Luptele desfăşurate în prima jumătate a lunii iulie 1941 în capul de pod de la ŢIGANCA (localitate din judeţul Cahul – Republica Moldova, situată la 3 km est de Prut, vizavi de Fălciu) sunt comparabile cu marile bătălii purtate de armata română în zonele Corneşti, Odessa, Cotul Donului, Kuban, Caucaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Din cauza pierderilor mari înregistrate pentru atingerea aliniamentului CANIA-STOIENEŞTI-ŢIGANCA (peste 2.300 de morţi, din totalul celor 4.271 înregistraţi în luptele dintre Prut şi Nistru), în zonă au fost amenajate peste 25 de cimitire de campanie, precum cele de la Cania, cu 938 de morţi sau Dealul Epureni – Ţiganca, cu 1.020 de morţi, în memoria cărora, în toamna lui 1941, a fost instalată o troiţă.

Când, în vara anului 1944, acţiunile militare s-au mutat la vest de Prut, a început demolarea tuturor cimitirelor şi însemnelor comemorative de război amenajate în întregul spaţiu în care armata română a luptat în timpul Campaniei din Est.

Din cauza intervenţiilor făcute asupra locului, inclusiv cu buldozerele, oasele celor căzuţi pentru ţară au fost purtate de şuvoaie şi împrăştiate în toată valea.

În ultimii 15 ani, presa şi numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile au semnalat opiniei publice indiferenţa autorităţilor statului faţă de starea unor foste cimitire româneşti din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă, în principal a celui de la ŢIGANCA.

Rudele celor căzuţi, veteranii de război şi, mai ales, puţinii supravieţuitori ai luptelor desfăşurate în sudul Basarabiei au făcut numeroase demersuri pentru cuvenita reparaţie adusă peste ani memoriei celor care şi-au jertfit viaţa la doar câţiva kilometri de actuala frontieră de est a României.

Sub presiunea opiniei publice, au fost elaborate programe generoase, dar nici unul din acestea nu a depăşit stadiul de proiect conjunctural.

Până în anul 2005, la 60 de ani de la încheierea războiului, singurul semn al recunoştinţei româneşti era o troiţă instalată în 2004 pe locul fostului cimitir, de Asociaţia Culturală „România din Inima Mea“ din Bistriţa-Năsăud şi începerea demersurilor pentru realizarea unei mânăstiri în apropierea fostului cimitir românesc de campanie.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi-a propus, încă de la înfiinţarea sa în 2004, să reabiliteze cele mai importante locuri de înhumare ale eroilor români care au fost distruse după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cimitirul de Onoare de la Ţiganca se impunea a fi reamenajat astfel încât să devină un loc de reculegere în memoria celor peste 71.000 de militari români căzuţi în Campania din Est (iunie 1941 – august 1944).

În acest context, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a lansat – la data de 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor – proiectul reconstrucţiei acestui veritabil memorial.

Finanţarea lucrărilor – ale căror costuri estimate se ridică la 300.000 RON – se face integral din bugerul Oficiului, conform prevederilor Legii nr. 379/2003.

După elaborarea proiectelor tehnice şi desfăşurarea licitaţiei internaţionale, lucrările de reamenajare a cimitirului au început la 25 octombrie 2005, de Ziua Armatei României.

În urma desfăşurării procedurilor de achiziţie publică a lucrărilor de reconstrucţie, firma FPC „REVETAN“ SRL din Chişinău a fost declarată câştigătoare.

Reconstrucţia cimitirului de Onoare Românesc de la Ţiganca constă în: împrejmuirea acestuia, reamenajarea celor 9 gropi comune, instalarea a 142 de însemne de căpătâi (cruci creştine), amplasarea a 11 plăci de marmură (pe 9 dintre ele fiind înscrise numele celor 830 de eroi români identificaţi ), amenajarea peisagistică şi a căilor de acces, montarea unei troiţe, a unei porţi monumentale tradiţionale şi a candelelor ce vor arde întru veşnica recunoştinţă a celor ce s-au sacrificat pentru Ţară.

Finalizarea de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a acestui proiect constituie o garanţie a respectului autorităţilor de stat şi a societăţii civile româneşti faţă de trecutul nostru istoric.

La ceremonia de inaugurare a primului cimitir românesc reconstruit de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în străinătate vor participa înalte oficialităţi, foşti combatanţi, veterani de război, urmaşi ai eroilor, pelerini veniţi din România şi locuitori din zonă.

imagini ale lucrărilor de la Ţiganca | program inaugurare

imagini de la inaugurare | informaţie de presă după inaugurare

referinţe pe alte situri