localitate. A fost îngrijit şi monumentul eroilor din primul război mondial din cartierul Şoimuş.

În cadrul Cimitirului elevilor eroi din detaşamentul Păuliş au fost recondiţionate 45 de cruci precum şi monumentul comemorativ.

La Cimitirul Eroilor din Ţarină, au fost curăţate cele 99 de morminte şi au fost rescrise plăcuţele de pe fiecare cruce. Cu sprijinul autorităţilor locale a fost construită o platformă platou pentru ceremonii şi a fost amenajată o intrare care permite accesul direct la parcela de onoare din cadrul cimitirului.

În cadrul Cimitirului ostaşilor sovietici însemnele de căpătâiau fost revopsite şi curăţate de microvegetaţie, a fost refăcut stratul de pietriş de pe platoul de ceremonii şi s-a reparat împrejmuirea de piatră a cimitirului.

Monumentul eroilor din primul război mondial din cartierul Şoimuş a fost curăţat, revopsit şi împrejmuit cu lanţuri ornamentale.

Toate aceste realizări au fost posibile datorită suportului activ acordat atât de prefectura judeţului Arad reprezentată de domnul subprefect Levente Horvath, cât şi de primăria oraşului Lipova reprezentată de domnul primar Popina Viorel şi domnul viceprimar Toma Petre care au ţinut astfel să cinstească memoria eroilor căzuţi la datorie.

Deschiderea taberei de voluntari şi momentul de închidere al acesteia au fost marcate conferinţe de presă susţinute de reprezentanţi ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ai autorităţilor centrale şi locale.

Vineri 17 august, la orele 12.00, la sediul primăriei oraşului Lipova a fost organizată o ceremonie de închidere a taberei, în cadrul căreia, reprezentanţii Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor au înmânat diplome de onoare voluntarilor participanţi la tabără în semn de recunoaştere a muncii lor prin care au adus un pios omagiu memoriei eroilor căzuţi pe câmpul de luptă.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor mulţumeşte pe această cale domnului subprefect Levente Horvath, domnului primar Popina Viorel şi domnului viceprimar pentru sprijinul activ pe care l-au acordat precum şi voluntarilor care au participat la această tabără făcând posibilă atingerea tuturor obiectivelor propuse.

Sâmbătă, 18 august a.c., ora 11.00, în curtea bisericii reformate din localitatea Prügy (210 km N-E de Budapesta), se va organiza un ceremonial de dezvelire a unei plăci comemorative dedicate celor 110 militari romani căzuţi în luptele din apropierea Tisei, în 1945.

La ceremonia organizată de primăria din localitate şi-au anunţat participarea o serie de reprezentanţi ai unor autorităţi centrale şi locale din Ungaria şi România, printre care şi Excelenţa Sa, doamna Ireny Comaroschi, ambasadoarea României la Budapesta.

Slujba religioasă va fi asigurată de doi preoţi, ortodox şi catolic, iar ceremonialul militar de o subunitate a brigăzii de infanterie din Debrecen.

Cu acest prilej se va depune o coroană de flori şi din partea Oficiului National pentru Cultul Eroilor.

După taberele organizate la Vlădeni (jud. Braşov) şi Constanţa, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează în perioada 12 – 18 august cea de a treia tabără de voluntari din acest an în localitatea Lipova din judeţul Arad.

La această acţiune civică vor participa 16 voluntari din diferite judeţe ale ţării care vor îngriji mormintele şi monumentele comemorative de război din localitate.

Vor fi îngrijite mormintele celor 99 de eroi din parcela de onoare din cadrul ,,Cimitirului Eroilor din Ţarină’’ precum şi locurile de înhumare din Cimitirul elevilor eroi militari din detaşamentul Păuliş, unde se află osemintele a 45 ostaşi români căzuţi în luptele de la Păuliş, Miniş şi Ghioroc din zilele de 14 – 20 septembrie 1944.

De asemenea, timp de două zile vor fi îngrijite mormintele şi obeliscul din Cimitirul ostaşilor sovietici din localitate.

Miercuri 15 august, începând cu ora 12.30, la ,,Cimitirul Eroilor din Ţarină’’ se va săvârşi o slujbă de pomenire a celor care prin sacrificiul suprem au arătat că ,,Nici pe aici nu se trece’’.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor deplânge moartea celebrului artist Florian Pittiş (1943-2007), unul dintre colaboratorii şi susţinătorii Oficiului.

Florian Pittiş sau „Moţu“ cum mai era cunoscut s-a născut la 4 octombrie 1943, la Bucureşti. A devenit cunoscut într-un trio cu Anda Calugăreanu şi Dan Tufaru. În perioada 1992-2001 a cântat alături de formaţia „Pasarea Colibri“, cu care a imprimat câteva albume. A regizat piese de teatru şi a adus o contribuţie importantă promovarii muzicii rock. Una dintre marile sale pasiuni a fost radioul, pe care l-a considerat „cel mai bun lucru pe care l-am făcut în viaţa mea“.

Florian Pittiş lasă în urmă 38 de ani de carieră şi imaginea unui artist memorabil.

Evocarea a 90 de ani de la eroicele lupte purtate în vara anului 1917 va fi marcată prin ceremonii militare şi religioase în Bucureşti la Mormântul Ostaşului Necunoscut (vineri 02.08 a.c, ora 10.00); la Cimitirul Eroilor din Comăneşti (03.08 a.c., ora 12.00) precum şi la mausoleele Mărăşti şi Soveja în ziua de 05.08.2007 orele 10.30, respectiv 13.00.
Ceremonii de comemorare vor mai fi organizate la Mausoleul Mărăşeşti (06.08 a.c, ora 12.00), la Cimitirul Eroilor din Oituz (15.08 a.c., ora 10.00) şi la monumentele Ecaterinei Teodoroiu din localităţile Muncelu (05.08 a.c, ora 09.00) şi Tişiţa (06.08 a.c, ora 11.15) din judeţul Vrancea.
În cadrul acestor acţiuni comemorative se va aduce un pios omgiu celor 27.410 de eroi români, care prin jertfa lor supremă au dovedit că ,,Pe aici nu se trece’’.

În perioada 15 – 21.07.2007, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat în municipiul Constaţa o tabără de voluntari pentru îngrijirea parcelelor de onoare româneşti şi străine amplasate în Cimitirului Central din localitate unde sunt înhumaţi peste 1200 militari români, germani, sovietici, francezi şi turci, căzuţi în cele două conflagraţii mondiale.

La această acţiune au participat 9 voluntari independenţi din diferite judeţe ale ţării şi un grup de 15 voluntari din judeţele Dolj şi Olt conduşi de prof. Alexandra Iliescu.

Pe timpul desfăşurării taberei au fost efectuate lucrări de întreţinere (curăţarea şi reabilitarea însemnelor de căpătâi, îndepărtarea vegetaţiei marginale, curăţarea aleilor, degajarea gunoaielor etc) în toate parcelele de onoare din cadrul cimitirului.

Mulţumim pe această cale domnului subprefect Claudiu Palas pentru sprijinul său deplin, precum şi voluntarilor care au participat la tabără: Androne Marieta, Apostol Bogdan, Bitoleanu Ioana, Buică Robert-Andrei Dobre Liviu Ştefan, Gebac Ana-Georgeta, Ungureanu Corina, Hărăbor Geanina, d-na prof. Iliescu Alexandra-Cristina, Cefar Roxana Elena, Moraru Ioan, Salca Maria, Salca Simon, Socorodeanu Alexandru, Drăgan Liviu IoanaMoroiu Mara Maria, Zgură Roxana Daniela, Paraschivoiu Adriana Claudia, Ciucă Iulian, Dobrin Cristian Cosmin, Ivan Alin Teodor, Georgescu Ionela Silvia, Mataragiu Ionela şi Toma Radu Adrian.

În perioada 12 – 18.08.2007 va fi organizată cea de a treia tabără de voluntari din acest an pentru îngrijirea mormintelor şi operelor comemorative de război din localitatea Radna, judeţul Arad.

Luni, 16 iulie, ora 12 00, la sediul Consiliului Judeţean Constanţa (Bd. Tomis nr. 51, sala 257), va avea loc o conferinţă de presă cu ocazia debutului taberei de voluntari organizate de ONCE în Cimitirul central pentru întreţinerea parcelelor de onoare.

Jurnaliştii sunt invitaţi să participe, alături de reprezentanţii ONCE şi cei ai autorităţilor locale din Constanţa, la o discuţie privind situaţia mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti din ţară şi străinătate, cât şi despre necesitatea implicării autorităţilor şi societăţii civile în proiectele de îngrijire şi conservare a acestora.

După taberele organizate la Oradea în 2005, Sinaia şi Bacău în 2006, Vlădeni în 2007, la Constanţa se va desfăşura cea de-a doua tabără de voluntari din acest an.

Este de remarcat faptul că la această acţiune, care se va desfăşura în perioada 16-21 iulie, vor participa 23 de voluntari din diferite judeţe ale ţării.

În luna august urmează a fi organizată încă o tabără de voluntari la Lipova (jud. Arad).

Îngrijirea mormintelor a peste 1.200 eroi din cimitirul central din Constanţa

În perioada 16-21.07 a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează la Constanţa o tabără de voluntari pentru îngrijirea PARCELELOR DE ONOARE ROMÂNEŞTI ŞI STRĂINE, amplasate în cimitirul central din municipiu, în care sunt înhumaţi peste 1200 militari români, germani, sovietici, francezi şi turci, căzuţi în cele două conflagraţii mondiale.

După taberele organizate la Oradea în 2005, Sinaia şi Bacău în 2006, Vlădeni în 2007, la Constanţa se va desfăşura cea de-a doua tabără de voluntari din acest an.

Este de remarcat faptul că la această acţiune vor participa 23 de voluntari din diferite judeţe ale ţării.

În luna august urmează a fi organizată încă tabără de voluntari la Lipova (jud. Arad).

În conformitate cu atribuţiile prevăzute în Legea 379/2003, modificată,Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor cu sprijinul organelor administraţiei publice locale şi al Autorităţii Naţionale pentru Tineret organizează tabere de tineri voluntari pentru îngrijirea cimitirelor de onoare din 2 localităţi din ţară astfel:

Înscrierile voluntarilor se fac până la data de 15.06.2007 prin completarea şi trimiterea formularului anexat, la sediul Oficiului din strada gl. Candiano Popescu nr. 6, sect. 4, tel. 021/335.11.76, fax 021/335.11.85, sau online pe adresa de mail a instituţiei: once@once.ro

În perioada 25 – 30 iunie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a organizat în comuna Dumbrăviţa, satul Vlădeni, judeţul Braşov, o tabără de voluntari pentru îngrijirea Cimitirului Sovietic din localitate.

Cimitirul, cu o suprafaţă de 7200 mp, este amplasat lângă drumul european E 68, la câţiva kilometri de satul Vlădeni. Ceremonia de inaugurare a avut loc în anii 1947-1948. Aici au fost înhumaţi prizonierii care au murit în Lagărul nr. 2 Vlădeni, care a fost situat între Halta Brădet şi punctul Vârful Dealului. Lagărul, împrejmuit cu un gard din sârmă ghimpată, era compus din trei barăci din lemn, fiecare cu o lungime de aproximativ 300 m. Prizonierii au lucrat la tunelul de cale ferată din apropierea satului Perşani. Lagărul a funcţionat în perioada 1941-1943.

Iniţial, cei care au murit în lagăr au fost înmormântaţi în cimitirul satului Vlădeni. Ulterior, au fost exhumaţi şi reînhumaţi în Cimitirul de onoare. Cimitirul are în total 24 de parcele. Sunt 577 de morminte individuale şi unul comun, în care sunt înhumaţi 576 de sovietici şi 4 polonezi. Fiecare mormânt are un însemn de căpătâi de tip sovietic din beton. Însemnele de căpătâi au fost realizate în satul Vlădeni. În cimitir a fost ridicat un obelisc cu o înălţime de aproximativ 12 m. În prezent, monumentul se află într-o stare avansată de degradare.

Mulţumim şi pe această cale Primăriei comunei Dumbrăviţa, d-lor Ioan Câmpean şi Iosif Manicovschi, localnici din satul Vlădeni, pentru informaţiile furnizate în legătură cu lagărul de prizonieri si participanţilor la tabără, fără implicarea cărora nimic nu ar fi fost posibil: Androne Marieta, Iliescu Alexandra-Cristina, Buică Robert-Andrei, Gebac Ana-Georgeta, Popa Cristina Daniela, Nicolăiţă Daniela-Amalia, Voicu Lucica, Drăgan Livia-Ioana, Voinea Cătălin, Ceafar Roxana-Elena, Gramnea Sidonia-Denisa, Trancă Vanda-Gabriela, Voicu Marius-Laurenţiu, Ghiţă Iulia, Mihăilescu Cristina Alina, Ion Aida-Marina, Goşa Doris-Călina, Moroiu Mara-Maria, Leoveanu Codruţa-Roxana, Moroiu Marius Florentin şi Popescu Cristina Maria.

În perioada 20-23 iunie 2007, o delegaţie a Oficiului s-a deplasat la Kiev (Ucraina) cu scopul continuării discuţiilor bilaterale cu reprezentanţii Comisiei Interdepartamentale de Stat pentru Perpetuarea Memoriei Victimelor de Război din Ucraina, în vederea pregătirii Acordului interguvernamental privind monumentele şi operele comemorative de război de interes comun.

În cadrul acestei întrevederi delegaţia română a fost invitată de partea ucraineană să viziteze două obiective din domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război: cimitirul prizonierilor de război germani, maghiari şi români de la Syrets (Kiev) şi de cimitirul prizonierilor sovietici de la Slavuta (regiunea Hmelniţki)

Cimitirul Syrets – Este situat pe str. Rizka, în nord-vestul Kiev-ului. A fost amenajat de către asociaţia germană V.D.K. şi, conform spuselor reprezentanţilor Comisiei, în cimitir ar fi înhumaţi – pe lângă militari germani şi maghiari – şi aproximativ 90 de militari români. Cimitirul a fost construit în mod simbolic şi de aceea nu furnizează date despre numele celor înhumaţi aici. Cuprinde doar o cruce monument cu placă comemorativă şi câteva grupuri de însemne comemorative de război germane. În acest loc, reprezentanţii celor două organisme statale au depus fiecare câte o coroană, respectiv jerbă de flori.

Cimitirul Slavuta – În acest loc a funcţionat în anii celui de-al doilea război mondial un lagăr de concentrare german în care au murit un număr aproximativ de 150.000 prizionieri sovietici. Delegaţia ONCE a participat la ceremoniile de reînhumare a acestora, prilej cu care şeful delegaţiei române a fost invitat să ţină o alocuţiune. Acesta a prezentat pe scurt scopul prezenţei delegaţiei române în Ucraina şi şi-a exprimat totodată respectul pentru toţi eroii, indiferent de naţionalitate, care au căzut pe pământ ucrainean. La ceremonial au asistat numeroase oficialităţi, în frunte cu ministrul ucrainean al Apărării, dl. Olexander Kuzmuk, precum şi numeroşi localnici.

La terminarea festivităţilor reprezentanţii Oficiului au avut o scurtă întrevedere cu ministrul ucrainean al Apărării, precum şi cu primarul localităţii Slavuta. Aceştia au fost informaţi pe scurt asupra obiectivelor ONCE în Ucraina; totodată partea română a avansat ideea organizării la Slavuta, sau în alte localităţi din Ucraina, a unor tabere de tineri voluntari.

Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naţional. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

26 iunie
CONFERINŢĂ DE PRESĂ
DEBUTUL TABERELOR DE VOLUNTARI – 2007

format doc | Arhivă comunicate

Marţi, 26 iunie, ora 10 00, în comuna Dumbrăviţa, satul Vlădeni, judeţul Braşov (pe şoseaua E 68, la 35 km de Braşov spre Făgăraş), va avea loc o conferinţă de presă cu ocazia debutului taberelor de voluntari organizate de ONCE în 2007.

Jurnaliştii sunt invitaţi să participe, alături de reprezentanţii ONCE şi cei ai autorităţilor locale şi centrale din Braşov şi Dumbrăviţa, la o discuţie privind situaţia mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti din ţară şi străinătate, cât şi despre necesitatea implicării autorităţilor în proiectele de îngrijire şi conservare a acestora.

După cele de la Oradea (2005), Sinaia şi Bacău (2006), la Vlădeni este organizată prima tabără de voluntari a ONCE din 2007, pe parcursul anului urmând a avea loc încă patru asemenea evenimente, la Constanţa, la Lipova (Arad), Bucureşti (cimitirul de onoare Ghencea), Ghimpaţi (Giurgiu).

Prima tabără de voluntari din 2007 se va desfăşura în perioada 25 – 30 iunie a.c., în comuna Dumbrăviţa, satul Vlădeni, judeţul Braşov, şi are ca obiectiv îngrijirea Cimitirului sovietic din localitate (578 soldaţi sovietici înhumaţi în 256 morminte individuale şi comune).

Decizia organizării acestei tabere este generată de starea avansată de degradare în care se află cimitirul: pe însemnele de căpătâi nu mai există niciun fel de inscripţii, iar gardul împrejmuitor este practic distrus.

De remarcat faptul că la această acţiune de voluntariat şi-au anunţat participarea 17 tineri din Caracal (judeţul Olt).

25-30 iunie
Îngrijirea mormintelor a 578 soldaţi sovietici din cimitirul de la Vlădeni

DEBUTUL TABERELOR DE VOLUNTARI DIN 2007

format doc | Arhivă comunicate

În perioada 25 – 30 iunie a.c., Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor organizează în comuna Dumbraviţa, satul Vlădeni, Judeţul Braşov, o tabără de voluntari pentru îngrijirea Cimitirului Sovietic din localitate.

În cimitir sunt înhumaţi 578 soldaţi sovietici, în 256 de morminte individuale şi comune.

Decizia organizării acestei tabere este generată de starea avansată de degradare în care se află cimitirul: pe însemnele de căpătâi nu mai există niciun fel de inscripţii, iar gardul împrejmuitor este practic distrus.

Deşi cimitirul este situat pe şoseaua E 68, la 35 km de Braşov, nu există niciun semn care să indice prezenţa cimitirului.

După cele de la Oradea (2005), Sinaia şi Bacău (2006), la Vlădeni este organizată prima tabără de voluntari a ONCE din 2007, pe parcursul anului urmând a fi organizate încă patru asemenea tabere, la Constanţa, la Lipova (Arad), Bucureşti (cimitirul de onoare Ghencea), Ghimpaţi (Giurgiu).

De remarcat faptul că la această acţiune de voluntariat şi-au anunţat participarea 16 tineri din Caracal (judeţul Olt).

20-23 iunie
PRIMA VIZITĂ A UNEI DELEGAŢII A ONCE LA KIEV

format doc | Arhivă comunicate

În perioada 20-23 iunie o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor se va deplasa la Kiev pentru continuarea discuţiilor bilaterale cu reprezentanţii Comisiei Interdepartamentale de Stat pentru Perpetuarea Memoriei Victimelor de Război din Ucraina privind Acordul interguvernamental referitor la regimul juridic al cimitirelor şi monumentelor comemorative de război de interes comun.

În acest context, delegaţia Oficiului va depune câte o jerbă de flori la Cimitirul prizonierilor români de război de la Syrets – în apropiere de Kiev – şi la Cimitirul militarilor germani de la Vita Poshtova şi va asista la ceremonia de reînhumare a osemintelor prizonierilor sovietici de război înhumaţi la Slavuta, regiunea Khmelnytskyj.

De asemenea, se va efectua o documentare în arhivele care conţin informaţii despre cimitirele româneşti de campanie din Ucraina.

6-10 iunie
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
a participat la
BOOKFEST 2007

În intervalul 6-10 iunie, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a participat la Târgul de carte „Bookfest”.

Aici ne-am reîntâlnit cu dumneavoastră – pentru că pe mulţi vă cunoşteam deja de la activităţile organizate de Oficiu – şi am discutat despre proiectele noastre şi despre situaţia mormintelor şi operelor comemorative de război româneşti.
Ne-am bucurat să vă revedem şi ne-am bucurat să constatăm că, şi în România, Cultul Eroilor a început să însemne ceva.

Joi, 17 mai, cu ocazia Zilei Eroilor, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Memorialul Eroilor Neamului aflat în Parcul Carol a avut loc o ceremonie oficială.

Aceasta a început la ora 12 cu păstrarea unui moment de reculegere, timp în care, în toate bisericile din ţară s-au tras clopotele neuitării eroilor.

După intonarea imnului de stat şi oficierea slujbei de pomenire, gl. (r) Marin Dragnea – preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război – i-a evocat pe cei cazuţi pe câmpul de luptă.

S-au depus coroane de flori din partea: Preşedinţiei, Senatului, Camerei Deputaţilor, Guvernului, Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, Curţii Constituţionale, Ministerului Apărării, Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Jandarmeriei Române, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Instutuţiei Prefectului, Primăriei Capitalei, asoţiaţiilor, ligilor şi fundaţiilor.

Comemorarea Eroilor a fost încheiată de către grupuri de copii din şcolile sectorului 4 care au împărţit, după datina străbună, ouă şi cozonac.

15 mai
DESCOPERIRE SURPRINZĂTOARE LA MONUMENTUL ULTIMUL STRĂJER AL CAPITALEI

Marţi, 15 mai, pe timpul efectuării lucrărilor de reamplasare a Monumentului Ultimul Străjer al Capitalei, defăşurate în contextul extinderii D.N.1 în zona Băneasa, s-a descoperit – sub această operă comemorativă de război – sicriul sergentului erou Nicolae PĂIANU.

Acesta a căzut în luptele pentru apărarea Capitalei, din ziua de 22 nov/4 dec 1916, iar monumentul amplasat peste osemintele sale a fost ridicat în anul 1921.

Ceremonialul militar şi religios de exhumare a osemintelor eroului, din Primul Război Mondial va avea loc în data de miercuri, 16.05, între orele 10 00-11 00, la actualul amplasament de la intersecţia D.N.1 cu Bulevardul Aerogării.

Programul dedicat Zilei Eroilor, propus de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi aprobat de primul ministru al României, cuprinde activităţi comemorative organizate în memoria celor ce s-au jertfit pentru Ţară.

Joi,17 mai, la orele 12 00, în toate lăcaşele de cult se vor trage clopotele, în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se va păstra un moment de reculegere, iar în Capitală vor avea loc ceremonii oficiale la: Mormântul Ostaşului Necunoscut din Memorialul Eroilor Neamului, situat în Parcul Carol; Cimitirul Eroilor Revoluţiei; Cimitirul Militar Ghencea; Cimitirul Israelit „Filantropia“; parcela de onoare din cimitirul Reînvierea; Monumentul Eroilor Patriei din faţa Universităţii Naţionale de Apărare; Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cişmigiu.

Manifestări comemorative vor avea loc în toate localităţile din ţară în care sunt cimitire de onoare sau locuri de înhumare ale eroilor români.

Reprezentanţele diplomatice şi comunităţile româneşti din străinătate nu îi vor uita pe eroii români – peste 130.000 – înhumaţi în 30 de state din Europa şi Asia. La Kotzingue, Franţa, se va instala o placă memorială dedicată prizonierilor români morţi în această localitate, în anii Primului Război Mondial.

În Ziua Eroilor, la orele 12, în toate lăcaşele de cult se vor trage clopotele, iar în instituţiile publice şi unităţile de învăţământ se păstrează un moment de reculegere.

În Capitală vor avea loc ceremonii oficiale la: Mormântul Ostaşului Necunoscut din Memorialul Eroilor Neamului, situat în Parcul Carol; Cimitirul Eroilor Revoluţiei; Cimitirul Militar Ghencea; Cimitirul Israelit „Filantropia“; parcela de onoare din cimitirul Reînvierea; Monumentul Eroilor Patriei din faţa Universităţii Naţionale de Apărare; Monumentul Eroilor Jandarmi din Parcul Cişmigiu.

În ţară, autorităţile administraţiei publice locale organizează – cu sprijinul şi participarea reprezentanţilor unităţilor şcolare, cultelor religioase, asociaţiile de veterani şi altor organizaţii neguvernamentale – programe proprii de comemorare a eroior României, în funcţie de specificul local.

Pe plan extern, reprezentanţele diplomatice ale României – cu sprijinul comunităţilor româneşti şi ai reprezentanţilor B.O.R. – organizează activităţi specifice pentru comemorarea eroilor căzuţi pe teritoriul altor state. La Kotzingue, Franţa, se va instala o placă memorială dedicată prizonierilor români morţi în această localitate, în anii Primului Război Mondial.

Sâmbătă, 12 mai, la Castelul Ţepeş din Parcul Carol, a fost organizată Ziua Porţilor Deschise.

Cu acest prilej, peste 300 de vizitatori au aflat despre istoria Castelului, chiar în curtea acestuia.

Construit la 1906, cu ocazia organizării, pe Câmpia Libertăţii, a Expoziţiei Generale Române, prilejuită de jubileul a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, Castelul găzduieşte în prezent Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor.

Deşi destinaţia iniţială a edificiului a fost aceea de turn de apă, din cauza formei inestetice a rezervorului s-a adoptat soluţia unei construcţii care să întrunească pretenţiile de artă şi stil ale organizatorilor.

Principala atracţie a fost vizitarea turnului de apă, înalt de 23 de metri şi cu un diametru de 9 metri, de la înălţimea căruia se vede întreg Bucureştiul.

Clădirea a împlinit, în 2006, 100 de ani de existenţă, fiind una dintre puţinele construcţii realizate pentru expoziţia din 1906 care au supravieţuit trecerii timpului.

Organizarea acestui eveniment vine în întâmpinarea Zilei Eroilor – 17 mai 2007– declarată, prin lege, sărbătoare naţională.

Cu privire la ştirea agenţiei ITAR-TASS, preluată astăzi, 9 mai, de către postul de televiziune „Realitatea”, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor face următoarele precizări:

În urmă cu două săptămâni, persoane neidentificate au făcut unele înscrisuri pe postamentul statuii ecvestre a generalului rus Alexandr Suvorov, amplasată în satul Dragosloveni, din comuna Dumbrăveni, judeţul Vrancea.

La 30 aprilie, la doar câteva zile de la nedorita întâmpare, autorităţile locale au îndepărtat urmele de graffitti şi au efectuat lucrări periodice de întreţinere a spaţiului şi a vegetaţiei adiacente.

Cu ocazia unei misiuni de control în zona Vrancea, Oficiul va inspecta, între altele, în ziua de 10 mai, împreună cu reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Vrancea, această lucrare de artă cuprinsă în Lista Monumentelor Istorice, la poziţia VN-III-m-B-06582.

Proiect
CIMITIRUL MILITAR INTERNAŢIONAL DE ONOARE „MIRCEA CEL BĂTRÂN“ DE LA MIRCEA VODĂ-GARĂ (jud. CONSTANŢA)

Cimitirul internaţional de onoare „Mircea cel Bătrân“ din Mircea Vodă, una dintre cele mai mari necropole de război din România, este amplasat în zona gării comunei Mircea Vodă, judeţul Constanţa, într-o poziţie excelentă raportată la Drumul Naţional 22 C şi Canalul Dunăre-Marea Neagră. Însemnătatea de excepţie a ansamblului este dată şi de faptul că aici se găsesc rămăşiţele pământeşti a peste şase mii de soldaţi de naţionalităţi diferite.

Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor se marchează anual, începând cu 1983, în data de 18 aprilie, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor – ICOMOS.

Această zi oferă prilejul să evaluăm şi starea celor 5588 monumente comemorative – din care 4672 româneşti şi 916 străine – şi a celor aproximativ 2000 de cimitire de onoare şi locuri de înhumare ale militarilor români şi străini căzuţi pe teritoriul ţării noastre.

Din păcate, în ultimii ani, s-a preferat construirea unor monumente comemorative noi, de un gust îndoielnic, în timp ce operele de o certă valoare artistică, ridicate cu precădere în perioada interbelică, au fost date uitării.

Prin programele şi proiectele pe care le iniţiază, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor doreşte să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei cimitrelor şi monumentelor de război şi la valorificarea în plan educativ a memoriei celor căzuţi pentru ţară.

Ziua Internaţională pentru Conservarea Monumentelor oferă şansa apropierii noastre de un domeniu sensibil, a cărui vulnerabilitate reclamă măsuri imperative din partea administraţiei publice, dar şi un sprijin mai activ al societăţii civile.

În data de 21.03.2007, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor s-a autosesizat – conform prerogativelor ce i-au fost stabilite prin Legea nr. 379/2003 şi în temeiul prevederilor Acordului interguvernamental româno-rus ratificat prin Legea nr. 413/2006 – cu privire la articolele din presă care anunţau intenţia autorităţilor municipiului Sfântu Gheorghe de a muta monumentul dedicat militarilor sovietici, din parcul central în Cimitirul Eroilor din localitate.

Ca urmare, Oficiul a solicitat primăriei Sfântu Gheorghe detalii privind această ştire de presă precizând că „orice intervenţie asupra operelor comemorative de război străine aflate pe teritoriul României se face numai cu aprobarea Guvernului şi sub supravegherea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor“ (art. 16 din Legea nr. 379/2003).

Totodată, a fost sesizată instituţia prefectului judeţului Covasna pentru a se verifica respectarea – în acest caz – a legislaţiei privind mormintele şi operele comemorative de război.

În perioada 18 – 21 februarie, o delegaţie a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, condusă de domnul Ilie Schipor, şef serviciu comemorare eroi şi programe educative, a efectuat o misiune în Republica Moldova cu scopul documentării şi identificării locurilor de înhumare ale militarilor români căzuţi în zonă.

În acest context s-a analizat, împreună cu primarul interimar al Chişinăului, domnul Veaceslav Iordan, perspectiva reconstruirii capelei-osuar şi restaurării portalului şi a scărilor de acces în fostul Cimitir de Onoare Românesc din capitala Republicii Moldova. Aici au fost înhumaţi peste 800 de soldaţi – români, ruşi, austrieci, francezi, polonezi, cehi şi slovaci – căzuţi în timpul celor două războaie mondiale. În prezent, pe suprafaţa pe care se întindea cimitirul – aproximativ 2,5 ha – există alte construcţii, între care şi un spital.

Cu ocazia întrevederii, domnul primar Veaceslav Iordan a declarat în prezenţa reprezentanţilor presei din cele două state: „Puteţi conta pe toată susţinerea din partea Primăriei Municipiului Chişinău. Vom elibera toate actele necesare pentru începerea construcţiei. […] E un lucru important, din mai multe puncte de vedere, atât pentru poporul moldovenesc, cât şi pentru cel român. Cred că vom colabora şi pe viitor.“

Misiunea Oficiului a continuat cu documentarea în teren şi evaluarea situaţiei cimitirelor şi parcelelor de onoare româneşti din localităţile Ialoveni, Nisporeni, Miclăuşeni, Vărzăreşti, Feştiliţa, Carahasani, Societeni (fostă Prisaca). Împreună cu reprezentanţii autorităţilor raionale şi cu primarii localităţilor amintite s-au stabilit lucrările de reabilitare şi reconstrucţie care vor începe în acest an. De asemenea, au fost identificate soluţiile arhitectonice pentru refacerea troiţei de pe dealul Epureni, dedicată celor aproximativ 3000 de militari români căzuţi în luptele din Capul de pod de la Ţiganca.

Totodată, delegaţia s-a documentat şi cu privire la demersurile efectuate de Ambasada României la Chişinău pentru oprirea distrugerii de către autorităţile din Tighina a cimitirului românesc de campanie situat în oraşul de pe malul Nistrului. Rezolvarea acestei situaţii se poate face doar pe cale diplomatică, contextul politic din Tighina făcând imposibil accesul reprezentanţilor Oficiului în zonă.

În ziua de 7.02.2007 s-a desfăşurat, prin organizarea O.N.C.E., acţiunea de control de la Cimitirul militarilor sovietici din comuna Jilava, judeţul Ilfov.

Au participat, pe lângă împuteniciţii Oficiului, reprezentanţii Prefecturii judeţului, ai Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional-Ilfov şi ai primăriei comunei.

A fost verificată respectarea prevederilor Legii nr. 379/2003 care reglementează domeniul mormintelor şi operelor comemorative de război, cercetându-se totodată, dacă sunt întrunite condiţiile de aplicare a Legii nr. 413/2006 pentru ratificarea acordului interguvernamental româno-rus privind îngrijirea reciprocă a mormintelor de război.

Constatările la faţa locului au fost consemnate în Procesul-verbal, convenit şi semnat de participanţi, cu această ocazie.

S-au stabilit măsuri şi termene vizând rezolvarea aspectelor necorespunzătoare semnalate, în special, cele referitoare la asigurarea zonei de protecţie a aşezământului social-cultural.

O.N.C.E. va urmări, îndeaproape soluţionarea celor stabilite, implicându-se prin elaborarea documentaţiei de evidenţă şi supravegherea reamenajării peisagistice a cimitirului.

2 februarie 2007
CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI “GENERAL DRAGALINA“ DIN TIGHINA

În data de 31 ianuarie 2007, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor s-a autosesizat cu privire la intenţia autorităţilor de la Tighina de a ridica un memorial pe locul unui fost cimitir de război românesc.

În aceeaşi zi, am reluat cercetările de arhivă referitoare la cimitirele de război româneşti din zonă şi am solicitat Ambasadei României la Chişinău informaţii privind situaţia acestora.

Conform documentelor, în oraşul Tighina existau, în anii 1941 – 1944, două cimitire de război în care erau înhumaţi 372 de militari, astfel: 351 în Cimitirul Eroilor „General Dragalina“ (319 de militari români identificaţi, 14 neidentificaţi şi 13 prizonieri sovietici) şi 21 în Cimitirul parohial din oraş (13 militari români, din care 11 identificaţi şi 8 militari germani).

Deţinem documentaţie de arhivă, din perioada 1942 – 1943 (planul general al cimitirelor, lista cu eroii identificaţi din cimitirul „General Dragalina“, fotografii, dări de seamă etc.) privind existenţa şi starea cimitirului în primii ani de război.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor va întreprinde în perioada următoare, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi alte autorităţi ale statului român, demersuri pentru clarificarea intenţiilor privind aşa-zisul proiect de reamenajare a respectivului cimitir.

În urma demersului iniţiat de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, preşedintele României, domnul Traian BĂSESCU, a decretat conferirea Ordinului „Meritul Cultural“, în grad de Ofiţer, domnului Ara DEMIRKHANIAN, directorul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Erevan.

Festivitatea înmânării oficiale a decoraţiei a avut loc la 16 ianuarie a.c., în cadrul unei recepţii organizate de Ambasada României la Erevan, împreună cu Asociaţia Armeană pentru Legături Culturale şi de Prietenie cu Ţările Străine şi cu Asociaţia de Prietenie Armenia-România.

Conferirea ordinului vine ca semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită a domnului Ara DEMIRKHANIAN la ridicarea Monumentului Eroilor Români de la Erevan (Armenia), inaugurat la 25 octombrie 2006 dedicat celor 90 de prizonieri căzuţi pe teritoriul Armeniei, în anii 1943 – 1947.

Monumentul – finanţat în exclusivitate de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi amenajat cu sprijinul autorităţilor centrale şi locale armene şi al Ambasadei României – este prima operă comemorativă de război ridicată în fostul spaţiu sovietic.