Informatii despre Castelul Tepes
   
O.N.C.E.
Portrete de eroi
Flash news

Despre instituţie
Conducere
Sediu - Castelul Ţepeş
Legislaţie
Informaţii de interes public
Buletin informativ
Fişe de evidenţă


Cimitire de onoare
Mausolee
Mormântul Ostaşului Necunoscut
Monumente
Lista morţilor de război

Arhivă evenimente
Paşi prin istorie
Proiecte
Raport anual

Utilitate publică
Manual strămutări

Arhiva foto
Achiziţii
Diplome de excelenţă
Anunţuri
Download
Tabere de voluntari
Vitrina de carte
Legături utile


HOME      CONTACT

 

 


citește despre alți eroi

Căpitanul Grigore Ignat

Grigore Ignat, fiul lui Enache și al Elisabetei Ignat, s-a născut la 2 august 1889 în orașul Bârlad. Discuțiile lungi pe teme militare, purtate cu tatăl său, participant la Războiul de Independență din 1877-1878, precum și lectura operelor istorice care glorificau lupta poporului român pentru apărarea ființei naționale au trezit în sufletul tânărului dorința vie de a îmbrățișa cariera militară.

În august 1908, la vârsta de 19 ani, Grigore Ignat se prezintă la concursul de admitere în Școala militară de ofițeri de infanterie. După doi ani de pregătire intensă este avansat la gradul de sublocotenent și repartizat la Regimentul 12 Cantemir din Bârlad. Calitățile de educator și instructor și rezultatele bune pe care le-a obținut în activitatea desfășurată în unitățile prin care a trecut după terminarea studiilor militare – Regimentul Radu Negru nr. 28, Regimentul 77 infanterie Botoșani – anunțau prestația sa deosebită din timpul luptelor la care a luat parte în Primul Război Mondial. Până la intrarea României în război, tânărul ofițer și-a completat studiile militare urmând cursurile Școlii speciale de infanterie și pe cele ale Școlii de trageri a infanteriei – cursul de mitraliere, acestea din urmă de curând intrate în înzestrarea multor armate, printre care și armata română.

În situația internațională complexă de la începutul secolului XX, când se prefigurau noi coaliții politico-militare, încercându-se atragerea, de această dată, și a statelor mici și când, pe zone încă întinse din Europa, procesul de formare a statelor naționale nu se încheiase, în fața României se ridicau probleme vitale care priveau desăvârșirea procesului de realizare a statului unitar național precum și asigurarea suveranității naționale.

În vara anului 1914, a izbucnit Primul Război Mondial care a opus cele două mari grupuri de puteri: pe de o parte Puterile Centrale (în frunte cu Germania și Austro- Ungaria) iar pe de altă parte Antanta (în frunte cu Anglia, Franța și Rusia). În această perioadă dificilă când asupra României planau norii războiului, locotenentul Ignat își înzecește eforturile pentru instruirea și educarea oamenilor din compania sa.

La 14 august 1916, după doi ani de neutralitate, România a intrat în război alături de puterile Antantei pentru satisfacerea dezideratului unității naționale. În aceeași zi a fost decretată mobilizarea generală a armatei iar în noaptea de 14 spre 15 august trupele românești au pătruns prin trecătorile Carpaților în Transilvania, alungând pe inamic din orașele Sf. Gheorghe, Brașov, Făgăraș, și din alte localități și ajungând, în scurt timp, aproape de Sibiu și Sighișoara.

Locotenentul Grigore Ignat făcea parte, începând cu 1 aprilie 1916, din Regimentul 51 infanterie, aflat în compunerea Diviziei 6 infanterie. Aici primește comanda companiei de mitraliere pe care o instruiește cu gândul că va avea prilejul să participe direct la luptele pentru eliberarea Transilvaniei, misiune nobilă despre care le vorbise mult și subordonaților săi.

Din pricina ofensivei dezlănțuite în Dobrogea de trupele germane și ale aliaților lor, mai multe divizii destinate frontului din Transilvania au fost transportate în Dobrogea, printre ele numărându-se și cea care avea în compunere regimentul unde era încadrat locotenentul Grigore Ignat. În ziua de 29 august, ora 7, după un marș de noapte de 20 km, subunitățile Regimentului 51 infanterie ajung pe frontul din Dobrogea, la Cobadin. În luptele purtate aici armata română a dovedit o forță morală extraordinară deși a suferit pierderi însemnate, fapt ce a impus o totală reorganizare a acesteia. Odată cu reorganizarea unităților și subunităților Diviziei 2/5 infanterie, locotenentul Igant a avut parte de o mare satisfacție, fiind avansat la gradul de căpitan.

Căpitanul Grigore Ignat va contribui la victoria armatei române în Primul Război Mondial atât prin prestația sa pe frontul din Oltenia, unde aflat la comanda companiei de mitraliere reușeste să participe la buna organizare a apărării, cât și prin activitatea intensă de educație și instrucție din timpul iernii și al primăverii anului 1917 când comandamentul militar român a luat o serie de măsuri pentru reorganizarea armatei.

Unul din momentele decisive pentru soarta armatei române în războiul de întregire, în timpul căruia, din nefericire, căpitanul Ignat și-a pierdut viața, a fost victoria de la Mărășești. Aici, eroismul cu adevărat legendar și spiritul de jerfă de care a dat dovadă compania sa, de la ofițer la soldat, fără a ceda în fața inamicului, a impresionat profund pe lupătorii de la Mărășești, numele căpitanului fiind pe buzele tuturor.

Pentru vitejia și avântul fără seamăn cu care a luptat la 6 august 1917 în zona Mărășești – La Răzoare, căpitanul Grigore Ignat a fost decorat post-mortem cu ordinul „Mihai Viteazul”, clasa a III-a. Decorația i-a fost trimisă soției eroului printr-un delegat special, împreună cu o scrisoare a comandantului Diviziei 13, care redă scena victoriei armatei române la Mărășești, ce, din păcate, pentru căpitanul Grigore Ignat s-a împletit cu scena morții sale:

„Poziția în care a fost găsit eroul arată neîndoilenic inima ce acest ofițer a pus pentru apărarea apărarea Patriei: era mort dar cu mâna dreaptă încleștată pe mitraliera cu care trăsese.

...Poziția în care s-a găsit căpitanul Ignat a atras atențiunea tuturor și îi dă dreptul a fi scris în istoria neamului, alături de marii eroi...”.

(Sursa: Mr. Vasile I. Mocanu, Căpitanul Grigore Ignat, Editura Militară, București, 1987)


- sus -

 





 Monumente în suferinţă

  Portrete de eroi

  Prietenii ne scriu


DOWNLOAD

Legea nr. 379/2003
privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război

Convențiile de la Geneva și Protocoalele Adiționale

Imnul Eroilor (mp3)



Copyright © 2006 Oficiul Național pentru Cultul Eroilor