Informatii despre Castelul Tepes
   
O.N.C.E.

Morminte și opere comemorative românești din Republica Moldova

Flash news

Despre instituţie
Conducere
Sediu - Castelul Ţepeş
Legislaţie
Informaţii de interes public
Buletin informativ
Fişe de evidenţă


Cimitire de onoare
Mausolee
Mormântul Ostaşului Necunoscut
Monumente
Lista morţilor de război

Arhivă evenimente
Paşi prin istorie
Proiecte
Raport anual

Utilitate publică
Manual strămutări

Arhiva foto
Achiziţii
Diplome de excelenţă
Anunţuri
Download
Tabere de voluntari
Vitrina de carte
Legături utile


HOME      CONTACT

 

 

 

Activitatea de protejarea a mormintelor și operelor comemorative de război românești din Republica Moldova se desfășoară în baza Legii 57/2013 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de razboi romanesti situate pe teritoriul Republicii Moldova, semnat la Iasi la 3 martie 2012.

Troița din Dealul Epurenilor (cota 110)

A fost inaugurată pe data de 14 iulie 1943, în amintirea militarilor din Regimentul 12 Dorobanți Bârlad, căzuți în luptele din capul de pod de la Țiganca, în vara anului 1941. Troița era amplasată pe cea mai înaltă cotă din zona, aproape de locul în care a căzut comandantul acestui regiment, colonelul Nicolescu Gheorghe. A fost realizată din fondurile ofițerilor regimentului, la inițiativa unui comitet prezidat de lt. col. Petru Pavlov.

Terenul, de 3.150 m.p., pe suprafața căruia s-a ridicat această troiță, a fost donat de către doi săteni ai comunei Țiganca (jud. Cahul).

La amenajarea terenului și transportul materialelor a contribuit în mod benevol populația comunelor Cania și Țiganca. Ceea ce a rezultat în urma acestor eforturi colective era caracterizat de presa vremii drept o „capodoperă”. Într-adevăr, troița se înălța pe un soclu de beton, crucea ornamentală era făcută din fier, iar acoperișul avea plăci din aramă. Pe impunătorul monument erau aplicate patru plăci de marmură. Pe una dintre acestea era imprimată ziua de 8 iulie 1941 (dată la care Regimentului 12 Dorobanți a purtat cele mai grele lupte și a cucerit cea mai importantă cotă din zonă); a doua placă prezintă semnificația ridicării acestei troițe, iar a treia și a patra aveau înscrise numele ofițerilor și subofițerilor căzuți la datorie.

Troița a fost restaurată prin contribuția financiară a Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, fiind dezvelită de către generalul locotenent Ion Oprișor și Viaceslav Ioniță, la 24 octombrie 2009.
Slujba religioasă de sfințire a fost oficiată de către IPS Petru Păduraru – Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor –, asistat de un sobor de preoți.

Cimitirul eroilor români de la Țiganca

Luptele desfășurate în prima jumătate a lunii iulie 1941 în capul de pod de la ȚIGANCA sunt comparabile cu marile bătălii purtate de armata română în zonele Odessa, Cotul Donului, Kuban, Caucaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Din cauza pierderilor mari înregistrate pentru atingerea aliniamentului CANIA-STOIENEȘTI-ȚIGANCA în zonă au fost amenajate peste 25 de cimitire de campanie, la Țiganca fiind înhumați 1.020 de morți, în memoria cărora, în toamna lui 1941, a fost instalată o troiță.

Când, în vara anului 1944, acțiunile militare s-au mutat la vest de Prut, a început demolarea tuturor cimitirelor și însemnelor comemorative de război amenajate în întregul spațiu în care armata română a luptat în timpul Campaniei din Est.

Din cauza intervențiilor făcute asupra locului, inclusiv cu buldozerele, oasele celor căzuți pentru țară au fost purtate de șuvoaie și împrăștiate în toată valea.

Presa și numeroși reprezentanți ai societății civile au semnalat opiniei publice indiferența autorităților statului față de starea unor foste cimitire românești din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă, în principal a celui de la ȚIGANCA.

Rudele celor căzuți, veteranii de război și, mai ales, puținii supraviețuitori ai luptelor desfășurate în sudul Basarabiei au făcut numeroase demersuri pentru cuvenita reparație adusă peste ani memoriei celor care și-au jertfit viața la doar câțiva kilometri de actuala frontieră de est a României.

Sub presiunea opiniei publice, au fost elaborate programe generoase, dar nici unul din acestea nu a depășit stadiul de proiect conjunctural.

Până în anul 2005, la 60 de ani de la încheierea războiului, singurul semn al recunoștinței românești a fost o troiță instalată în 2004 pe locul fostului cimitir, de Asociația Cultural㠄România din Inima Mea“ din Bistrița-Năsăud și începerea demersurilor pentru realizarea unei mânăstiri în apropierea fostului cimitir românesc de campanie.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor și-a propus, încă de la înființarea sa în 2004, să reabiliteze cele mai importante locuri de înhumare ale eroilor români care au fost distruse după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cimitirul de Onoare de la Țiganca se impunea a fi reamenajat astfel încât să devină un loc de reculegere în memoria celor peste 71.000 de militari români căzuți în Campania din Est (iunie 1941 – august 1944).

În acest context, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a lansat – la data de 9 iunie 2005, de Ziua Eroilor – proiectul reconstrucției acestui veritabil memorial.

Finanțarea lucrărilor s-a făcut integral din bugerul Oficiului, conform prevederilor Legii nr. 379/2003.

După elaborarea proiectelor tehnice și desfășurarea licitației internaționale, lucrările de reamenajare a cimitirului au început la 25 octombrie 2005, de Ziua Armatei României.


Reconstrucția cimitirului de Onoare Românesc de la Țiganca a constat în: împrejmuirea acestuia, reamenajarea celor 9 gropi comune, instalarea a 142 de însemne de căpătâi (cruci creștine), amplasarea a 11 plăci de marmură (pe 9 dintre ele fiind înscrise numele celor 830 de eroi români identificați ), amenajarea peisagistică și a căilor de acces, montarea unei troițe, a unei porți monumentale tradiționale și a candelelor ce vor arde întru veșnica recunoștință a celor ce s-au sacrificat pentru Țară.

De Ziua Eroilor, la 1 iunie 2006, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a organizat ceremonia de inaugurare oficială a Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca, Republica Moldova, în care sunt înhumați 1020 eroi români căzuți în luptele din vara lui 1941.

La ceremonia de inaugurare a primului cimitir românesc reconstruit de Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în străinătate au participat înalte oficialități, foști combatanți, veterani de război, urmași ai eroilor, pelerini veniți din România și locuitori din zonă.
Din partea României a participat o delegație oficială condusă de Teodor Atanasiu - ministrul apărării naționale.
A fost de asemenea prezent, aflat în vizită privată, M.S. Regele Mihai.
Cei peste 2.000 de oameni prezenți pentru a cinsti memoria celor căzuți pentru țară au asistat la slujba de pomenire oficiată de un sobor de preoți condus de I.P.S. Petru - Mitropolitul Basarabiei și P.S. dr. Casian - Episcopul Dunării de Jos.
După oficierea serviciului divin, a avut loc depunerea de coroane din partea autorităților române și moldovene și o pomană creștinească pentru sufletele eroilor români căzuți la datorie.
Atmosfera emoționantă din timpul ceremoniei și reacțiile participanților au confirmat necesitatea continuării, de către ONCE, a misiunii de cinstire a memoriei eroilor prin amenajarea și reabilitarea cimitirelor de onoare aflate în suferință.

Finalizarea de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor a acestui proiect reprezintă o garanție a respectului autorităților de stat și a societății civile românești față de trecutul nostru istoric.

 

Monumentul eroilor din Taraclia

Lângă biserica din centrul localitații, a fost identificat un monument ridicat în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, despre care nu existau nici un fel de referințe în baza arhivistică a Oficiului.

Cu o înălțime aproximativă de 2,50 m, monumentul surprinde prin starea de conservare neașteptat de bună.

Pe fața principală a monumentului este fixată o plachetă din bronz, reprezentând o cască romană și câteva stindarde. Dedesubtul plachetei este instalată o placă comemorativă cu următorul text: „Eroilor fiii Taracliei căzuți în războiul 1914-1918”.

 

 

Monumentul eroilor din Carahasani

În cimitirul eroilor din localitatea Carahasani, delegația ONCE a avut plăcuta surpriză să descopere prezența unui monument ctitorit prin eforturile financiare ale unui singur om, localnicul octogenar Victor Boian. Dintr-o pensie de numai 400 lei moldovenești (circa 30 $ USD) acesta a ridicat în toamna anului trecut un obelisc cu o înălțime de aproape 12 m.

Pe cele patru laturi ale monumentului sunt instalate plăci comemorative, din marmură neagră, pe care au fost inscripționate cuvinte ce amintesc faptul că aici au luptat și au fost înhumați militarii din: armata ucraineană a generalului Andrei Vlasov; Divizia 21 Infanterie română, comandată de generalul Polihron-Dumitrescu și Divizia 29 Infanterie germană, comandată de generalul Gheb.

Monumentul reprezintă singurul însemn al faptului că aici se găsește un cimitir de onoare. Se mai cunoaște faptul că eroii germani din acest cimitir au fost exhumați și transferați la Chișinău în cimitirul „Eternitatea“.

Trebuie menționat faptul că Oficiul intenționează să cofinanțeze lucrările de amenajare a acestui cimitir de onoare; iar aspectele tehnice ale viitoarei colaborări au fost convenite cu primarul Vladislav Cociu.

 

 

Cimitirul eroilor români din comuna Cania (raion Cantemir)

A fost amenajat – în cadrul cimitirului civil situat între satele Epureni și Cania – în anul 1941, de către Divizia de gardă. Avea formă trapezoidală și cuprindea patru gropi comune, dintre care una mare (cu 904 eroi) cu lungimea de 17,70 m și alte trei mai mici cu ostași neidentificați, deshumați de pe cîmp și reînhumați aici. Era împrejmuit cu gard de scânduri și avea o ușoară înclinare de la est la vest. Soldații înhumați aici luptaseră în regimente: 11  și 12 Dorobanți, 30 Artilerie, 2 Gardă și 6 Mihai Viteazul.

În prezent cimitirul eroilor din comuna Cania este inclus în proiectele Oficiului de reabilitare/reconstrucție a cimitirelor de onoare românești de pe teritoriul Republicii Moldova.




Cimitirul eroilor din Chişinău

Cimitirul eroilor din Chișinău a fost amenajat în perioada interbelică pentru a adăposti osemintele militarilor români, ruși, austrieci, cehi, francezi și polonezi căzuți în Primul Război Mondial. Accesul în cimitir se făcea printr-o intrare monumentală, compusă dintr-o scar㠖 având 50 de trepte și 6 m lărgime – și un portal arhitectonic constituit din doi piloni, a cîte 10 metri înălțime, purtând fiecare cîte un vultur cu aripile desfăcute. De forma unui poligon neregulat cu suprafața de 2,4 ha, cimitirul avea în centru o capelă î n stil bizantin vechi. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte – cu 136 morminte (individuale și comune) în care au fost înhumați 202 eroi – și 2 cripte cu 572 eroi români și ruși neidentificați. Iată cum se prezenta situația pe naționalități a militarilor înhumați în acest cimitir: 431 români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 ruși (27 în morminte, 207 la criptă), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi și 6 polonezi.
După anul 1941 aici au fost amenajate morminte și pentru 96 militari români căzuți în Al Doilea Război Mondial.
Cimitirul a funcționat până în anul 1959. În prezent pe locul fostului cimitir se mai păstrează doar construcția monumentală de la intrare, precum și fundația capelei, alături de alte edificii mai noi, cum ar fi un complex locativ, un centru comercial („Jumbo”) și, până nu demult, Institutul de Pulmonologie și Ftiziatrie „Chiril Draganiuc” (demolat la sfârșitul anului 2007).
În ultimii ani ONCE a început demersurile, cu autoritățile locale din Chișinău, pentru reconstrucția capelei-osuar, în memoria militarilor români și străini înhumați aici în ambele războaie mondiale.

Cimitirul eroilor români și germani din Fălești (raion Fălești)

Cimitirul eroilor din Tg. Fălești era situat la cca 500 m la ieșirea din N-V a comunei urbane Fălești, pe șoseaua națională Fălești-Bălți. A fost amenajat în perioada aprilie-mai 1943 – prin grija Așezământului Național Regina Maria pentru „Cultul Eroilor” –, după un plan întocmit de către Serviciul tehnic al județului Bălți. Se întindea pe o suprafață de 2.000 m. p. și includea două parcele de morminte individuale, în care au fost centralizate mormintele a 220 militari români și germani, aduși de pe teritoriul plășii Fălești. Între cele două parcele a fost ridicată o troiță din lemn de stejar.

Lucrările propriu-zise de amenajare a cimitirului au presupus: săparea gropilor pentru morminte; transportul, instalarea și inscripționarea (de către pictorul B. Fiman) crucilor de beton la morminte; bordurarea mormintelor, nivelarea cu pământ a diferenței de nivel între morminte; amenajarea unei alei centrale (50/4 m) cu fundație de piatră de granit.

Toate materialele necesare au fost furnizate de către autoritățile comunale din Fălești, conform ordinelor și instrucțiunilor date de către prefectul de Bălți, D. Stegărescu. Au fost folosiți, ca mână de lucru, premilitarii puși la dispoziție de către Pretura Plășii Fălești.

La festivitățile prilejuite de inaugurarea oficială a șoselei naționale Fălești-Bălți, (programată pe data de 30.05.1943), prima vizită făcută de invitații speciali – printre ei numărându-se generalii Pantazie și Stavrat, precum și guvernatorul Basarabiei, respectiv ministrul de Interne – a fost făcută la acest cimitir.

Cimitirul nu se mai păstrează în prezent, pe locul respectiv fiind construită clădirea unei școli (Școala Rusă). Este lăudabilă însă intenția autorităților locale de a amenaja aici un loc de comemorare.

Cimitirul eroilor români din Feștelița (raion Ștefan-Vodă)

Cimitir militar situat în incinta cimitirului civil ortodox din localitatea Feștelița. A fost amenajat în lunile iulie-august 1944, în urma luptelor de retragere angajate de armata română în zona satului Talmaz.

Conform mărturiilor arhivistice și ale unor veterani de război, în acest cimitir au fost înhumate trupurile neînsuflețite a 45 ostași români din Batalionul 14 Vânători Munte, morți în urma bombardamentelor sovietice, din data de 22 august 1944, asupra poziției fortificate a acestora aflată la sud de Feștelița.

Accesul în cimitir se făcea printr-o poartă de lemn, iar cimitirul propriu-zis era organizat pe trei rânduri, de-o parte și de alta a aleii. Mormintele aveau ca însemne de căpătâi câteva cruci de campanie de același model.

Oficiul a inclus acest obiectiv în proiectele sale de reconstrucție a necropolelor distruse de pe teritoriul Republicii Moldova, beneficiind în acest sens de solicitudinea și întregul concurs acordat de primăria locală, în speță de dl primar Nicolae Tudoreanu. Lucrările de reconstrucție (începute la sfârșitul anului 2007) au decurs fără probleme astfel încât inaugurarea oficială a noului cimitir de la Feștelița a avut loc cu ocazia Zilei Eroilor, pe data de 7 iunie 2008.

Cimitirul eroilor români din Neculăieuca (comuna Isacova, raion Orhei)

A fost amenajat în anul 1941 în Cimitirul Parorhiei Ortodoxe Neculăieuca. Aici au fost înhumați circa 42 de militari români (din Regimentul 8 Dorobanți) căzuți în luptele din 13-14 iulie 1941 pentru eliberarea zonei. Mormintele acestora au fost păstrate intacte de către comunitatea laică și ecleziastică din Neculăieuca, în condițiile vitrege de după anul 1945, când marea majoritate a cimitirelor românești de la est de Prut au fost desființate în mod voluntar și programatic. Însemnele de căpătâi, tipice pentru eroii de război români, au rămas pe locurile inițiale, fiind acoperite cu straturi succesive de var, pentru a li se ascunde identitatea.

După anul 1990, parcela a fost repusă în valoare, fiind îngrijită în egală măsură de către comunitatea și autoritățile locale. În anul 2006, în cadrul parcelei a fost instalată o troiță, donată de către Fundația „România din Inima Mea”, care a fost sființită în data de 31.08.06, în prezența unui numeros public din Republica Moldova, România și S.U.A.

În prezent cimitirul a fost reabilitat prin grija Oficiului (cofinanțator al lucrărilor de reconstrucție) și a primăriei locale, un rol deosebit în concretizarea acestui proiect avându-l dna primar Claudia Bejenaru.

Inaugurarea cimitirului a avut loc cu ocazia Zilei Eroilor, pe data de 8 iunie 2008.

 

Cimitirul eroilor români din localitatea Novaci (raion Călărași, R. Moldova )

Cimitir amplasat în câmp, la punctul numit Chirca, în dreptul șoselei Călărași-Vălcineț. A fost amenajat în vara anului 1941, pe o suprafață de 61 m.p. și cuprindea 20 de morminte (unul individual și 19 gropi comune), în care au fost înhumați 47 militari români (17 identificați și 30 neidentificați) din Regimentul 55 Infanterie, morți în ziua de 8 iulie 1941. La mormintele acestora au fost instalate 4 cruci din beton. Cimitirul era împrejmuit cu gard de scândură și, potrivit documentelor de arhivă, era „rău îngrijit“.

Cimitirul eroilor români din dealul Răciulei (raion Călărași)

În zona orașului Călărași au fost amenajate, în anii celui de-al doilea război mondial, mai multe cimitire militare în care au fost înhumați, atât militari români, cât și germani.

Unul dintre aceste locuri de înhumare a fost amenajat pe dealul Răciulei, la cca 8 km nord de Călărași, în dreptul șoselei Călărași-Răciula. Aici au fost înhumați 43 de militari români (21 identificați, 22 neidentificați) aparținând Regimentului 55 Infanterie, morți pe data de 8 iulie 1941.

Cimitirul avea forma unui dreptunghi cu laturile de 14/22 m  și era împrejmuit cu scândură de lemn. De asemenea avea instalate 30 cruci de beton la căpătâiul mormintelor, precum și o troiță de lemn în centrul cimitirului.

Cimitirul nu se mai păstrează în prezent. Pe locul acestuia – în locul numit „La eroi” – autoritățile locale intenționează să ridice o mică capelă, după ce, în prealabil, zona fostului cimitir a fost scoasă din circuitul agricol fiind destinat exclusiv cinstirii memoriei eroilor.

Cimitirul Eroilor din Micleușeni
Raionul Strășești, Republica Moldova

Conform documentelor arhivistice, cimitirul eroilor din localitatea Micleușeni a luat ființă pe data de 17 iulie 1941, fiind situat la intrarea din partea de est a satului, lângă șoseaua Huși-Chișinău. A fost amenajat pe o suprafață de 936 m2, avea instalată o poartă monumentală și era împrejmuit cu gard din pari și sîrmă ghimpată.

În acest cimitir au fost amenajate 11 morminte comune în care și-au găsit locul de veci 223 militari români, aparținând regimentelor 63 artilerie și 67 infanterie. Toți acești eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 8 iulie 1941. Mormintele sunt marcate în prezent prin 7 cruci de campanie așezate pe două rânduri, și printr-un bloc de piatră inscripționat cu următorul ext: „Aici sunt înhumați ostașii armatei române căzuți în vara anului 1941. Veșnică fie-le pomenirea“.
Oficiul va colabora cu oficialitățile locale pentru reconstrucția acestui cimitir.

Cimitirul eroilor din localitatea Nemțeni (raionul Hâncești, Republica Moldova )

Cimitirul militar a fost amenajat în nordul comunei Nemțeni, în iulie 1941, în imediata apropiere a cimitirului parohial. Intrarea acestuia se afla la 5 m de drumul principal Nemțeni-Nisporeni.

În cadrul cimitirului au fost înhumați 82 de eroi (31 identificați și 51 neidentificați) și 7 germani, centralizați de pe teritoriul comunei (satele Cotul Morii, Obilenii Noi ș.a.). Cu totul au fost amenajate 67de morminte, la 61 dintre acestea fiind instalate, în 1943, cruci din beton.

Cimitirul, cu o suprafață de cca. 876,56 mp, a fost situat pe un teren mai înalt decât șoseaua (fiind ferit astfel de inundații), prevăzut cu scări din piatră și cu balustrade de ambele părți. A fost împrejmuit pe cele patru laturi cu gard din lemn, iar mormintele erau prevăute cu alei din piatră. La intrarea în cimitr se afla o pancartă cu inscripția Cimitirul eroilor româno-germani; în dreapta se afla o altă pancartă cu inscripția Aici odihnesc eroii căzuți pe câmpul de onoare, în luptele contra bolșevismului pentru cruce și lege, pentru patrie și onoare. Nemțeni iunie 1941, iar în stânga, pe o a treia pancartă, au fost inscripționate cuvintele: Legământul Mareșalului. Vouă ostași bravi coborâți din crestele veșniciei noastre. Vouă [text lips ă ] vouă eroi pentru care v-ați spart trupul în țăndări și ați făcut din brațele voastre plug de jertfă pentru brazda libertății românești. Vouă mareșalul Antonescu făgăduiește azi din nou dreptul la pământul în care v-ați înfrățit.

Cimitirul Eroilor din Sociteni (fostă Prisaca)
Raionul Ialoveni, Republica Moldova  

Cimitirul a fost amenajat în luna august a anului 1942, la marginea satului Prisaca (localitate situată la 6 km vest de orașul Ialoveni). Aici au fost î nhumați 20 de militari, aparținând Regimentului 25 Infanterie, căzuți în luptă , în ziua de 17 iulie 1941. Lucrările de construcție au durat cinci zile și s-au efectuat – prin grija Consiliului Parohial al comunei – de către sătenii din plasa Ialoveni, care au furnizat materiale de construcție, mână de lucru și bani.

Cimitirul este inclus, ca parcelă militară distinctă, în cimitirul civil al satului Sociteni. Este organizat pe două rînduri a câte 10 morminte fiecare. Se mai păstrează crucile tip campanie, iar în fața parcelei este instalată o troiță cu înălțimea de aproximativ 3 m. Starea relativ bună a cimitirului se datorează, în primul rând, primarului Nicolae Bogos, care s-a preocupat încă din tinerețe de îngrijirea lui.

Ca și la Carahasani, Oficiul intenționează să se implice în cofinanțarea lurcărilor de reabilitare a acestui cimitir.

Cimitirul militar românesc din Slobozia-Horodiște (raion Rezina)

A fost amenajat în toamna anului 1941, în curtea bisericii din satul Slobozia-Horodiște. Cuprinde mormintele individuale a 15 militari români (14 identificați, 1 neidentificat), aparținând regimentelor 9 Dorobanți și 5 Pionieri, precum și mormântul unui militar german necunoscut.

Cimitirul Eroilor „General Dragalina” din Tighina

Cimitirul este situat în microraionul Solnecinîi, la intrarea în orașul Tighina (dinspre Chișinău), în spatele magazinului „Praga”, la intersecția străzilor Ermakov și Kosmodemianskaia. Primele mențiuni documentare despre acest cimitir datează din anul 1920. La acea dată era menționat sub numele de Cimitirul Eroilor din suburbia Borisovka, fiind amplasat în vecinătatea cimitirului civil. În acest cimitir au fost înhumați, în anii Primului Război Mondial, foști prizonieri de război români din armata austro-ungară decedați în detenție. Numărul acestora era de 159 militari (2 identificați, 157 neidentificați). Mormintele acestora, probabil comune, erau grupate pe două rânduri, la intrarea în cimitir, de-o parte și de alta a aleii principale.
În Al Doilea Război Mondial, aici au fost înhumați atât militari români căzuți în luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei, cât și răniți morți în spitalele de campanie. Alături de ei și-au găsit locul de veci și un număr de prizonieri sovietici capturați de Armata Română. În evidențele numerice și nominale din perioada octombrie-noiembrie 1942 se menționează că în Cimitirul Eroilor „General Dragalina” se aflau 365 morminte, și anume: 338 morminte de militari români (324 identificați, 14 neidentificați), 14 morminte civile și 13 morminte de prizonieri sovietici. Militarii români au fost înhumați în perioada 17 august 1941 – 30 august 1942 și au aparținut unor regimente de dorobanți (numerele: 2, 4, 6, 10, 13, 14, 16, 27, 37), infanterie (3, 7, 17, 24, 27, 37, 39) și vânători (1, 3, 6, 8); o parte din aceștia (45 eroi) proveneau din două spitale de campanie situate în oraș.

În prezent autoritățile din Tighina au construit pe locul fostului cimitir românesc un memorial dedicat ostașilor de diferite naționalități. Pentru cei români au fost instalate – pe o latură special rezervat㠖 un număr de 33 de cruci, în fața cărora a fost fixată, la nivelul solului, o placă comemorativă (în limbile. rusă și română) cu textul „Ofițerilor și soldaților români căzuți și decedați în orașul Bender în anii 1941-1944, înmormântați în acest cimitir”.

Cimitirul eroilor români din Vărzărești (raion Nisporeni)

Este amplasat în partea de est a comunei, pe Dealul Mândrului, la încrucișarea drumurilor ce vin din Chișinău și Nisporeni și la aproximativ 500 m de Mânăstirea Vărzărești (ctitorie a domnitorului Alexandru cel Bun).

Cimitirul a luat ființă în luna august 1941, aici fiind înhumați – în 93 morminte individuale și 5 gropi comune – 178 militari români (100 identificați și 78 neidentificați) care au luptat în diferite regimente de Artilerie (nr. 2, 3, 5, 13, 53, 63, 67), Infanterie (nr. 27, 50, 67), Roșiori (nr. 8, 10), Grăniceri (nr. 4), Vânători (nr. 7); Dorobanți (nr. 8); Artilerie Grea (nr. 5).

La data de 28 mai 1998, Societatea cultural㠄Ginta Latina“ (filiala județeană Sângeorz-Băi), cu mijloace proprii și cu sprijinul deosebit al primarilor de atunci: ing. Vasile Arteni (Nisporeni) și prof. Ștefan Guțu (Vărzărești) și a românilor din aceste localități, a reamenajat cimitirul de la Vărzărești, însă nu la nivelul exigențelor unui cimitir de onoare din cauza lipsei mijloacelor materiale.

Cimitirul are forma unui dreptunghi cu lungimea de 50 m și lățime de 40 m. Este împrejmuit cu țăruși și sârmă ghimpată. Mormintele sunt dispuse de-o parte și de alta a cimitirului, în două parcele a câte 50 de morminte fiecare. Dacă în trecut fiecare mormânt avea instalate însemne de căpătâi, în prezent se mai păstrează doar 20 cruci de campanie. Pe lângă acestea în cimitir se mai găsește o troiță („Răstignirea“) situată în partea din spate a cimitirului, o cruce mare din lemn în dreapta intrării și un monument comemorativ din cărămidă (de formă tronconică, cu o cruce de inox la partea superioară) în stânga intrării. Pe fațada acestuia din urmă se găsește următoarea inscripție: „Omagiul nostru și veșnica pomenire ostașilor români căzuți pentru apărarea pământului strămoșesc“.

De remarcat faptul că în fiecare an de Ziua Eroilor (Ispas), Ginta Latină (filialele Nisporeni-Vărzărești și Sângeorz-Băi), organizează slujbe religioase de pomenire a eroilor la care participă masiv populația locală.

La data de 21 septembrie 2010, zi cu triplă semnificație pentru comunitatea local㠖 prin sărbătorirea și a Nașterii Maicii Domnului (pe stil vechi) și a Hramului Satului – a avut loc inaugurarea Cimitirului Românesc de Onoare de la Vărzărești, Republica Moldova

Cimitirul a fost reconstruit de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor în colaborare cu autoritățile locale: Consiliul Raional Nisporeni și Primăria Comunei Vărzărești, precum și cu Societatea „Ginta Latina”, filialele Sângeorz-Băi și Nisporeni.

La ceremonia comemorativă, organizată de către autoritățile locale, a participat din partea Președinției Republicii Moldova, deputatul Ion Hadârcă iar din partea guvernului, miniștrii învățământului și justiției. Ambasada României la Chișinău a fost reprezentată de către atașatul apărării.

Din România au participat, pe lângă delegația Oficiului Național pentru Cultul Eroilor condusă de către directorul instituției, domnul colonel dr. Marian Popescu și reprezentanții Asociației „Ginta Latină“.

Serviciul liturgic a fost oficiat de către un sobor de preoți, în frunte cu Inalt Prea Sfinția Sa, Petru, mitropolitul Basarabiei.

Participanții, în număr mare, au trăit o adâncă emoție generată de firescul demers de redare a demnității locului în care au odihnit în anonimat militarii români căzuți la datorie în anii celui de Al Doilea Război Mondial.

Cimitirul de Onoare de la Vărzărești reprezintă al optulea proiect de reconstrucție a cimitirelor eroilor români din Republica Moldova, inițiate și finanțate de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor de la înființarea sa în 2004, după cele de la Țiganca, Neculăieuca, Feștelița, Micleușeni, Cania, Dealul Epureni și Vărvăreuca.

Totdată, delegația Oficiului a depus un buchet de flori la Cimitirul de Onoare Românesc de la Țiganca, raionul Cantemir, prima necropolă de război de pe teritoriul acestei țări, reconstruită de către Oficiu.

Pentru anii următori, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor intenționează să continuie misiunea de onoare a instituției de recuperare a memoriei militarilor români căzuți în cele două conflagrații mondiale, prin reconstrucția fostelor cimitire de război în care aceștia își dorm somnul de veci.

MONUMENTUL EROILOR ROMÂNI DIN VĂRVĂREUCA (RAION FLOREȘTI)  

Troiță maramureșeană, dezvelită în data de 25.10.2008, ridicată pe înălțimea „Borțoasa“, în fața muzeului „Memoria“ – amenajat, în anul 2000, de către domnul Victor Țibrigan în locuița persoanală și dedicat ostașilor români căzuți în prima și a doua conflagrație mondială pe raza localității Vărvăreuca – prin grija domnului Victor Țibrigan, cu sprijinul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor și al Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Pe aceste locuri, în perioada 14-18 iulie 1941, trupele române și germane au purtat lupte sângeroase, cu mari pierderi umane. Cea mai mare parte a militarilor căzuți au fost înhumați în Cimitirul eroilor din Florești și în cimitirul localității Vărvăreuca (ambele au fost distruse după război de către autoritățile sovietice).

 

 

 


- Cimitire românești din alte țări -

 





 Monumente în suferinţă

  Portrete de eroi

  Prietenii ne scriu


DOWNLOAD

Legea nr. 379/2003
privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război

Convențiile de la Geneva și Protocoalele Adiționale

Imnul Eroilor (mp3)



Copyright © 2006 Oficiul Național pentru Cultul Eroilor