MORMINTELE EROILOR ROMÂNI DIN BEREZANI (raionul Beleaevski, regiunea Odessa )
Ucraina

În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944), localitatea se numea Berejani şi era inclusă în judeţul Ovidiopol.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale pe teritoriul acestei localităţi au fost amenajate două cimitire militare româneşti – ambele dezafectate în prezent –, unde au fost înhumaţi 871 militari români.

1. Cimitirul eroilor Diviziei a 5-a – situat pe partea stângă a şoselei Berezan-Kurgan. Cuprindea mormintele individuale şi comune a 771 militari români din regimentele: 7, 8, 9, 27 şi 32 Dorobanţi, 7 Artilerie şi 5 Pionieri.

PARCELA EROILOR ROMÂNI DIN CERNĂUŢI (regiunea Cernăuţi)
Ucraina

Important punct strategic, Cernăuţiul a fost unul dintre obiectivele acţiunilor militare angajate – în nordul Bucovinei şi Basarabia în Al Doilea Război Mondial – de către trupele române şi germane, în perioada 2-26 iulie 1941. Ofensiva spre oraşul Cernăuţi s-a executat de către forţele principale ale Brigăzii 1 mixte munte, flancate la vest de Detaşamentul „Colonel Albustin“. Înaintarea energică a acestora a înfrânt rezistenţa opusă de către inamic în faţa oraşului, astfel încât, în după-amiaza zilei de 5 iulie 1941, primele unităţi române – batalioanele 3 şi 23 vânători de munte – au pătruns în oraş, în uralele entuziaste ale populaţiei româneşti. După eliberarea oraşului Cernăuţi trupele române au înaintat spre Hotin.

În luptele de pe teritoriul actualei regiuni Cernăuţi şi-au pierdut viaţa aproximativ 858 militari români. Mormintele acestora au fost amenajate, în unele situaţii, în cadrul unor cimitire militare de garnizoană.

Este şi cazul cimitirului militar din Cernăuţi. Acesta nu trebuie confundat cu fostul Cimitir al Eroilor din Primul Război Mondial – situat în Cimitirul orăşenesc din vecinătatea acestuia – care a fost dezafectat după război, în locul lui fiind amenajat un complex memorial internaţional.

În cimitirul de garnizoană, au fost înhumaţi şi 22 de militari români – morţi în timpul şi după luptele purtate în zona oraşului în iulie 1941 – ale căror morminte au fost aşezate pe trei rânduri. În spatele acestora au fost înmormântaţi, în două gropi comune, peste 400 civili români – mulţi dintre ei fiind arestaţi în urma evenimentelor de la Fântâna Albă – executaţi de către sovietici în timpul evacuării oraşului Cernăuţi, în iulie 1941.

Dacă la vremea respectivă cimitirul – situat vis-a-vis de Cimitirul orăşenesc, la intersecţia fostelor străzi Ştefan Tomşa (actuală Lubenska) şi Cimitirului (actuală Zelena) – reprezenta o unitate distinctă, între cimitirele evreiesc (în partea stângă) şi creştin ortodox (în partea dreaptă), în perioada 1965-1974, necropola românească a fost înglobată treptat prin extinderea cimitirului evreiesc.

Din cele trei rânduri de cruci ale militarilor înhumaţi în 1941 au mai rămas doar trei, care, împreună cu un monument ridicat de către Societatea „Golgota“ (pe 20 mai 2006), mai aminteau până de curând de mormintele militarilor şi civililor români.

Fidel principiilor sale de conservare a memoriei celor care s-au jertfit pentru ţară, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a iniţiat, în colaborare cu Societatea „Golgota“,un proiect de reconstrucţie a acestui cimitir, ca parcelă de onoare distinctă în cadrul Cimitirului Evreiesc. Lucrările efective au început în luna iunie 2008, au fost executate de firma „Bukreconstrucţia“ şi au constat din: construcţia monumentului central (cruce), amenajarea platoului pentru ceremonii, amenajarea căii de acces, plăci cu numele militarilor căzuţi în luptă, două băncuţe pentru odihnă, amenajare peisagistică. Costurile totale ale acestui proiect se ridică la suma de 166.000 RON (aproximativ 66,000 $).

CIMITIRELE EROILOR DIN ORAŞUL ISMAIL (raionul Ismailîski, regiunea Odessa)
Ucraina

În perioada interbelică localitatea Ismail era inclusă în judeţul Ismail (unul din cele trei judeţe ale teritoriului istoric din sudul Basarabiei, cunoscut şi sub numele de Bugeac) pe teritoriul statului român. În acest oraş se găseau două cimitire de onoare, câte unul pentru fiecare din cele două conflagraţii mondiale, în care au fost înhumaţi în total 89 militari români (19 în RM 1 şi 70 în RM 2).

Cimitirul eroilor „Regele Ferdinand“ din RM 1 :

A fost amenajat de către Societatea „Cultul Eroilor“ şi inaugurat la data de 29 mai 1930. Era situat pe un platou de pe malul Dunării, în colţul cimitirului mare al oraşului. Pe o suprafaţă de 1.250 m. p. au fost amenajate patru parcele cu morminte individuale în care au fost înhumaţi 120 eroi identificaţi, de diferite naţionalităţi: 19 români (16 identificaţi, 3 neidentificaţi), 98 ruşi (57 id., 41 neid.), 2 austrieci (id.) şi 1 polonez ( id.). În centrul cimitirului a fost construit un monument-criptă (vezi foto), în care au fost aşezaţi 511 eroi neidentificaţi. Monumentul a fost realizat de către firma Felice Ruta din Tulcea.

Militarii români înhumaţi aici aparţineau regimentelor 4, 23, 33, 35 şi 38 Infanterie, respectiv 4 Artilerie.

Cimitirul eroilor din RM 2:

MORMINTELE EROILOR ROMÂNI DIN KURGAN (raionul Beliaevski, regiunea Odessa)
Ucraina

În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944), localitatea se numea Văcărjani şi era inclusă în judeţul Ovidiopol.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale pe teritoriul acestei localităţi au fost amenajate mai multe cimitire militare româneşti – niciunul nu s-a păstrat în prezent – în care şi-au găsit odinhna de veci un număr de 1.153 militari români. Iată situaţia acestor cimitire:

Cimitirul eroilor din Regimentul 5 Grăniceri – a fost înfiinţat pe data de 23 septembrie 1941. Se întindea pe o suprafaţă de 8.000 m.p. şi cuprindea mormintele individuale şi comune a 459 militari români din Regimentul 15 Dorobanţi. În mijlocul cimitirului se înălţa un monument comemorativ ridicat spre amintirea eroilor din această unitate militară.

Cimitirul eroilor din Reg. 2 Grăniceri – situat în cimitirul comunal. Cuprindea morminte individuale şi comune în care au fost înhumaţi 261 militari români, din regimentele: 2 Grăniceri, 11 Dorobanţi şi 17 Infanterie. Mormintele au fost amenajate în perioada 29 iulie - 2 octombrie 1941.

Cimitirul eroilor din Reg. 18 Dorobanţi – amplasat în imediata apropriere a cimitirului eroilor din Reg. 15 Grăniceri. În perioada 9-14 octombrie 1941 aici au fost înhumaţi individual 15 militari români din Reg. 18 Dorobanţi.

Cimitirul eroilor din Reg. 1 Grăniceri – situat în imediata vecinătate a comunei. Cuprindea mormintele individuale şi comune a 391 militari români din Reg. 1 Grăniceri, înhumaţi aici în luna august 1941.

Grup de morminte – morminte individuale situate în faţa cimitirului eroilor din Reg. 1 Grăniceri. Aici erau înhumaţi 28 militari români din Batalionul 8 Mitraliere.

MORMINTELE EROILOR ROMÂNI DIN MIRNOE (fost Freudental ), regiunea Odesa, raion Beleievski
Ucraina

Localitatea Mirnoe este situată în raionul Beliaevski (regiunea Odessa). În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944), localitatea se numea Freudental şi era inclusă în judeţul Ovidiopol.

În cursul celui de-al doilea război mondial, pe teritoriul acestei localităţi au fost amenajate nu mai puţin de 9 cimitire militare, în care au fost înhumaţi un total de 967 militari români; niciunul nu se mai păstrează în prezent. Iată situaţia acestor cimitire, conform documentelor de arhivă:

CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DE LA OJEVO
Ucraina

În perioada interbelică localitatea Ojevo (fost Oieni) era inclusă în judeţul basarabean Hotin. În prezent localitatea se numeşte Ojevo şi este inclusă în raionul Sokiriani, pe cursul superior al Nistrului, la 160 km de Cernăuţi şi 60 km de Hotin.

În noiembrie 1942, Aşezământul Naţional Regina Maria pentru „Cultul Eroilor“ a amenajat aici, în fosta vatră a satului, un cimitir de onoare românesc – cu o deschidere la stradă de 20 m şi o adâncime de 72 m – în care au fost înhumaţi 513 eroi români, din batalioanele 17, 18 şi 19 Vânători Munte. Militarii au fost înhumaţi individual (24 eroi; cei mai mulţi ofiţeri), sau în comun (cca 3-4 într-un mormânt) în 186 morminte, grupate pe latura sudică a cimitirului. Mormintele prezentau borduri şi cruci de piatră. În cadrul cimitirului a fost construit şi un monument comemorativ din piatră naturală.

În vara anului 2008, doi reprezentanţi ai Oficiului au vizitat acest cimitir de război românesc din Ucraina, practic necunoscut în ţară. Cu plăcută surpriză echipa Oficiului a remarcat că cimitirul s-a păstrat, peste decenii, în integralitatea lui, deşi fostele autorităţi sovietice nu tolerau astfel de mărturii ale sacrificiului militarilor armatelor participante la Campania din Est. Starea bună de întreţinere a cimitirului se datorează comunităţii şi bisericii locului, care l-au conservat cu respect. Singurele intervenţii asupra aşezământului au afectat doar înscrisurile de pe cruci şi monument, acestea fiind acoperite de var.

Ca urmare, Oficiul a transmis, primăriei locale şi localnicilor, gratitudinea şi recunoştinţa sa şi s-a angajat ca în anul 2009 să finanţeze proiectul de restaurare a cimitirului românesc de campanie de la Ojevo, astfel încât memoria celor înhumaţi aici, să nu se piardă.

CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DIN PRUDNIKOVE (raion Leninski, regiunea Crimeea )
Ucraina

Localitatea Prudnikove (fostă Bikeci) este situată la 35 km sud-est de oraşul Kerci şi la 30 km sud de linia de cale ferată Feudosia-Kerci.

Cimitirul eroilor din localitate era situat la 30 m de drumul ce vine din comuna Marfovca şi merge spre Marievca. În perioada 11 mai - 27 iulie 1942 în acest cimitir au fost înhumaţi, în morminte individuale, 73 militari români şi 2 ostaşi germani. În total 75 militari, care luptaseră în regimentele 6 şi 10 Roşiori, respectiv 20 Artilerie.

Atât cimitirul cât şi troiţa ridicată în mijlocul acestuia au fost inaugurate în data de 7 august 1942, în prezenţa generalului Mitrănescu Florea (comandantul Corpului 7 Armată) şi a generalului Georgescu Octavian (comandantul Diviziei 10).

MONUMENTUL EROILOR DIN RENI (raionul Reniski, regiunea Odessa)
Ucraina

În perioada administraţiei româneşti interbelice localitatea Reni era inclusă în judeţul Ismail.

În curtea catedralei din această localitate se înalţă un monument-criptă dezvelit la data de 9.11.1937, prin grija Societăţii „Cultul Eroilor". Aici au fost aşezate osemintele a 187 eroi căzuţi în Războiul de Independenţă şi Primul Război Mondial. Rămăşiţele pământeşti ale acestora au fost exhumate la data de 5.11.1937, din cimitirul eroilor din Reni (situat la 5 km de oraş), care a fost desfiinţat cu această ocazie.

Pe corpul monumentului se găseşte următoarea inscripţie: "Aici odihnesc osemintele a 187 eroi din războiul 1877-1878 şi 1914-1919. Exhumaţi din fostul cimitir după teritoriul oraşului Reni şi reînhumaţi la 9 noiembrie 1937 prin îngrijirea Soc. Cultul Eroilor, garnizoanei, primăriei şi cetăţenilor din oraşul Reni".

CIMITIRUL EROILOR ROMÂNI DIN SVERDLOVO (raion Kominternovski, regiunea Odessa)
Ucraina

În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944) localitatea a făcut parte din judeţul Odessa şi se numea Bujalik. În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale pe raza acestei comune au fost înhumaţi un număr total de 409 militari români.

MORMINTELE EROILOR ROMÂNI DIN VASILEVKA ( raionul Beliaevski, regiunea Odessa)
Ucraina

În perioada administraţiei româneşti a Transnistriei (1941-1944), Vasilevka era inclusă în judeţul Ovidiopol.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale pe teritoriul acestei localităţi au fost amenajate trei cimitire militare româneşti (dezafectate în prezent) în care şi-au găsit odihna de veci un număr de 543 militari români. Iată mai jos situaţia acestor cimitire:

MONUMENTUL EROILOR ROMÂNI DIN VĂRVĂREUCA (RAION FLOREŞTI)  

Troiţă maramureşeană, dezvelită în data de 25.10.2008, ridicată pe înălţimea „Borţoasa“, în faţa muzeului „Memoria“ – amenajat, în anul 2000, de către domnul Victor Ţibrigan în locuiţa persoanală şi dedicat ostaşilor români căzuţi în prima şi a doua conflagraţie mondială pe raza localităţii Vărvăreuca – prin grija domnului Victor Ţibrigan, cu sprijinul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor şi al Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Pe aceste locuri, în perioada 14-18 iulie 1941, trupele române şi germane au purtat lupte sângeroase, cu mari pierderi umane. Cea mai mare parte a militarilor căzuţi au fost înhumaţi în Cimitirul eroilor din Floreşti şi în cimitirul localităţii Vărvăreuca (ambele au fost distruse după război de către autorităţile sovietice).

- Cimitire româneşti din alte ţări -