Troiţa din Dealul Epurenilor (cota 110)

A fost inaugurată pe data de 14 iulie 1943, în amintirea militarilor din Regimentul 12 Dorobanţi Bârlad, căzuţi în luptele din capul de pod de la Ţiganca, în vara anului 1941. Troiţa era amplasată pe cea mai înaltă cotă din zona, aproape de locul în care a căzut comandantul acestui regiment, colonelul Nicolescu Gheorghe. A fost realizată din fondurile ofiţerilor regimentului, la iniţiativa unui comitet prezidat de lt. col. Petru Pavlov.

Terenul, de 3.150 m.p., pe suprafaţa căruia s-a ridicat această troiţă, a fost donat de către doi săteni ai comunei Ţiganca (jud. Cahul); este vorba de Mihalache Tiron şi Ştefan Cămârzan

La amenajarea terenului şi transportul materialelor a contribuit în mod benevol populaţia comunelor Cania şi Ţiganca. Ceea ce a rezultat în urma acestor eforturi colective era caracterizat de presa vremii drept o „capodoperă”. Într-adevăr, troiţa se înălţa pe un soclu de beton, crucea ornamentală era făcută din fier, iar acoperişul avea plăci din aramă. Pe impunătorul monument erau aplicate patru plăci de marmură. Pe una dintre acestea era imprimată ziua de 8 iulie 1941 (dată la care Regimentului 12 Dorobanţi a purtat cele mai grele lupte şi a cucerit cea mai importantă cotă din zonă); a doua placă prezintă semnificaţia ridicării acestei troiţe, iar a treia şi a patra aveau înscrise numele ofiţerilor şi subofiţerilor căzuţi la datorie.

Din păcate, din acestă frumosă troiţă, nu se mai păstrează astăzi decât soclul şi dispozitivul de prindere. Oficiul intenţionează însă s-o reconstruiască în forma originală.

Monumentul eroilor din Taraclia

Lângă biserica din centrul localitaţii, a fost identificat un monument ridicat în memoria eroilor români căzuţi în Primul Război Mondial, despre care nu existau nici un fel de referinţe în baza arhivistică a Oficiului.

Cu o înălţime aproximativă de 2,50 m, monumentul surprinde prin starea de conservare neaşteptat de bună.

Pe faţa principală a monumentului este fixată o plachetă din bronz, reprezentând o cască romană şi câteva stindarde. Dedesubtul plachetei este instalată o placă comemorativă cu următorul text: „Eroilor fiii Taracliei căzuţi în războiul 1914-1918”.

Monumentul eroilor din Carahasani

În cimitirul eroilor din localitatea Carahasani, delegaţia ONCE a avut plăcuta surpriză să descopere prezenţa unui monument ctitorit prin eforturile financiare ale unui singur om, localnicul octogenar Victor Boian. Dintr-o pensie de numai 400 lei moldoveneşti (circa 30 $ USD) acesta a ridicat în toamna anului trecut un obelisc cu o înălţime de aproape 12 m.

Pe cele patru laturi ale monumentului sunt instalate plăci comemorative, din marmură neagră, pe care au fost inscripţionate cuvinte ce amintesc faptul că aici au luptat şi au fost înhumaţi militarii din: armata ucraineană a generalului Andrei Vlasov; Divizia 21 Infanterie română, comandată de generalul Polihron-Dumitrescu şi Divizia 29 Infanterie germană, comandată de generalul Gheb.

Monumentul reprezintă singurul însemn al faptului că aici se găseşte un cimitir de onoare. Se mai cunoaşte faptul că eroii germani din acest cimitir au fost exhumaţi şi transferaţi la Chişinău în cimitirul „Eternitatea“.

Trebuie menţionat faptul că Oficiul intenţionează să cofinanţeze lucrările de amenajare a acestui cimitir de onoare; iar aspectele tehnice ale viitoarei colaborări au fost convenite cu primarul Vladislav Cociu.

Cimitirul eroilor români din comuna Cania (raion Cantemir)

A fost amenajat – în cadrul cimitirului civil situat între satele Epureni şi Cania – în anul 1941, de către Divizia de gardă. Avea formă trapezoidală şi cuprindea patru gropi comune, dintre care una mare (cu 904 eroi) cu lungimea de 17,70 m şi alte trei mai mici cu ostaşi neidentificaţi, deshumaţi de pe cîmp şi reînhumaţi aici. Era împrejmuit cu gard de scânduri şi avea o uşoară înclinare de la est la vest. Soldaţii înhumaţi aici luptaseră în regimente: 11  şi 12 Dorobanţi, 30 Artilerie, 2 Gardă şi 6 Mihai Viteazul.

Cimitirul eroilor din Chişinău

Cimitirul eroilor din Chişinău a fost amenajat în perioada interbelică pentru a adăposti osemintele militarilor români, ruşi, austrieci, cehi, francezi şi polonezi căzuţi în Primul Război Mondial. Accesul în cimitir se făcea printr-o intrare monumentală, compusă dintr-o scară – având 50 de trepte şi 6 m lărgime – şi un portal arhitectonic constituit din doi piloni, a cîte 10 metri înălţime, purtând fiecare cîte un vultur cu aripile desfăcute. De forma unui poligon neregulat cu suprafaţa de 2,4 ha, cimitirul avea în centru o capelă î n stil bizantin vechi. În jurul acesteia au fost amenajate 6 parcele de morminte – cu 136 morminte (individuale şi comune) în care au fost înhumaţi 202 eroi – şi 2 cripte cu 572 eroi români şi ruşi neidentificaţi. Iată cum se prezenta situaţia pe naţionalităţi a militarilor înhumaţi în acest cimitir: 431 români (66 în morminte, 365 la criptă), 234 ruşi (27 în morminte, 207 la criptă), 29 austrieci, 39 cehi, 35 francezi şi 6 polonezi.
După anul 1941 aici au fost amenajate morminte şi pentru 96 militari români căzuţi în Al Doilea Război Mondial.
Cimitirul a funcţionat până în anul 1959. În prezent pe locul fostului cimitir se mai păstrează doar construcţia monumentală de la intrare, precum şi fundaţia capelei, alături de alte edificii mai noi, cum ar fi un complex locativ, un centru comercial („Jumbo”) şi, până nu demult, Institutul de Pulmonologie şi Ftiziatrie „Chiril Draganiuc” (demolat la sfârşitul anului 2007).
În ultimii ani ONCE a început demersurile, cu autorităţile locale din Chişinău, pentru reconstrucţia capelei-osuar, în memoria militarilor români şi străini înhumaţi aici în ambele războaie mondiale.

Cimitirul eroilor români şi germani din Făleşti (raion Făleşti)

Cimitirul eroilor din Tg. Făleşti era situat la cca 500 m la ieşirea din N-V a comunei urbane Făleşti, pe şoseaua naţională Făleşti-Bălţi. A fost amenajat în perioada aprilie-mai 1943 – prin grija Aşezământului Naţional Regina Maria pentru „Cultul Eroilor” –, după un plan întocmit de către Serviciul tehnic al judeţului Bălţi. Se întindea pe o suprafaţă de 2.000 m. p. şi includea două parcele de morminte individuale, în care au fost centralizate mormintele a 220 militari români şi germani, aduşi de pe teritoriul plăşii Făleşti. Între cele două parcele a fost ridicată o troiţă din lemn de stejar.

Lucrările propriu-zise de amenajare a cimitirului au presupus: săparea gropilor pentru morminte; transportul, instalarea şi inscripţionarea (de către pictorul B. Fiman) crucilor de beton la morminte; bordurarea mormintelor, nivelarea cu pământ a diferenţei de nivel între morminte; amenajarea unei alei centrale (50/4 m) cu fundaţie de piatră de granit.

Toate materialele necesare au fost furnizate de către autorităţile comunale din Făleşti, conform ordinelor şi instrucţiunilor date de către prefectul de Bălţi, D. Stegărescu. Au fost folosiţi, ca mână de lucru, premilitarii puşi la dispoziţie de către Pretura Plăşii Făleşti.

La festivităţile prilejuite de inaugurarea oficială a şoselei naţionale Făleşti-Bălţi, (programată pe data de 30.05.1943), prima vizită făcută de invitaţii speciali – printre ei numărându-se generalii Pantazie şi Stavrat, precum şi guvernatorul Basarabiei, respectiv ministrul de Interne – a fost făcută la acest cimitir.

Cimitirul eroilor români din Feşteliţa (raion Ştefan-Vodă)

Cimitir militar situat în incinta cimitirului civil ortodox din localitatea Feşteliţa. A fost amenajat în lunile iulie-august 1944, în urma luptelor de retragere angajate de armata română în zona satului Talmaz.

Conform mărturiilor arhivistice şi ale unor veterani de război, în acest cimitir au fost înhumate trupurile neînsufleţite a 45 ostaşi români din Batalionul 14 Vânători Munte, morţi în urma bombardamentelor sovietice, din data de 22 august 1944, asupra poziţiei fortificate a acestora aflată la sud de Feşteliţa.

Accesul în cimitir se făcea printr-o poartă de lemn, iar cimitirul propriu-zis era organizat pe trei rânduri, de-o parte şi de alta a aleii. Mormintele aveau ca însemne de căpătâi câteva cruci de campanie de acelaşi model.

Cimitirul eroilor români din Neculăieuca (comuna Isacova, raion Orhei)

A fost amenajat în anul 1941 în Cimitirul Parorhiei Ortodoxe Neculăieuca. Aici au fost înhumaţi circa 42 de militari români (din Regimentul 8 Dorobanţi) căzuţi în luptele din 13-14 iulie 1941 pentru eliberarea zonei. Mormintele acestora au fost păstrate intacte de către comunitatea laică şi ecleziastică din Neculăieuca, în condiţiile vitrege de după anul 1945, când marea majoritate a cimitirelor româneşti de la est de Prut au fost desfiinţate în mod voluntar şi programatic. Însemnele de căpătâi, tipice pentru eroii de război români, au rămas pe locurile iniţiale, fiind acoperite cu straturi succesive de var, pentru a li se ascunde identitatea.

După anul 1990, parcela a fost repusă în valoare, fiind îngrijită în egală măsură de către comunitatea şi autorităţile locale. În anul 2006, în cadrul parcelei a fost instalată o troiţă, donată de către Fundaţia „România din Inima Mea”, care a fost sfiinţită în data de 31.08.06, în prezenţa unui numeros public din Republica Moldova, România şi S.U.A.

În prezent cimitirul a fost reabilitat prin grija Oficiului (cofinanţator al lucrărilor de reconstrucţie) şi a primăriei locale, un rol deosebit în concretizarea acestui proiect avându-l dna primar Claudia Bejenaru.

Inaugurarea cimitirului a avut loc cu ocazia Zilei Eroilor, pe data de 8 iunie 2008.

Cimitirul eroilor români din localitatea Novaci (raion Călăraşi, R. Moldova )

Cimitirul eroilor români din dealul Răciulei (raion Călăraşi)

În zona oraşului Călăraşi au fost amenajate, în anii celui de-al doilea război mondial, mai multe cimitire militare în care au fost înhumaţi, atât militari români, cât şi germani.

Unul dintre aceste locuri de înhumare a fost amenajat pe dealul Răciulei, la cca 8 km nord de Călăraşi, în dreptul şoselei Călăraşi-Răciula. Aici au fost înhumaţi 43 de militari români (21 identificaţi, 22 neidentificaţi) aparţinând Regimentului 55 Infanterie, morţi pe data de 8 iulie 1941.

Cimitirul avea forma unui dreptunghi cu laturile de 14/22 m  şi era împrejmuit cu scândură de lemn. De asemenea avea instalate 30 cruci de beton la căpătâiul mormintelor, precum şi o troiţă de lemn în centrul cimitirului.

Cimitirul Eroilor din Micleuşeni
Raionul Străşeşti, Republica Moldova

Conform documentelor arhivistice, cimitirul eroilor din localitatea Micleuşeni a luat fiinţă pe data de 17 iulie 1941, fiind situat la intrarea din partea de est a satului, lângă şoseaua Huşi-Chişinău. A fost amenajat pe o suprafaţă de 936 m2, avea instalată o poartă monumentală şi era împrejmuit cu gard din pari şi sîrmă ghimpată.

În acest cimitir au fost amenajate 11 morminte comune în care şi-au găsit locul de veci 223 militari români, aparţinând regimentelor 63 artilerie şi 67 infanterie. Toţi aceşti eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 8 iulie 1941. Mormintele sunt marcate în prezent prin 7 cruci de campanie aşezate pe două rânduri, şi printr-un bloc de piatră inscripţionat cu următorul ext: „Aici sunt înhumaţi ostaşii armatei române căzuţi în vara anului 1941. Veşnică fie-le pomenirea“.
Oficiul va colabora cu oficialităţile locale pentru reconstrucţia acestui cimitir.

Cimitirul eroilor din localitatea Nemţeni (raionul Hânceşti, Republica Moldova )

Cimitirul militar a fost amenajat în nordul comunei Nemţeni, în iulie 1941, în imediata apropiere a cimitirului parohial. Intrarea acestuia se afla la 5 m de drumul principal Nemţeni-Nisporeni.

În cadrul cimitirului au fost înhumaţi 82 de eroi (31 identificaţi şi 51 neidentificaţi) şi 7 germani, centralizaţi de pe teritoriul comunei (satele Cotul Morii, Obilenii Noi ş.a.). Cu totul au fost amenajate 67de morminte, la 61 dintre acestea fiind instalate, în 1943, cruci din beton.

Cimitirul Eroilor din Sociteni (fostă Prisaca)
Raionul Ialoveni, Republica Moldova  

Cimitirul a fost amenajat în luna august a anului 1942, la marginea satului Prisaca (localitate situată la 6 km vest de oraşul Ialoveni). Aici au fost î nhumaţi 20 de militari, aparţinând Regimentului 25 Infanterie, căzuţi în luptă , în ziua de 17 iulie 1941. Lucrările de construcţie au durat cinci zile şi s-au efectuat – prin grija Consiliului Parohial al comunei – de către sătenii din plasa Ialoveni, care au furnizat materiale de construcţie, mână de lucru şi bani.

Cimitirul este inclus, ca parcelă militară distinctă, în cimitirul civil al satului Sociteni. Este organizat pe două rînduri a câte 10 morminte fiecare. Se mai păstrează crucile tip campanie, iar în faţa parcelei este instalată o troiţă cu înălţimea de aproximativ 3 m. Starea relativ bună a cimitirului se datorează, în primul rând, primarului Nicolae Bogos, care s-a preocupat încă din tinereţe de îngrijirea lui.

Ca şi la Carahasani, Oficiul intenţionează să se implice în cofinanţarea lurcărilor de reabilitare a acestui cimitir.

Cimitirul militar românesc din Slobozia-Horodişte (raion Rezina)

Cimitirul eroilor români din Vărzăreşti (raion Nisporeni)

Este amplasat în partea de est a comunei, pe Dealul Mândrului, la încrucişarea drumurilor ce vin din Chişinău şi Nisporeni şi la aproximativ 500 m de Mânăstirea Vărzăreşti (ctitorie a domnitorului Alexandru cel Bun).

Cimitirul a luat fiinţă în luna august 1941, aici fiind înhumaţi – în 93 morminte individuale şi 5 gropi comune – 178 militari români (100 identificaţi şi 78 neidentificaţi) care au luptat în diferite regimente de Artilerie (nr. 2, 3, 5, 13, 53, 63, 67), Infanterie (nr. 27, 50, 67), Roşiori (nr. 8, 10), Grăniceri (nr. 4), Vânători (nr. 7); Dorobanţi (nr. 8); Artilerie Grea (nr. 5).

La data de 28 mai 1998, Societatea culturală „Ginta Latina“ (filiala judeţeană Sângeorz-Băi), cu mijloace proprii şi cu sprijinul deosebit al primarilor de atunci: ing. Vasile Arteni (Nisporeni) şi prof. Ştefan Guţu (Vărzăreşti) şi a românilor din aceste localităţi, a reamenajat cimitirul de la Vărzăreşti, însă nu la nivelul exigenţelor unui cimitir de onoare din cauza lipsei mijloacelor materiale.

Cimitirul are forma unui dreptunghi cu lungimea de 50 m şi lăţime de 40 m. Este împrejmuit cu ţăruşi şi sârmă ghimpată. Mormintele sunt dispuse de-o parte şi de alta a cimitirului, în două parcele a câte 50 de morminte fiecare. Dacă în trecut fiecare mormânt avea instalate însemne de căpătâi, în prezent se mai păstrează doar 20 cruci de campanie. Pe lângă acestea în cimitir se mai găseşte o troiţă („Răstignirea“) situată în partea din spate a cimitirului, o cruce mare din lemn în dreapta intrării şi un monument comemorativ din cărămidă (de formă tronconică, cu o cruce de inox la partea superioară) în stânga intrării. Pe faţada acestuia din urmă se găseşte următoarea inscripţie: „Omagiul nostru şi veşnica pomenire ostaşilor români căzuţi pentru apărarea pământului strămoşesc“.

De remarcat faptul că în fiecare an de Ziua Eroilor (Ispas), Ginta Latină (filialele Nisporeni-Vărzăreşti şi Sângeorz-Băi), organizează slujbe religioase de pomenire a eroilor la care participă masiv populaţia locală.

La data de 21 septembrie 2010, zi cu triplă semnificaţie pentru comunitatea locală – prin sărbătorirea şi a Naşterii Maicii Domnului (pe stil vechi) şi a Hramului Satului – a avut loc inaugurarea Cimitirului Românesc de Onoare de la Vărzăreşti, Republica Moldova

Cimitirul a fost reconstruit de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu autorităţile locale: Consiliul Raional Nisporeni şi Primăria Comunei Vărzăreşti, precum şi cu Societatea „Ginta Latina”, filialele Sângeorz-Băi şi Nisporeni.

La ceremonia comemorativă, organizată de către autorităţile locale, a participat din partea Preşedinţiei Republicii Moldova, deputatul Ion Hadârcă iar din partea guvernului, miniştrii învăţământului şi justiţiei. Ambasada României la Chişinău a fost reprezentată de către ataşatul apărării.

Din România au participat, pe lângă delegaţia Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor condusă de către directorul instituţiei, domnul colonel dr. Marian Popescu şi reprezentanţii Asociaţiei „Ginta Latină“.

Serviciul liturgic a fost oficiat de către un sobor de preoţi, în frunte cu Inalt Prea Sfinţia Sa, Petru, mitropolitul Basarabiei.

Participanţii, în număr mare, au trăit o adâncă emoţie generată de firescul demers de redare a demnităţii locului în care au odihnit în anonimat militarii români căzuţi la datorie în anii celui de Al Doilea Război Mondial.

Cimitirul de Onoare de la Vărzăreşti reprezintă al optulea proiect de reconstrucţie a cimitirelor eroilor români din Republica Moldova, iniţiate şi finanţate de către Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor de la înfiinţarea sa în 2004, după cele de la Ţiganca, Neculăieuca, Feşteliţa, Micleuşeni, Cania, Dealul Epureni şi Vărvăreuca.

Totdată, delegaţia Oficiului a depus un buchet de flori la Cimitirul de Onoare Românesc de la Ţiganca, raionul Cantemir, prima necropolă de război de pe teritoriul acestei ţări, reconstruită de către Oficiu.

Pentru anii următori, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor intenţionează să continuie misiunea de onoare a instituţiei de recuperare a memoriei militarilor români căzuţi în cele două conflagraţii mondiale, prin reconstrucţia fostelor cimitire de război în care aceştia îşi dorm somnul de veci.